Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere importanţa livrării de bunuri şi servicii pe piaţa externă (export şi livrări
intracomunitare) atât pentru creşterea economică cât şi pentru contribuţia la stabilitatea monedei
naţionale prin aportul de valută încasată în băncile din România, vă solicit răspunsuri la
următoaele:
Întrebări:

• Cum asigură Ministerul Economiei vizibilitatea firmelor româneşti prin componenta de
  digitalizare?
• Există un site dedicat unei firmelor de producţie pe categorii de bunuri şi servicii sau care
  să direcţioneze spre un link către un site de încredere?
• Care este situaţia livrărilor la export în momentul actual, având în vedere obligativitatea
  operatorilor economici de a raporta la Institutul Naţional de Statistică?
  
• Care sunt principalele pieţe de desfacere la export şi pentru livrări intracomunitare unde
  se regăsesc bunuri produse în România? Care este ponderea din fiecare domeniu de
  activitate?
• Care sunt activităţile pe care le desfăşoară Ministerul Economiei pentru susţinerea
  exportului de mărfuri şi servicii?

The post Silviu Gurlui – Interpelare – Vizibilitatea firmelor româneşti pentru promovarea pe piaţa externă appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

În România, activitatea de cercetare se desfasoara in centre CDI infiintate cu fonduri interne sau UE in cadrul institutiilor de invatamant superior si al INCDI.
Dintre acestea, o parte sunt destinate cercetarii avansate in stiintele exacte (fizica, chimie, matematica) si stiinte aplicate (stiinte ale materialelor, inginerie) cu contributii semnificative in publicatiile de specialitate, precun si in brevetarea de noi tehnologii, materiale, etc. Ca si in alte domenii din cercetare, centrele CDI specializate in stiintele exacte si inginerie sunt subfinantate si, mai ales in cazul universitatilor, sunt afectate de restrictiile de angajare a personalului din cercetare din 2025 si 2026, desi Constitutia Romaniei prevede stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale Art. 135 (2), lit. c).
Întrebări:
Care este raportul de colaborare intre Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului si centrele CDI?

1. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului detine o lista cu centrele CDI specializate in stiintele exacte si tehnice?
2. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului urmareste programele si proiectele care conduc la infiintarea centrelor CDI specializate in stiintele exacte si tehnice?
3. Ce mecanisme concrete are Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului pentru valorificarea infrastructurii din centrele CDI specializate in stiinta mediului?
4. Cand a avut loc ultima consultare a ministrului economiei si/sau a personalului din Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului cu personalul din cercetare?
5. Exista sume prevazute in bugetul Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului pentru a sprijini cercetarea din domeniul respectiv?
   Solicitări:
6. Inițierea unui program național de sustinere a cercetarii in stiintele exacte si tehnice prin acordarea unor granturi de cercetare;
7. Contractarea de analize tehnice cu centrele CDI de specialitate;
   
   Centrele de cercetare au fost infiintate cu scopul de a fi utile societatii, de a crea locuri noi de munca pentru tinerii cercetatori, iar daca Ministerul Educatiei si Cercetarii are un buget limitat, trebuie avut in vedere ca fiecare minister este
   beneficiar direct sau indirect al muncii din cercetare si exista obligatia constitutionala si morala, de a contribui la sustinerea financiara a cercetarii stiintifice si tehnologice (Constitutia Romaniei -Art. 135 (2), lit. c.).

The post Silviu Gurlui – Interpelare – Susținerea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a centrelor de cercetare din universități și din institutele naționale de cercetare appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru

Reforma administrației publice a fost prezentată drept una dintre direcțiile majore asumate de Guvern, fiind invocată constant ca un pas necesar pentru creșterea eficienței instituțiilor statului și pentru o utilizare mai responsabilă a resurselor publice. Cu toate acestea, la aproximativ opt
luni de la instalarea actualului Executiv, rezultatele concrete ale acestui proces par să se lase încă așteptate, iar implementarea măsurilor anunțate avansează într-un ritm lent.
În perioada recentă, Guvernul a adoptat, prin ordonanță de urgență, cadrul general pentru reforma administrativă, iar reprezentanții coaliției au început să prezinte, la nivel public, planuri de reorganizare pentru fiecare minister.
La începutul acestui an ați afirmat că este necesar ca orice decizie de reorganizare să fie analizată cu atenție, subliniind că, din perspectivă managerială, reformele trebuie realizate pe baza unor evaluări corecte ale eficienței instituționale și nu prin măsuri aplicate uniform, fără o analiză prealabilă.
Având în vedere aceste aspecte, precum și rolul Ministerului Economiei în coordonarea instituțiilor și a structurilor aflate în subordine, vă rog să îmi comunicați următoarele

1. Care este situația actuală a procesului de reformă și reorganizare a instituțiilor aflate în subordinea sau în coordonarea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului?
2. Ce măsuri au fost implementate până în prezent pentru creșterea eficienței activității acestor instituții?
3. Ce criterii sau indicatori sunt utilizați pentru evaluarea performanței și a eficienței structurilor instituționale aflate în coordonarea ministerului?
4. Care este calendarul estimativ pentru finalizarea procesului de reformă și reorganizare la nivelul ministerului pe care îl conduceți? Solicit răspuns în scris și oral, în termenul prevăzut de lege.

The post Cristina Dascălu – Întrebare – Evoluția procesului de reformă și reorganizare a instituțiilor aflate în coordonarea Ministerului Economiei appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să comunicați situația actualizată a Companiei Naționale REMIN S.A. Baia Mare, cu referire exclusivă la activele și activitatea din județul Maramureș, precum și strategia ministerului în raport cu această societate.
Solicit următoarele informații, prezentate detaliat și, acolo unde este posibil, în format tabelar:
Situația patrimoniului REMIN în județul Maramureș

• Care este lista completă a terenurilor, clădirilor, construcțiilor industriale, instalațiilor, haldelor, iazurilor de decantare și a altor active aflate în patrimoniul societății în județul Maramureș?
• Pentru fiecare activ, care sunt suprafața, localizarea și regimul juridic (proprietate/administrare/concesiune, sarcini, litigii, CF/cadastru)?
• Care este starea fiecărui activ: în exploatare, conservare, dezafectare, litigiu sau alte situații (cu precizarea situației concrete)? 1) Active înstrăinate în ultimii 5 ani (2021–2026)
• Care este lista completă a terenurilor și clădirilor vândute, transferate sau scoase din patrimoniu în perioada 2021–2026, în județul Maramureș?
• Pentru fiecare activ, care a fost tipul tranzacției (vânzare, transfer către autorități locale, dare în plată, alte forme) și temeiul legal aplicat?
• Pentru fiecare tranzacție, care a fost prețul/valoarea de tranzacționare și cum a fost stabilită (licitație/negociere/evaluare)?
• Pentru fiecare tranzacție, care este identitatea cumpărătorului/beneficiarului, precum și evaluatorul și metoda de evaluare utilizată? 2) Evaluarea patrimoniului rămas
• Care este valoarea contabilă a activelor existente în județul Maramureș și care este valoarea estimată de piață (defalcat pe categorii de active)?
• Care este data ultimei evaluări a patrimoniului din județul Maramureș?
• Care sunt entitățile (evaluatori/experți/firmă) care au realizat aceste evaluări și în baza căror contracte/mandate? 3) Situația resurselor umane și a conducerii
• Care este numărul total de angajați ai REMIN S.A. în prezent și câți sunt aferenți activităților din județul Maramureș?
• Care este structura personalului (administrativ, tehnic, pază, conservare/ecologizare etc.), inclusiv pe puncte de lucru din Maramureș?
• Care este componența Consiliului de Administrație și/sau a altor organe de conducere (director, administrator special/judiciar – după caz)?
• Care sunt indemnizațiile și costurile aferente conducerii (CA/conducere executivă/administrator special), defalcate pe funcții și pe ultimii 5 ani? 4) Strategia statului privind compania
• Care sunt planurile ministerului pentru perioada următoare privind REMIN S.A.: menținere, reorganizare, lichidare, transfer de active, reconversie economică sau alte măsuri (cu termene)?
• Care este rolul societății în activitățile de conservare, închidere și ecologizare a perimetrelor miniere din județul Maramureș și ce obligații legale sunt în sarcina acesteia?
• Există programe/decizii de valorificare a activelor rămase? Dacă da, care sunt activele vizate și calendarul?
  5) Procedura legală de valorificare a activelor
• Care este cadrul juridic aplicat în prezent pentru valorificarea activelor REMIN din
  județul Maramureș (inclusiv dacă societatea se află în insolvență și ce reguli se aplică)?
• Care este circuitul decizional pentru aprobarea vânzărilor/transferurilor (cine inițiază, cine avizează, cine aprobă – inclusiv rolul ministerului)?
• Care este modul de stabilire a prețurilor și care sunt criteriile utilizate (evaluare, preț minim, licitație, negociere, alte mecanisme)? 6) Posibile presiuni sau intervenții pentru înstrăinarea activelor
• A fost informat ministerul/administratorul judiciar/conducerea societății despre solicitări, presiuni sau demersuri venite din partea unor autorități locale, primari, consilii locale sau persoane fizice/juridice interesate de preluarea activelor REMIN din Maramureș?
• Au existat memorii, solicitări oficiale sau informale în acest sens? Dacă da, care sunt acestea (cu date și obiect)?
• Cum au fost analizate și soluționate aceste solicitări (decizii, aprobări/respingeri, temei și semnatari)? 7) Impact bugetar și local
• Care sunt veniturile obținute din valorificarea activelor în județul Maramureș în ultimii 5 ani (defalcat anual și pe tip de tranzacție)?
• Care sunt cheltuielile suportate de stat (sau din fonduri publice, după caz) pentru conservare, pază, ecologizare și obligații de mediu în județul Maramureș în ultimii 5 ani (defalcat anual și pe categorii)?
  Vă rog să transmiteți și documentele justificative relevante: rapoarte ale administratorului judiciar, evaluări, aprobări ale ministerului sau ale altor instituții implicate. Vă solicit răspuns scris și oficial, conform termenelor legale.

The post Daniel Ciornei – Interpelare – Situația patrimoniului și strategia statului privind Compania Națională REMIN S.A. Baia Mare, județul Maramureș appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

În data de 9 ianuarie, la nivelul Uniunii Europene a fost votat acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele din blocul Mercosur. România a votat în favoarea acordului comercial UE–Mercosur, decizie care va produce efecte economice directe asupra pieței interne și asupra competitivității producătorilor români.
Fermierii și producătorii români sunt obligați să respecte standarde europene stricte privind costurile de producție, protecția mediului, utilizarea pesticidelor, trasabilitatea produselor și interdicția organismelor modificate genetic. În contrast, producătorii din statele Mercosur beneficiază de condiții mult mai permisive, care le permit să introducă pe piața europeană produse la prețuri semnificativ mai mici.
Această situație creează premisele unei concurențe neloiale, cu efecte directe asupra: competitivității producătorilor români, stabilității pieței interne, locurilor de muncă din agricultură și industriile conexe, balanței comerciale a României.

În acest context, vă solicit respectuos să oferiți răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Ce analize de impact economic au stat la baza susținerii de către România a acordului UE–Mercosur?
2. Ce efecte economice estimează Ministerul Economiei că va avea acest acord asupra producătorilor români, în special în sectoarele expuse direct concurenței cu produsele din statele Mercosur?
3. Cum justifică Ministerul Economiei susținerea unui acord care introduce pe piața europeană produse realizate în condiții diferite de cele impuse producătorilor români?
4. Ce măsuri concrete va adopta Ministerul Economiei pentru a proteja producătorii români, în condițiile în care România a susținut acest acord la nivel european?
5. Susține Ministerul Economiei adoptarea unor măsuri ferme de protejare a producătorilor români la nivel european, în situația în care implementarea acordului UE– Mercosur generează efecte negative asupra economiei naționale și competitivității firmelor românești?

The post Ramona Bruynseels – Interpelare – Impactul economic al acordului UE-Mercosur asupra fermierilor și producătorilor români appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Clarificări privind valorificarea mineralelor rare naționale

          STIMATE DOAMNULE MINISTRU,

          „Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești – la Gorj, Hunedoara și Bihor. Este vorba de trei investiții prin care se vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii – vorbim aici de grafit, magneziu și cupru. Aceste materii prime, esențiale și critice, totodată, sunt folosite în primul și în primul rând în energie, aviație și în industria de apărare”, a declarat premierul Marcel Ciolacu într-un mesaj video, realizat împreună cu dumneavoastră.

          În contextul în care resursele minerale rare capătă o relevanță geopolitică tot mai mare, devine imperios să asigurăm o gestionare suverană și responsabilă a acestora. Aceste resurse au caracter strategic, deci trebuie valorificate în interes național, echilibrând atragerea de investiții cu menținerea controlului asupra patrimoniului natural al țării. În acest sens, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 

1. Având în vedere importanța grafitului, magneziului și a cuprului pentru industria națională, ce măsuri concrete intenționează să ia Ministerul Economiei pentru a garanta controlul majoritar al statului român asupra exploatării acestor zăcăminte? Există planuri de implicare directă a statului în cele trei proiecte, similar modelului aplicat în cazul Salrom Gorj, fie prin companii publice, fie prin parteneriate care să păstreze echilibrul de interese?
2. Pentru a preveni scurgerea profiturilor din exploatarea resurselor strategice, ce politici sau instrumente fiscale vor fi adoptate? Se va revizui sistemul de redevențe și taxe pentru a reflecta valoarea reală și caracterul strategic al acestor resurse? Cum vor fi direcționate veniturile generate către dezvoltarea infrastructurii și industriei locale? 
3. Sunt în discuție proiecte pentru construirea de capacități industriale care să permită prelucrarea mineralelor extrase în produse finite, cu valoare adăugată? Este o prioritate transformarea României dintr-un exportator de materii prime într-un actor integrat pe lanțul valorii, asigurând beneficii economice pe termen lung? 
4. În eventualitatea unor colaborări cu entități externe, cum va fi garantat că deciziile critice rămân sub control național? Va fi introdus un cadru legal care să delimiteze clar drepturile statului român și să prevadă mecanisme de protecție împotriva subordonării intereselor de securitate națională la obiective comerciale străine? 
5.  Cum va fi asigurat accesul public la informații esențiale privind gestionarea acestor resurse? Se va implementa un portal transparent, actualizat în timp real, care să includă stadiul proiectelor, clauzele contractuale și indicatorii financiari cheie? Ce rol vor avea societatea civilă și reprezentanții aleși în supravegherea acestor procese? 

The post Luminița Păucean-Fernandes – Interpelare – Clarificări privind valorificarea mineralelor rare naționale appeared first on AUR.

Adresată: Consiliului Județean Ialomița, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului

De către Domnul senator: Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23 Ialomița

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 22.03.2023

Obiectul interpelării: Reiterarea proiectului privind organizarea unui târg tradițional în locația fostei Ferme Model Perieți

Stimate domnule Ministru,

Stimate Președinte al Consiliului Județean Ialomița,

            Scopul acestei interpelări este acela de atrage atenția privind necesitatea valorificării unei resurse a patrimoniului imobil din județul Ialomița.

            Între anii 1935-1949 a funcționat în comuna Perieți cea mai mare fermă experimentală din Sud-Estul Europei (la inițiativa lui lui Aureliu I. POPESCU, la acel moment secretar general al Ministerului de Industrie şi Comerţ), supusă naționalizării de regimul comunist și apoi dată uitării după 1990. În anul 2005, ferma a fost donată Muzeului Național al Agriculturii din Slobozia, intrându-se în posesia a  5,4 ha şi 18 clădiri (conac, magazii, grajduri, turn de apă). La momentul actual, fosta fermă model este clasificată  monument de istorie agrară  (poziţia 23 B 115 pe Lista Patrimoniului Cultural Naţional, respectiv IL-II-a-B-14153 pe Lista Monumentelor Istorice a Judeţului Ialomiţa).

            Fostul ansamblu al Fermei Model Perieți a avut șansa unei valorificări turistice prin organizarea unui târg de produse tradiționale, având în vedere poziționarea optimă a localității- în proximitatea municipiului reședință de județ Slobozia și la aproximativ 120 de km de București. Proiectul a fost respins de o Comisie Zonală care a sugerat să se revină la vechea folosință pe care o avea în anii ’30 (fermă experimental).

            Sugestia mea este reconsiderarea acestui proiect, unul care ar aduce beneficii capitalului simbolic obținut prin exploatarea turistică a acestui ansamblu în paralel cu organizarea unui baze de expunere muzeală (având în vedere bogatul material documentar aflat în posesia MNA Slobozia- Fondul Stoianovici al muzeului – în total 6 000, reprezentând: arhivă istorică şi memorială, artă plastică (pictură şi grafică), artizanat, podoabe, obiecte de uz casnic şi personal, publicaţii discuri, piese de mobilier). Un exemplu de succes în județul Ialomița este Baza Arheologică și de Expunere Muzeală de la Giurgeni, acolo unde se desfășoară anual un concurs gastronomic care a căpătat tot mai multă notorietate.

            Este nevoie să valorificăm la maximum potențialul județului nostru.

The post Adrian Costea – Întrebare parlamentară – Reiterarea proiectului privind organizarea unui târg tradițional în locația fostei Ferme Model Perieți appeared first on AUR.

De la:Adrian-George Axinia, deputat ales în circumscripția nr. 31, Prahova

Obiectul întrebării: Clarificări în legătură cu Direcția Generală Investiții Străine

Stimate domnule ministru,

Investițiile reprezintă unul dintre cei mai importanți stâlpi pe care se clădește o economie. La fel și absobția fondurilor europene. Ambele au fost foarte reduse în anii trecuți. Guvernul Ciucă a absorbit în 2022 cu 10 miliarde de euro mai puțin decât propria estimare a Ministerului Finanțelor. Se tot vorbește despre investițiile străine, însă România împrumută zeci de miliarde de lei pentru a acoperi găurile din buget. Anul trecut Guvernul a împrumutat de la bănci și populație 133 miliarde de lei. Cu tot cu împrumuturile din PNRR, statul ajunge la împrumuturi de 146,5 miliarde lei. Sume similare au fost împrumutate și în 2020 și în 2021. Pentru atragerea investițiilor străine,  în subordinea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului s-a creat Direcția Generală Investiții Străine, care ar trebui să fie punctul de contact pentru investitorii străini.

Prin prezenta, Adrian George Axinia, în calitatea mea de parlamentar ales în circumscripția electorală nr. 31, Jud. Prahova, vă solicit respectuos să-mi comunicați:

1. Data la care s-a înființat Direcția Generala Investiții Străine.

2. Care sunt atribuțiile exacte și dacă exista un calendar oficial în legătură cu desfășurarea activității acestei Direcții?

3. Care este organigrama și care este numărul de angajați din cadrul Direcției?

4. Care este valoarea investițiilor atrase de la înființarea Direcției?

The post Adrian Axinia – întrebare către Ministrul Antreprenoriatului și Turismului – Clarificări în legătură cu Direcția Generală Investiții Străine appeared first on AUR.

De la: Mihail ALBIȘTEANU, Cristian-Daniel IVĂNUȚĂ, deputați AUR aleși în circumscripția electorală nr. 24 Iași

Subiectul întrebării: Pericolul dispariției navei-simbol, Evangelia

Stimate domnule Ministru,

Epava Evangelia, un real simbol al litoralului românesc și imaginea stațiunii Costinești, se distruge tot mai mult pe zi ce trece. Bucăți din navă se desprind sub acțiunea valurilor, riscul de distrugere și de dispariție a acestui important simbol fiind mai mult decât semnificativ.

Nava Evangelia aflată sub pavilion grecesc a fost lansată pe apă în anul 1942.  Din anul 1965 nava a primit numele Evangelia, așa cum este cunoscută și astăzi. În data de 15 octombrie 1968 nava eșuează în apropierea stațiunii Costinești, un mic sat pescăresc la acea vreme. Deși s-a reușit, cu mari eforturi întreprinse de salvatorii români aflați sub comanda lui Mircea N. Ionescu, repunerea navei în stare de plutire, în următoarea zi grupul salvator a constatat că nava eșuase din nou în locul în care se găsește și astăzi. Astfel, nava a devenit proprietatea statului român.

Nava Evangelia reprezintă, în mod incontestabil, unul dintre cele mai importante simboluri ale litoralului românesc, iar turiștii sunt tot mai îngrijorați, pe măsura trecerii timpului, de starea acesteia. Acest simbol va dispărea în scurt timp dacă nu sunt întreprinse măsurile necesare pentru salvarea lui. Dispariția acestei nave ar provoca dezamăgire în rândul turiștilor care vin în Constinești pentru a o admira.

Vă rugăm să dispuneți efectuarea tuturor demersurilor pentru salvarea navei!

Având în vedere cele expuse mai sus:

1. Ce măsuri veți întreprinde pentru salvarea epavei Evangelia și pentru a menține „viu” acest simbol?

The post Ivănuță Cristian și Albișteanu Mihail – întrebare către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului – <strong>Pericolul dispariției navei-simbol, Evangelia</strong> appeared first on AUR.

De la: Georgel BADIU

          Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 41, Vrancea

Subiectul întrebării: Măsuri de stimulare a reîntoarcerii românilor din diaspora

Stimate domnule ministru,

Confederația Patronală Concordia și Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române au lansat în anul 2019 un studiu care se numește: “Analiza cantitativă și calitativă a pieței muncii în România”. Din acest studiu reiese că, într-un interval de 5 ani (din care s-au scurs mai bine de 3 ani), economia României va avea nevoie de o jumătate de milion de persoane în plus pe piața forței de muncă. Deoarece acest necesar nu poate fi acoperit din resursele de muncă interne, măsurile de stimulare a reîntoarcerii românilor din diaspora sunt indispensabile.

În urma celor menționate, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. De la numirea dumneavoastră în funcție până în prezent, câte consultări ați avut cu mediul de afaceri pentru găsirea unor modalități de stimulare a reîntoarcerii românilor din diaspora?

2. Câte cereri de înscriere în proiectele start-up pentru diaspora au fost depuse de la lansare până în prezent?

3. Câte dintre aceste cereri de finanțare au fost aprobate?

4. Ce alte măsuri de stimulare a reîntoarcerii românilor din diaspora aveți în vedere pentru anul 2023?                    

The post Badiu Georgel – întrebare către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului – Măsuri de stimulare a reîntoarcerii românilor din diaspora appeared first on AUR.