România se confruntă din nou cu o criză agricolă severă, ignorată cu nepăsare de autorități: seceta afectează peste jumătate din terenurile agricole ale țării, punând în pericol producția agricolă și amenințând cu falimentul mii de gospodării țărănești. Fermierii români nu mai pot aștepta. Este nevoie de măsuri urgente și concrete, nu de declarații, vizite de fațadă și promisiuni amânate la nesfârșit.

Alianța pentru Unirea Românilor solicită de urgență amânarea plăților din credite, precum și a comisioanelor și dobânzilor aferente creditelor pentru fermierii afectați de secetă; despăgubirea pierderilor printr-un fond de sprijin de urgență; suspendarea temporară a obligațiilor fiscale pentru cei din agricultură; acces simplificat la irigații acolo unde infrastructura o permite și, mai ales, un plan național serios pentru refacerea și extinderea sistemului de irigații.

Datele Observatorului European al Secetei arată clar: peste 51% din solurile țării sunt deja în stare de alertă. Asta înseamnă terenuri uscate, culturi compromise, muncă risipită, familii îngenuncheate de lipsa oricărui sprijin real. Agricultura românească moare cu zile, iar Guvernul se uită în altă parte.

Nu ajungeam aici dacă nu se fura ca în codru. Sistemul național de irigații a fost distrus cu bună știință, bucată cu bucată. În 2022, Ministerul Agriculturii anunța alocarea a 1,5 miliarde de euro pentru infrastructura principală de irigații, desecare și drenaj. Trei ani mai târziu, fermierii nu beneficiază de nimic concret. În schimb, cei care îndrăznesc să se descurce singuri, precum agricultorul de la Lungulețu, care a folosit apa din râu pentru a-și uda cultura, sunt amendați sau chiar arestați.

Fermierii nu pot fi lăsați singuri în fața dezastrului. Agricultura nu poate depinde exclusiv de capriciile vremii. Fără investiții, fără sprijin și fără predictibilitate, tot ce rămâne este falimentul generalizat al unui sector vital. Iar consecințele le vom simți cu toții: prețuri în creștere, produse tot mai rare și o Românie care își abandonează resursele cele mai de preț: pământul și oamenii care îl muncesc.

Domnilor din Guvern, nu mai ignorați realitatea din teren. Lăsați birourile și mergeți în ogoarele arse de soare. Nu e vorba doar despre agricultură. Este vorba despre hrana noastră, despre viitorul economic al țării și despre respectul față de cei care trudesc cinstit pentru toți”.

Călin Matieș,
Deputat AUR
Vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților

The post Călin Matieș (deputat AUR), scrisoare deschisă către Guvernul României și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale appeared first on AUR.

Domnului Florin-Ionuț BARBU, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Cristina-Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: Nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 18.02.2025

Obiectul interpelării: Măsuri concrete pentru sprijinirea fermierilor români în contextul actual

Stimate Domnule Ministru,

În calitate de deputat și reprezentant al cetățenilor din circumscripția mea electorală, vă adresez această interpelare, în contextul dificultăților majore cu care se confruntă fermierii români în prezent. Situația actuală a agriculturii românești necesită măsuri urgente și concrete pentru susținerea producătorilor locali și asigurarea securității alimentare a țării noastre.

România, cu potențialul său agricol remarcabil și cu tradiția sa îndelungată în agricultură, se confruntă cu multiple provocări care afectează direct fermierii: creșterea prețurilor la inputuri, dificultăți în accesarea piețelor de desfacere, precum și competiția neloială din partea importurilor.

În acest context, vă rog, respectuos, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt măsurile concrete pe care Ministerul Agriculturii le va implementa în următoarele 6 luni pentru a sprijini fermierii români în față crizei actuale din sectorul agricol?

2. Ce programe de finanțare și subvenții sunt planificate pentru anul 2025 pentru a susține micii și mijlocii fermieri în modernizarea exploatațiilor agricole?

3. Cum veți asigura protejarea pieței interne și a producătorilor locali în fața importurilor masive de produse agricole care destabilizează piața?

4. Ce strategie are ministerul pentru facilitarea accesului fermierilor români la piețele de desfacere și pentru dezvoltarea unor lanțuri scurte de aprovizionare?

5. Care sunt măsurile concrete pentru sprijinirea tinerilor fermieri și încurajarea generației tinere să se implice în agricultură?

6. Ce soluții propune ministerul pentru problemele legate de sistemele de irigații și gestionarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii românești?

Consider că este vital să oferim fermierilor români sprijinul necesar pentru a-și continua activitatea în condiții optime și pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol românesc.

Solicit răspuns în scris.

The post Cristina Dascălu – Interpelare – Măsuri concrete pentru sprijinirea fermierilor români în contextul actual appeared first on AUR.

Domnului Florin- Ionuț BARBU, Ministru, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Ionel GHEORGHE

Circumscripția Electorală: Nr. 17 Dolj

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.02.2025

Obiectul întrebării: Problema producătorilor locali privind comercializarea produselor românești în fața competiției cu produsele importate

Stimate Domnule Ministru,

Producătorii locali din România se confruntă cu dificultăți considerabile în valorificarea produselor autohtone, din cauza prezenței unei mari cantități de produse importate pe piața internă. Rafturile supermarketurilor sunt dominate de produse străine, care beneficiază de un preț mai mic și de o expunere mai mare, făcându-le mult mai atractive pentru consumatori. Această competiție inechitabilă pune presiune asupra micilor producători români, care sunt incapabili să se alinieze la prețurile reduse ale produselor importate din cauza costurilor de producție mai mari, care includ, printre altele, costuri mai ridicate pentru forța de muncă, utilaje, transport și materii prime.

În ciuda calității superioare a multor produse autohtone, consumatorii sunt influențați de prețul mai scăzut al produselor străine și de promovarea acestora, în detrimentul produselor românești. Astfel, micii producători locali ajung să aibă foarte puține opțiuni pentru a-și comercializa produsele. Rafturile magazinelor sunt rezervate produselor importate, iar producătorilor români li se oferă doar un spațiu mic sau, în unele cazuri, chiar niciun spațiu pe rafturi.

Aceasta înseamnă că majoritatea producătorilor locali nu au acces direct la canale de vânzare cu un impact semnificativ asupra pieței. Deși, există un potențial uriaș pentru produsele românești, acestea rămân, din păcate, în umbra celor importate, devenind din ce în ce mai rare.

Producătorii riscă să-și piardă locul pe piață, iar economia locală să depindă tot mai mult de produsele din afaceri internaționale, care adesea nu răspund nevoilor și caracteristicilor pieței românești, în ceastă situație este esențial de a crea un mediu mai favorabil micilor producători prin politici care să le permită acestora să-și valorifice produsele.

Situația actuală în care mulți producători români nu au unde să își valorifice marfa, în timp ce rafturile magazinelor sunt dominate de produse importate, reflectă o problemă economică și socială gravă, lipsa canalelor de vânzare și a sprijinului adecvat din partea autorităților îi condamnă pe acești producători la stagnare sau faliment. În același timp, consumatorii români devin dependenți de produse străine.

Având în vedere importurile masive de produse alimentare, de multe ori de calitate îndoielnică, în condițiile în care România are capacitatea de a produce alimente naturale, sănătoase și de înaltă calitate, vă rugăm să ne răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. De ce România, o țară cu un potențial agricol imens și producători capabili să ofere produse naturale și de calitate, a ajuns să fie dependentă de produse importate?

2. Cum justifică Ministerul Agriculturii situația în care producătorii români rămân cu marfa nevândută sau sunt nevoiți să o vândă la prețuri de nimic, în timp ce piața este invadată de produse importate?

3. De ce se încurajează importul de produse străine și valorificarea lor pe piața internă, în detrimentul susținerii producătorilor locali?

4. Ce măsuri concrete sunt implementate de Ministerul Agriculturii pentru a sprijini micii producători în accesul acestora pe piața internă?

5. Ce campanii de conștientizare sunt sau vor fi implementate pentru a încuraja populația să prioritizeze achiziția de produse autohtone, având în vedere beneficiile economice și nutriționale ale acestora, în condițiile în care produsele românești sunt depășite de produse străine?

6. De asemenea, ce alternative există pentru producători, în afară de supermarketuri, cum ar fi piețele agroalimentare, târgurile locale sau platformele digitale, și ce sprijin financiar sau infrastructural este disponibil pentru a facilita accesul acestora la aceste canale de vânzare?

7. Ce măsuri concrete implementează Ministerul Agriculturii pentru a reduce dependența de produse din import?

8. Având în vedere importanța susținerii economiei locale, ce măsuri de reglementare sunt propuse pentru a garanta un echilibru între produsele importate și cele autohtone pe piața românească?

9. Cum își propune Ministerul Agriculturii pentru anul 2025 să asigure accesul populației la cât mai multe produse românești, proaspete, naturale, direct de la producători?

10. Când o să consumăm ceea ce producem și o să susținem economia locală în loc să finanțăm producătorii străini?

Solicit răspuns în scris.

The post Ionel Gheorghe – Întrebare parlamentară – Problema producătorilor locali privind comercializarea produselor românești în fața competiției cu produsele importate appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Florin-Ionuț BARBU, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 16.06.2025

Obiectul întrebării: Situația industriei de morărit și panificație din România

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere evoluția și importanța sectorului de morărit și panificație din România, este esențial să analizăm și să discutăm provocările și oportunitățile din acest domeniu vital pentru economia națională. Investițiile realizate în acest sector în ultimele trei decenii au depășit 750-800 de milioane de euro, iar produsele și tehnologiile folosite sunt la nivelul celor din alte țări europene. În ciuda acestor progrese, sectorul se confruntă cu provocări semnificative.

Potrivit unui studiu de piață prezentat de principalul agent economic din domeniu, consumul de pâine pe cap de locuitor a scăzut de la 92 kg/an la puțin peste 82 kg/an în ultimul deceniu, însă rămâne peste media europeană de 78 kg/an. Cu toate acestea, aproape 500.000 de tone de pâine nu apar în datele statistice ale INS, reprezentând aproximativ 23 kg/locuitor de pâine nefiscalizată și neînregistrată. În plus, piața de morărit și panificație, cu o valoare de 3 miliarde de euro, ocupă primul loc în industria alimentară din România.

În prezent, piața este deservită de 4.500 de firme, dintre care ROMPAN reprezintă peste 300 de societăți din toate domeniile industriei, având cote de piață semnificative în morărit, panificație, paste făinoase și biscuiți. Cu toate acestea, sectorul se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă, atât cantitativă cât și calitativă, având un deficit de aproximativ 4.000-5.000 de angajați, ceea ce reprezintă 10% din totalul forței de muncă din industrie. De asemenea, o provocare considerabilă rezidă în prețul energiei electrice care a crescut cu peste 30% de anul trecut, gazele naturale cu peste 40%, iar benzina şi motorina cu peste 15%. De exemplu, Germania are un preţ la energie electrică mai mic cu 20 de euro decât în România, în condiţiile în care preţurile lor sunt cu totul altele.

În lumina acestei situații, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete intenționează Ministerul Agriculturii să implementeze pentru a sprijini industria de morărit și panificație în atragerea și formarea forței de muncă necesare?
2. Cum intenționează Ministerul să abordeze problema evaziunii fiscale și a pâinii nefiscalizate, având în vedere impactul semnificativ asupra economiei și a veniturilor bugetare?
3. Care sunt planurile Ministerului pentru a sprijini investițiile în tehnologie și modernizare în sectorul de morărit și panificație, astfel încât acesta să rămână competitiv la nivel european?
4. Având în vedere dependența tot mai mare de importuri, ce strategii are Ministerul Agriculturii pentru a asigura autosuficiența și securitatea alimentară a României în ceea ce privește produsele de panificație?

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Situația industriei de morărit și panificație din România appeared first on AUR.

Adresată:

Domnului Florin-Ionuț Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Domnului Adrian Câciu, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

De către Domnul senator: Dorinel COSMA

Circumscripția electorală: Nr. 7, Botoșani

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Ședința Senatului din data de: 18.10.2023

Obiectul interpelării – Măsurile de susținere și încurajare a agriculturii și politicile guvernamentale de relansare a sectorului agroalimentar pe piața mondială

        România se usucă. Botoșaniul suferă de sete. Un sfert dintre români nu au apă curentă, conform datelor statistice oficiale, la 34 de ani de la înlocuirea comunismului cu democrația.

În județul Botoșani, în 2009 existau 811 km de rețea de dsitribuție a apei potabile  în 54 de localități. Dacă exceptăm orașele și municipiile, rămân 47 de comune care aveau rețea de apă. La sfârșitul anului 2021, exceptând orașele și municipiile din județ, aveam 38 de comune,  dintr-un total de 71 de comune, care aveau rețea de apă, pe o lungime totală de 993,2 km. Ceea ce înseamnă că,  în decurs de 12 ani, 9 comune din județ, din cele 47 câte erau la data de referință anterioară, au rămas fără rețea de apă potabilă, în vreme ce în alte comune sistemul de alimentare a fost extins. Centralizat, 33 de comune nu au rețea de apă potabilă, potrivit datelor statistice.

În cătunul Balta Arsă, din comuna Corni, cu o populaţie de peste 300 de suflete, nu e nimeni care să nu ştie de tehnologie. Au televizoare, telefoane mobile şi acces la internet. Au cel mai rapid internet din Europa. Totuşi le lipseşte ceva – reţeaua de apă curentă.

În comuna Frumușica există rețea de apă, dar e doar de decor. Oamenii încă nu au văzut apa. Și de nevoie oamenii consumă apă din diverse puțuri, apă despre care DSP a concluzionat anul trecut că are nu doar nitriți peste valorile admise, ci și bacterii precum E.coli sau enterococi.

La Blândești oamenii se spală cum trebuie doar când plouă sau zăpadă topită iarna. Și exemplele pot continua.

În ceea ce privește infrastructura de alimentare cu apă și cea de apă uzată, se pot menționa următoarele deficiențe în județul Botoșani:

• Pentru sistemul de alimentare din Siret s-au consemnat  pierderi extrem de mari în rețea, ceea ce solicită foarte mult stațiile de tratare a apei potabile de la Bucecea și Cătămărăști.
• Cea mai semnificativă deficiență  a sistemului Ștefănești este pierderea extrem de mare de apă  în rețea, solicitând puternic stația de tratare. Stația de tratare nu este capabilă să îndeplinească standardele necesare pentru tratarea apei potabile și nu are suficientă capacitate pentru satisfacerea cererii viitoare.
• În ce privește sistemul Darabani, rețeaua de alimentare are un grad mai redus de scurgeri, în comparație cu alte sisteme din județ, dar pierderile rămân mari, de circa 33,4%. Stația de tratare este într-o avansată stare de degradare și procesul tehnologic nu este corespunzator pentru calitatea apei brute care se cere potabilizată.
• Cea mai semnificativă deficiență  a sistemului Săveni este volumul extrem de mare al pierderilor în rețea, ceea ce solicită stația de tratare a apei. Stația de tratare nu este capabilă să îndeplinească standardele necesare pentru tratarea apei potabile și nu are suficientă capacitate pentru satisfacerea cererii viitoare.
• Tronsonul de aducțiune supraterană de la Leorda, care se află pe o porțiune de teren instabilă, trebuie sa fie de urgență înlocuit, pentru că reprezintă un risc important de întrerupere a serviciile de furnizare a apei către orașul Botoșani și către un mare număr de locuitori din zona de sud-vest a județului.

Toate aceste aspecte nu sunt conturate din pix în biroul senatorial de la Botoșani. Constatările sunt extrase din Master Planul Județului  Botoșani pentru faza a 2-a (2014 – 2020) a Fondurilor de Coeziune.

        Având în vedere această scurtă expunere, vă adresez rugămintea de a răspunde următoarelor întrebări:

1. Ce măsuri aveți în derulare pentru a evita ca satele țării să fie pustiite din cauza lipsei de apă?

• Cine se face vinovat de implementarea deficitară, dezastruoasă a proiectelor de aducțiune de apă în zonele rurale?

• Ce sancțiuni s-au aplicat sau ce măsuri s-au luat în localitățile cu sisteme de aducțiune de apă recepționate și nefuncționale?

• De ce nu se implementează un proiect mai vechi, cel al magistralei de aducțiune a apei din râul Prut, proiect care ar rezolva această problemă majoră a județului Botoșani?

The post Dorinel Cosma – Interpelare – Măsurile de susținere și încurajare a agriculturii și politicile guvernamentale de relansare a sectorului agroalimentar pe piața mondială appeared first on AUR.

Adresată: Domnului PETRE DAEA, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către Domnul senator: Dorinel COSMA

Circumscripția electorală: Nr. 7, Botoșani

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Ședința Senatului din data de: 14.09.2022

Obiectul întrebării – Situația pagubelor culturilor agricole din județul Botoșani din cauza secetei.

          Vara acesta județul Botoșani a trecut prin cea mai severă secetă din utimii ani. Agricultura botoşăneană se confruntă cu o secetă pedologică pronunţată, caracterizată prin calamitarea culturilor înfiinţate în toamna anului 2021, cât şi a celor din primăvara acestui an. Mii de hectare de culturi de grâu, porumb, orz, orzoaică, ovăz, secară și alte culturi sunt fost afectate.

Fermierii, cât și sătenii care trăiesc din agricultură se plâng de pagubele cauzate de secetă. Astfel, ţăranii se întreabă dacă vor avea cu ce trăi sau ce mânca din cauza secetei. Majoritatea persoanelor care practică agricultura nu o fac în scopuri economice, ci în scopuri de subzistență, astfel că randamentele terenurilor agricole și producțiile sunt scăzute, iar agricultorii, având o producție scăzută datorată secetei, nu vor putea să-și acopere investițiile  din cauza dublării preţului carburanţilor, a dublării şi chiar a triplării preţului la îngrăşăminte, creşterii dobânzilor la creditele pe care le au contractate pentru achiziţia de utilaje sau pentru înfiinţarea de culturi.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. Care este suprafaţa totală afectată de secetă din județul Botoșani?

2. Care sunt soluțiile ministerului pe care îl administrați pentru a-i ajuta pe cetățenii vulnerabili care trăiesc din agricultura de subzidență și le-au fost afectate mijloacele de trai?

3. Care sunt cele mai afectate culturi din județ potrivit ultimelor centralizări de date?

4. La ce sumă de bani se ridică pagubele cauzate de secetă?

5. Care este producția de cereale până în acest moment în județul Botoșani?

The post Dorinel Cosma – Interpelare – Situația pagubelor culturilor agricole din județul Botoșani din cauza secetei. appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

Prin Ordinul de Ministru nr. 24 din 29.01.2021 s-au stabilit dimensiunile și tipurile exploataţiilor de creştere a suinelor pe teritoriul României în:

1. exploataţie non-comercială de suine – exploataţie de subzistenţă de creştere a suinelor pentru consum familial, cu un efectiv de maximum 5 capete porci la îngrășat;

2. exploataţie comercială de suine în cadrul căreia se pot crește de la 5 porci în sus, cu condiția de a fi deținută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului.

Consider că nu este realist acest număr de 5 porci pe care îi poate avea o gospodărie și nici că ar trebui ca acea gospodărie care are 6-7 porci să fie nevoită să devină comerciant de tip persoană fizică autorizată.

Țăranul român a crescut animale și, în special, porci de când se știe. Cei care au rude la țară, de cele mai multe ori, merg și iau porci de acolo nu doar când sunt sărbători religioase (Crăciun), ci pe parcursul întregului an.

Alianța PNL, USR PLUS, UDMR este una de centru-dreapta și ar trebui, în mod firesc, să sprijine gospodăriile rurale de subzistență, mai ales în aceste momente dificile pentru cetățeni.

Vă rog respectuos să ne aduceți la cunoștință care au fost criteriile în baza cărora s-au stabilit numărul de porci ce pot fi crescuți în exploatația non-comercială!

Ați luat în considerare că o scroafă poate făta și peste 6 purcei? Ce ar trebui să facă gospodarul roman cu purceii care depășesc numărul stabilit prin Ordinul 24?

Solicit răspuns oral și în scris la adresa de email aur@cdep.ro în termenul prevăzut de lege.

The post Aelenei Dănuț – întrebare parlamentară către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Stabilirea numărului de porci din exploataţia non-comercială de suine. appeared first on AUR.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

De la: Ringo Dămureanu

          Deputat ales în Circumscripția Nr. 17, Dolj

Obiectul întrebării: Comercializarea ciupercilor sălbatice în piețele agroalimentare publice

Stimate domnule Ministru,

          În procedura audienței parlamentare ni s-a adus la cunoștință faptul că în piețele agroalimentare publice se comercializează ciuperci sălbatice care pot ucide oameni, iar polițiștii, polițiștii locali, inspectorii DSP și comisarii din Protecția consumatorilor nu mai pot sancționa aceste fapte în condițiile abrogării Legii nr. 12/1990, rep., privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite.

          De aceea, vă rog să îmi răspundeți care este temeiul legal în vigoare în baza căruia polițiștii, polițiștii locali, comisarii din Protecția consumatorilor, inspectorii DSP, DSVSA sau alte organe de control pot sancționa fapta de a comercializa ciuperci sălbatice fără acte de proveniență, ca produse fără specificarea termenului de valabilitate, a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii.

The post Ringo Dămureanu – întrebare parlamentară către Ministerul Sănătății, Ministerul Economiei și Ministerul Agriculturii – Comercializarea ciupercilor sălbatice în piețele agroalimentare publice. appeared first on AUR.