De peste 160 de ani, sub aceeași uniformă au slujit generații de polițiști, jandarmi, pompieri, polițiști de frontieră și specialiști care au ales să pună datoria înaintea confortului, legea înaintea interesului personal și siguranța cetățeanului înaintea propriei liniști.

Astăzi îi cinstim pe toți. Îi cinstim pe cei care nu s-au mai întors acasă din misiuni. Îi cinstim pe cei care au ieșit la pensie după o viață întreagă petrecută în slujba României. Și îi respectăm pe cei care, chiar și acum, sunt în stradă, la incendii, la accidente, la frontieră sau în misiuni operative, în timp ce noi ne petrecem ziua alături de familie.

Dar Ziua MAI nu trebuie să fie doar despre trecut. Trebuie să fie și despre viitor.

Pentru că un stat puternic nu poate exista fără un Minister al Afacerilor Interne puternic.

Iar un minister puternic nu înseamnă doar clădiri moderne și echipamente noi. Înseamnă oameni respectați, conducere competentă, profesionalism, merit, demnitate și autoritatea legii.

Din păcate, în ultimii ani, imaginea MAI a fost umbrită de lipsa de personal, de subfinanțare, de birocrație, de decizii discutabile și de politizarea unor funcții de conducere. În ochii multor cetățeni, aceste probleme au ajuns să acopere munca discretă și sacrificiul miilor de profesioniști care își fac datoria în fiecare zi.

Noi credem că adevărata reformă începe prin respectul față de oamenii care poartă uniforma. Respectul nu se câștigă prin sloganuri. Se câștigă prin competență. Prin onoare. Prin responsabilitate. Prin exemplu.

Astăzi transmitem recunoștința noastră tuturor cadrelor active, rezerviștilor și familiilor acestora.

Și lansăm un apel către întreaga societate: să redăm Ministerului Afacerilor Interne prestigiul pe care îl merită. Pentru că atunci când cetățeanul are încredere în cei care îi apără legea, întreaga societate devine mai puternică.

La mulți ani tuturor celor care au slujit și slujesc România sub drapelul Ministerului Afacerilor Interne”, a transmis coordonatorul tehnic al Subcomisiei Afaceri Interne AUR, Mihai Cotîrlan.

The post Mihai Cotîrlan (AUR): „16 Iulie – Ziua Ministerului Afacerilor Interne” appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Victimele violenței domestice – situația pentru județul Vaslui

    Stimate domnule ministru,

Conform datelor făcute publice de Inspectoratul General al Poliției Române, în anul 2025 polițiștii au intervenit la 138.385 de cazuri de violență domestică la nivel național, dintre care 67.010 în mediul urban și 71.335 în mediul rural, iar numărul faptelor penale înregistrate în acest domeniu a scăzut cu 16,3% față de anul 2024, de la 59.345 la 49.660 – cu toate acestea, lovirea sau alte violențe rămâne, în continuare, cea mai frecventă faptă din această categorie, cu 26.877 de cazuri, reprezentând 54% din total.

Scăderea faptelor penale înregistrate nu echivalează, însă, stimate domnule ministru, cu o diminuare a fenomenului, iar creșterea concomitentă a sesizărilor sugerează, mai degrabă, o schimbare în modul în care victimele și organele de poliție gestionează aceste situații. Pe de altă parte, ca urmare a unor disfuncționalități constatate chiar în dosare din județele Mureș și Teleorman, unde controale interne ale Inspectoratului General al Poliției Române au identificat pași procedurali neîndepliniți în supravegherea cazurilor cu ordin de protecție, începând cu 1 august 2025 polițiștii sunt obligați să verifice situația la domiciliul victimei și al agresorului chiar și atunci când victima nu dorește să recurgă la instrumentele legale clasice.

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 36/2026, prevede, în mod expres, la art. 7 alin. (3), obligația autorităților competente de a colecta date statistice relevante, dezagregate și la intervale regulate, privind cazurile de violență domestică, însă comunicările publice ale Inspectoratului General al Poliției Române prezintă aceste cifre doar la nivel național, fără o defalcare pe județe, accesibilă publicului. Din acest motiv, stimate domnule ministru, consider că județul Vaslui, circumscripția electorală pe care o reprezint, un județ cu o pondere ridicată a populației rurale — mediu în care, la nivel național, intervențiile din 2025 au fost chiar mai numeroase decât în mediul urban — și cu o rețea insuficient dezvoltată de servicii sociale specializate, justifică o solicitare punctuală, defalcat pentru fiecare an în parte, pentru perioada 2020-2025, pentru a afla situația victimelor violenței domestice.

Prin urmare, stimate domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele informații:

1. dacă la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui există un registru al victimelor violenței domestice, rănite și decedate, și, în caz afirmativ, numărul de victime înregistrate în fiecare an;
2. numărul total de sesizări și intervenții pentru violență domestică, defalcat pe mediul urban și rural al județului;
3. numărul de ordine de protecție provizorii emise de polițiști, respectiv numărul celor confirmate prin ordin de protecție de către instanțele judecătorești;
4. numărul de cazuri în care a fost dispusă monitorizarea electronică a agresorului, respectiv numărul de cazuri în care victima a refuzat această măsură;
5. dacă, în urma disfuncționalităților constatate în județele Mureș și Teleorman, a fost derulată o verificare similară a dosarelor de violență domestică din județul Vaslui și, în caz afirmativ, cu ce rezultat.

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Victimele violenței domestice – situația pentru județul Vaslui appeared first on AUR.

                    Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministru interimar al Afacerilor Externe 

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Descoperirea unui număr foarte mare de permise de conducere românești abandonate la o groapă de gunoi din Republica Moldova și implicațiile acestui caz asupra securității documentelor oficiale românești.

Domnule viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne,

Doamnă ministru al Afacerilor Externe,

În ultimele zile, opinia publică din România și Republica Moldova a fost profund alarmată de informațiile și imaginile difuzate de numeroase instituții mass-media referitoare la descoperirea, într-o groapă de gunoi din satul Porumbeni, raionul Criuleni, a unui număr foarte mare de documente care poartă toate elementele vizuale ale permiselor de conducere românești.

Descoperirea a fost făcută în cadrul unei acțiuni de documentare desfășurate de reprezentanții unei organizații neguvernamentale de mediu din Republica Moldova, care investigau existența unor depozitări ilegale de deșeuri medicale și de mase plastice. În timpul verificărilor au fost identificate, printre deșeuri, sute, iar potrivit unor estimări chiar mii de documente cu însemnele statului român, asemănătoare permiselor de conducere eliberate de autoritățile române.

Imaginile publicate în spațiul public surprind grămezi întregi de asemenea documente împrăștiate printre deșeuri medicale și alte materiale, situație care ridică serioase semne de întrebare privind proveniența acestora, modul în care au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, existența unor eventuale rețele de falsificare ori de trafic cu documente oficiale, precum și vulnerabilitățile existente în circuitul documentelor românești cu regim special.

Autoritățile de mediu din Republica Moldova au anunțat declanșarea unor verificări și sesizarea instituțiilor competente. La rândul său, Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a precizat public că simpla asemănare vizuală cu un permis de conducere românesc nu permite confirmarea autenticității documentelor și că se află în contact cu autoritățile competente din Republica Moldova pentru clarificarea situației.

Chiar și în ipoteza în care o parte dintre documente s-ar dovedi a fi falsuri ori rebuturi rezultate din activități infracționale, amploarea descoperirii și impactul public al imaginilor reclamă o reacție instituțională rapidă și transparentă din partea statului român.

Permisul de conducere reprezintă un document oficial de identitate și de circulație recunoscut la nivel european și internațional. Orice suspiciune privind compromiterea securității acestuia poate afecta încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a proteja documentele oficiale, poate genera riscuri pentru siguranța rutieră, pentru securitatea frontierelor și pentru combaterea criminalității organizate transfrontaliere.

Având în vedere gravitatea excepțională a acestui caz, dimensiunea sa transfrontalieră și potențialele implicații asupra securității documentelor oficiale românești și asupra încrederii cetățenilor în instituțiile statului, vă solicit respectuos transmiterea unui răspuns detaliat, fundamentat și însoțit de toate informațiile care pot fi făcute publice, precum și prezentarea măsurilor concrete adoptate pentru elucidarea completă a împrejurărilor în care aceste documente au ajuns abandonate pe teritoriul Republicii Moldova.

Având în vedere cele de mai sus, în temeiul art. 112 din Constituția României și al dispozițiilor Regulamentului Camerei Deputaților, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Când au fost informate oficial Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe despre această descoperire și prin ce canale instituționale.

2. Dacă au fost sau nu contactate oficial autoritățile competente din Republica Moldova pentru conservarea probelor și desfășurarea unei anchete comune. Dacă da, care sunt instituțiile implicate.

3. Dacă a fost constituit, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, un grup operativ sau o echipă de investigație pentru analiza acestui caz. 

4. Dacă din verificările efectuate până în prezent, există indicii că documentele descoperite sunt:

1. permise de conducere autentice;
2. documente expirate sau anulate;
3. documente rebutate în procesul de personalizare;
4. documente falsificate;
5. ori reprezintă o combinație a acestor categorii.

5. Dacă au fost identificate eventuale serii, loturi de fabricație sau elemente tehnice care să permită stabilirea originii documentelor.

6. Dacă există suspiciuni privind funcționarea unei rețele de falsificare, trafic sau distribuție ilegală de documente românești pe teritoriul României ori al Republicii Moldova.

7. Dacă au fost sesizate structurile competente ale Poliției Române, Poliției de Frontieră, DIICOT și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

8. Dacă a fost informat Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Europol, Frontex sau alte organisme europene competente, având în vedere că este vorba despre documente oficiale ale unui stat membru al Uniunii Europene.

9. Ce cooperare există în prezent între autoritățile române și cele ale Republicii Moldova pentru combaterea falsificării documentelor oficiale și dacă această cooperare va fi extinsă în urma prezentului incident.

10. Dacă Ministerul Afacerilor Externe a solicitat oficial autorităților Republicii Moldova toate informațiile disponibile privind locul descoperirii, persoanele implicate și traseul acestor documente.

11. Dacă au fost identificate riscuri privind utilizarea unor asemenea documente pentru facilitarea migrației ilegale, a criminalității organizate sau a altor activități infracționale transfrontaliere.

12. Dacă au existat în ultimii zece ani alte cazuri în care permise de conducere românești, cărți de identitate, pașapoarte ori alte documente oficiale românești au fost descoperite abandonate în afara teritoriului României. Dacă da, vă rog să le prezentați sintetic.

13. Care este procedura legală privind distrugerea documentelor rebutate, deteriorate, anulate sau retrase din circulație și există posibilitatea ca asemenea documente să părăsească circuitul controlat al autorităților.

14. Dacă MAE consideră că actualele proceduri privind producerea, transportul, depozitarea și distrugerea documentelor cu regim special oferă suficiente garanții de securitate sau intenționați modificarea acestora.

15. Dacă veți prezenta Parlamentului României, după finalizarea verificărilor, un raport complet privind concluziile anchetei și măsurile dispuse pentru prevenirea repetării unor asemenea incidente.

Orice alte informații relevante pe marginea acestui subiect vor fi binevenite.

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Descoperirea unui număr foarte mare de permise de conducere românești abandonate la o groapă de gunoi din Republica Moldova și implicațiile acestui caz asupra securității documentelor oficiale românești appeared first on AUR.

De către: Deputat VADIM TUDOR Lidia, Grupul Parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Circumscripția 42 București

Obiectul întrebării: Numărul cărților electronice de identitate și al cărților de identitate simple eliberate de statul român

Domnule ministru,

Având în vedere implementarea, la nivel național, a noului sistem de evidență a persoanelor și posibilitatea cetățenilor români de a opta între cartea electronică de identitate (CEI) și cartea de identitate simplă (CIS), vă rog să îmi comunicați următoarele informații:

1. Numărul total al cărților electronice de identitate (CEI) eliberate de la data introducerii acestui document și până la data formulării răspunsului la prezenta întrebare parlamentară.

2. Numărul total al cărților de identitate simple (CIS) eliberate de la data introducerii acestui document și până la data formulării răspunsului.

3. Defalcarea datelor prevăzute la punctele 1 și 2 pe județe și municipiul București.

4. Ponderea fiecărei categorii de documente (CEI și CIS) în totalul actelor de identitate emise în noul format.

5. Dacă Ministerul Afacerilor Interne deține date privind motivele pentru care cetățenii au optat pentru cartea de identitate simplă în locul cărții electronice de identitate, vă rog să mi le comunicați.

Conform regulamentului Camerei Deputaților, vă rog să dispuneți ca răspunsul să îmi fie comunicat în scris.

The post VADIM TUDOR Lidia – Întrebare – Numărul cărților electronice de identitate și al cărților de identitate simple eliberate de statul român appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Clarificări privind temeiul factual al cercetărilor efectuate de IPJ Brașov într-un dosar privind presupusa constituire sau aderare la o organizație cu caracter fascist

Stimate domnule ministru,

        În spațiul public a fost prezentat un comunicat al Inspectoratului de Poliție Județean Brașov privind cercetarea mai multor tineri pentru presupusa săvârșire a infracțiunilor prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 31/2002.

Comunicatul utilizează formulări precum „simpatizanți ai nazismului”, „aderare la o grupare care promovează ideologia fascistă” și „promovarea mișcării legionare”, fără a prezenta în mod concret actele materiale care ar constitui elementele infracțiunilor cercetate.

Având în vedere interesul public major al cauzei și necesitatea respectării principiului prezumției de nevinovăție, vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitate să-mi comunicați următoarele informații de interes public:

1. Care sunt, în concret, actele materiale imputate persoanelor cercetate, fără divulgarea unor date care ar putea afecta desfășurarea urmăririi penale?
2. Dacă simpla exprimare a unor opinii, deținerea unor obiecte sau manifestarea unor convingeri ideologice constituie, în sine, temei pentru punerea sub acuzare sau dacă există alte acțiuni concrete care fundamentează acuzațiile.
3. Ce fapte concrete au determinat reținerea și ulterior dispunerea măsurilor preventive?
4. Ce probe au stat la baza concluziei că ar exista o „organizație cu caracter fascist”, în sensul OUG nr. 31/2002?
5. Dacă organul de urmărire penală a identificat acte de violență, instigare la violență, planificarea unor infracțiuni ori alte activități materiale desfășurate de persoanele cercetate, dincolo de postări, simboluri ori articole vestimentare?
6. Care este diferența factuală dintre persoanele aflate în arest la domiciliu și cele aflate sub control judiciar?
7. În dosar au fost folosite trupe speciale ale Poliției Române, care i-au percheziționat și reținut pe minori. Nu vi se pare totuși exagerat să utilizați trupe speciale pentru niște copii acuzați de „inițiere sau constituire a unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderare sau sprijinire, sub orice formă, a unui astfel de grup, dar și utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”?

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Clarificări privind temeiul factual al cercetărilor efectuate de IPJ Brașov într-un dosar privind presupusa constituire sau aderare la o organizație cu caracter fascist appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Verificarea aplicării dispozițiilor legale privind încetarea mandatului primarului municipiului Timișoara, ca urmare a hotărârii definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție

Stimate domnule ministru,

        În data de 18 iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul formulat de domnul Dominic Fritz împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate, menținând astfel constatările privind conflictul de interese administrativ.

Având în vedere efectele juridice pe care o asemenea hotărâre definitivă le poate produce asupra exercitării mandatului unui ales local și atribuțiile prefectului privind emiterea ordinului de constatare a încetării de drept a mandatului, vă solicit să dispuneți verificarea modului în care Instituția Prefectului – Județul Timiș și-a exercitat obligațiile legale în această speță.

În acest sens, vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitatea să răspundeți la următoarele întrebări:

1. A dispus Ministerul Afacerilor Interne verificarea modului în care prefectul județului Timiș și-a exercitat atribuțiile legale în urma pronunțării hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul domnului Dominic Fritz?
2. În interpretarea Ministerului Afacerilor Interne, hotărârea definitivă pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție produce efectul încetării de drept a mandatului primarului municipiului Timișoara, potrivit legislației privind integritatea și Codului administrativ? Vă rog să indicați temeiurile legale avute în vedere.
3. A fost comunicată prefectului județului Timiș hotărârea definitivă și, dacă da, la ce dată?
4. Ce demersuri concrete a întreprins prefectul județului Timiș după comunicarea hotărârii definitive?
5. A emis prefectul ordinul de constatare a încetării de drept a mandatului primarului municipiului Timișoara? Dacă nu, care sunt motivele juridice care justifică neemiterea acestuia?
6. În cazul în care Ministerul Afacerilor Interne apreciază că prefectul nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege, ce măsuri administrative sau disciplinare intenționează să dispună?
7. Solicit să îmi comunicați concluziile verificării dispuse de Ministerul Afacerilor Interne și punctul de vedere oficial al ministerului cu privire la efectele juridice ale hotărârii definitive pronunțate în cazul domnului Dominic Fritz asupra mandatului de primar al municipiului Timișoara.

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Verificarea aplicării dispozițiilor legale privind încetarea mandatului primarului municipiului Timișoara, ca urmare a hotărârii definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Clarificări despre creșterea alarmantă a numărului de minori dispăruți în România și capacitatea instituțională de răspuns

                             Stimate domnule ministru,

Protecția copilului reprezintă una dintre obligațiile fundamentale ale statului față de cetățenii săi cei mai vulnerabili. În acest context, datele publicate cu ocazia Zilei Internaționale a Copiilor Dispăruți, marcată pe 25 mai, constituie un semnal de alarmă pe care autoritățile nu îl pot ignora. Conform statisticilor Inspectoratului General al Poliției Române, solicitate de organizația Salvați Copiii România, între 20 mai 2025 și 20 mai 2026 au fost raportate 10.566 de dispariții de minori — cu peste 600 mai multe decât în anul anterior și cu aproape 2.000 mai multe față de acum doi ani. 

Fenomenul este în creștere pentru al treilea an consecutiv, iar cifrele indică o amplificare îngrijorătoare care depășește o simplă fluctuație statistică – cele mai afectate categorii sunt adolescenții: 8.140 de sesizări vizează copii cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, iar 2.186 de sesizări privesc copii între 10 și 14 ani. 

Aproximativ 60% dintre aceste cazuri reprezintă plecări voluntare din locuințele sociale, căminele școlare sau centrele DGASPC, însă, deși termenul de „plecare voluntară” poate sugera o situație fără gravitate imediată, specialiștii avertizează că această etichetă poate fi profund înșelătoare pentru că, în multe situații, copiii dispar pentru că încearcă să scape de violență, conflicte sau de sentimentul că nu sunt protejați — fuga fiind, de fapt, un semnal de vulnerabilitate profundă, nu un act de libertate.

Cele mai multe dispariții au fost raportate în București, urmat de județele Bihor, Constanța, Giurgiu și Iași — o distribuție geografică care ridică întrebări serioase despre capacitatea instituțională de prevenție și intervenție diferențiată pe teritoriul țării. Faptul că același copil poate figura de mai multe ori în statistici, prin dispariții repetate, indică nu doar o problemă de protecție socială, ci și una de eficiență a răspunsului instituțional al Poliției Române în identificarea și gestionarea cazurilor de risc recurent. 

În acest context, domnule ministru, vă adresez următoarele întrebări:

1. Ce proceduri specifice aplică Poliția Română în cazul minorilor care dispar în mod repetat din centre de plasament sau locuințe sociale, și există protocoale de colaborare între IGPR și DGASPC pentru gestionarea acestor cazuri?
2. Având în vedere că județele Bihor, Constanța, Giurgiu și Iași se numără printre cele cu cele mai multe sesizări, ce resurse suplimentare au fost alocate structurilor județene de poliție din aceste zone pentru gestionarea disparițiilor de minori? 
3. Ministerul Afacerilor Interne are în vedere elaborarea sau actualizarea unui plan național de acțiune dedicat prevenirii disparițiilor de minori, în colaborare cu instituțiile cu atribuții în protecția copilului?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Clarificări despre creșterea alarmantă a numărului de minori dispăruți în România și capacitatea instituțională de răspuns appeared first on AUR.

De către: Deputat Nicolae Mîndrescu, deputat în circumscripția electorala nr.40, Vâlcea 

Obiectul întrebării: Exercitarea atribuțiilor de poliție rutieră de către polițiștii din posturile comunale de poliție și nivelul de pregătire profesională aferent

Stimate domnule ministru,

În numeroase localități din România, în special în mediul rural, cetățenii constată frecvent că activități specifice poliției rutiere (oprirea vehiculelor în trafic, verificarea documentelor conducătorilor auto, constatarea unor abateri la regimul circulației și aplicarea sancțiunilor contravenționale) sunt desfășurate de polițiști încadrați în structurile de ordine publică ale posturilor comunale de poliție.

Având în vedere caracterul specializat al activităților de poliție rutieră și necesitatea asigurării unei pregătiri profesionale corespunzătoare pentru desfășurarea acestora, consider necesară clarificarea cadrului legal și operațional care permite exercitarea unor astfel de atribuții de către polițiștii care nu fac parte din structurile de poliție rutieră.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt prevederile legale care permit polițiștilor din structurile de ordine publică, inclusiv celor încadrați la posturile comunale de poliție, să desfășoare activități de poliție rutieră și să constate contravenții la regimul circulației pe drumurile publice? 
2. Există diferențe între competențele polițiștilor din structurile de poliție rutieră și cele ale polițiștilor din structurile de ordine publică în ceea ce privește controlul traficului rutier? Dacă da, vă rog să le detaliați. 
3. Ce tip de pregătire profesională, cursuri de specializare sau certificări sunt obligatorii pentru polițiștii din posturile comunale care desfășoară activități de control rutier? 
4. Care este durata acestei pregătiri și ce instituții din cadrul Ministerului Afacerilor Interne o asigură? 
5. Câți polițiști din structurile de ordine publică desfășoară în prezent activități de control rutier la nivel național și câți dintre aceștia activează în județul Vâlcea? 
6. Există proceduri operaționale specifice privind utilizarea aparatelor radar, a etilotestelor și a altor echipamente tehnice de către polițiștii care nu fac parte din structurile de poliție rutieră? 
7. Au fost identificate, în ultimii cinci ani, situații în care procese-verbale întocmite de polițiști din structurile de ordine publică au fost anulate de instanțe din cauza unor probleme privind competența materială sau pregătirea profesională a agentului constatator? 
8. Are Ministerul Afacerilor Interne în vedere modificări legislative sau organizatorice privind delimitarea atribuțiilor între structurile de ordine publică și cele de poliție rutieră? 

Având în vedere interesul public ridicat al acestui subiect și impactul direct asupra încrederii cetățenilor în activitatea Poliției Române, vă solicit transmiterea unui răspuns scris, în termenul prevăzut de lege.

The post Nicolae Mîndrescu – Întrebare -Exercitarea atribuțiilor de poliție rutieră de către polițiștii din posturile comunale de poliție și nivelul de pregătire profesională aferent appeared first on AUR.

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Iași – județ de frontieră fără adăpost: din 291 de buncăre civile, 111 sunt complet nefuncționale, iar cele funcționale pot primi cel mult 27.000 de oameni dintr-o populație de 760.000. Cine răspunde?

    Stimate domnule ministru,

Județul Iași se află la aproximativ 30 de kilometri de granița cu Republica Moldova și la câteva sute de kilometri de frontul activ din Ucraina fiind unul dintre cele mai expuse județe ale României în orice scenariu de escaladare militară sau de atac asupra teritoriului național. Și tocmai acest județ, cu o populație de aproape 760.000 de locuitori, ilustrează cel mai bine eșecul statului român în materie de protecție civilă.

Potrivit datelor furnizate chiar de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Iași, județul Iași dispune de 291 de adăposturi de protecție civilă, dintre care 111 sunt clasificate ca nefuncționale, iar celelalte 180 sunt doar parțial funcționale, capacitatea totală de adăpostire nu depășește 27.160 de persoane fapt ce înseamnă că, în cazul unui atac, statul român poate proteja mai puțin de 4% din populația județului, restul de 96% — sute de mii de ieșeni, inclusiv copii, bătrâni și bolnavi — sunt lăsați să se descurce singuri. 

Și mai îngrijorător, domnule ministru: dintr-un total de 181 de adăposturi la nivelul județului, doar 29 sunt cu adevărat funcționale, dintre care 26 în municipiul Iași. La o populație de 760.000 de locuitori, în caz de dezastru, doar 9.200 de persoane au loc în adăposturi. Cu alte cuvinte, dacă ne raportăm strict la adăposturile pe deplin operaționale, județul Iași poate proteja 1,2% din populație — o cifră care nu ar trebui să existe într-un stat membru NATO aflat în vecinătatea unui război activ

Situația nu este nouă și nu este necunoscută autorităților – Curtea de Conturi a semnalat, de ani de zile, necesitatea reproiectării complete a Sistemului național de adăpostire a populației în caz de conflict armat. Cu toate acestea, ritmul de remediere anunțat de ISU Iași este de-a dreptul insignifiant: în 2026 vor fi modernizate 8 adăposturi, iar în 2027 alte 16. La acest ritm, reabilitarea completă a infrastructurii de adăpostire din județul Iași ar dura zeci de ani — timp în care războiul din vecinătate continuă. 

Aceasta este realitatea pe care Ministerul Afacerilor Interne o administrează cu indiferență cronică: un județ de frontieră, cu sute de mii de cetățeni expuși, cu buncăre în ruină și cu un plan de modernizare care nu reprezintă altceva decât o bătaie de joc la adresa securității naționale.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. De ce, în condițiile în care ISU Iași a finalizat inventarierea adăposturilor și cunoaște cu exactitate dimensiunea dezastrului, Ministerul Afacerilor Interne nu a declarat situația din județul Iași drept urgență națională de protecție civilă și nu a alocat fonduri corespunzătoare pentru remediere imediată?

2. Cum justificați faptul că ritmul de modernizare anunțat — 8 adăposturi în 2026 și 16 în 2027 — este complet disproporționat față de amploarea problemei, în condițiile în care 111 adăposturi sunt nefuncționale și mii de cetățeni sunt neprotejați într-un județ de frontieră?

3. Care este planul MAI pentru județul Iași în ceea ce privește capacitatea de adăpostire a populației, cu termene clare și surse de finanțare identificate — sau un asemenea plan pur și simplu nu există?

4. Considerați acceptabil că, în cazul unui atac sau al unei situații de urgență majoră, statul român poate proteja în județul Iași mai puțin de 10.000 de oameni dintr-o populație de 760.000, și ce răspuns oferiți celorlalți 750.000 de ieșeni care nu au loc în niciun adăpost funcțional?

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Iași – județ de frontieră fără adăpost: din 291 de buncăre civile, 111 sunt complet nefuncționale, iar cele funcționale pot primi cel mult 27.000 de oameni dintr-o populație de 760.000. Cine răspunde? appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Direcția de Ordine Publică a Poliției Române, condusă ilegal de peste 20 de luni prin împuterniciri succesive: cine răspunde pentru refuzul sistematic de a organiza concursul obligatoriu prin lege?

     Domnule ministru,

Direcția de Ordine Publică este cea mai mare structură de specialitate din Poliția Română, cu peste 23.000 de polițiști, acoperind ordinea publică urbană și rurală, poliția de proximitate, serviciul Delta Dunării, sistemele de pază, silvic și piscicol. O structură de această dimensiune și importanță este condusă, de aproape doi ani, fără un director numit prin concurs — în flagrantă încălcare a legii.

Cronologia acestei ilegalități este documentată și de necontestat – în august 2024, directorul Direcției de Ordine Publică, cms. șef Armașu Vasile, ocupant al funcției prin concurs, s-a pensionat, iar de atunci, postul a fost acoperit prin succesiunea următoare: o primă împuternicire de 6 luni, între august 2024 și februarie 2025; o a doua împuternicire de 6 luni, între februarie și august 2025 — perioadă în care șeful Poliției Române avea obligația legală expresă de a organiza concursul; o „desemnare” a aceluiași ofițer între august și octombrie 2025, când acesta s-a pensionat la rândul său; o nouă „desemnare” a altui ofițer între octombrie 2025 și martie 2026; și, în fine, o nouă împuternicire de 3 luni, din martie 2026 până în prezent, pentru cms. șef Leuțu Cotroceanu-Ionuț.

Cu alte cuvinte: cea mai mare direcție din Poliția Română este condusă de aproape 22 de luni fără niciun director numit în mod legal, prin rotirea unor împuterniciri și desemnări care au un singur scop — să evite organizarea concursului prevăzut expres de lege.

Temeiul legal este clar și nu lasă loc de interpretare. Articolul 27^16 alineatul (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului prevede că împuternicirea poate fi dispusă pentru maximum 6 luni, iar prelungirea pentru încă maximum 6 luni este permisă cu condiția că în această perioadă sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului. Concursul nu a fost organizat. Obligația legală nu a fost îndeplinită. Legea a fost încălcată.

Constat, domnule ministru, că nu este vorba de o omisiune administrativă întâmplătoare, ci este vorba de un refuz sistematic, repetat și conștient de a respecta o normă juridică imperativă — refuz care se întinde pe aproape doi ani și care implică responsabilitatea directă a conducerii Poliției Române și, prin linie ierarhică, a Ministerului Afacerilor Interne pe care îl conduceți.

Întrebarea pe care și-o pun zeci de mii de polițiști din subordinea acestei direcții este simplă și legitimă: de ce conducerea Poliției Române refuză să organizeze un concurs? Ce interese sunt servite prin perpetuarea acestei stări de ilegalitate? Cine beneficiază de faptul că o funcție de conducere atât de importantă rămâne ocupată prin numiri discreționare, în loc să fie adjudecată prin competiție transparentă?

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. Recunoașteți că conducerea Poliției Române a încălcat dispozițiile art. 27^16 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, prin neorganizarea concursului pentru funcția de director al Direcției de Ordine Publică în termenul legal obligatoriu, și dacă da — ce măsuri disciplinare sau penale au fost luate sau vor fi luate față de persoanele responsabile?

2. Care este motivul real pentru care, timp de aproape 22 de luni, conducerea Poliției Române a refuzat să organizeze concursul pentru ocuparea acestei funcții, deși obligația era stabilită expres prin lege?

3. Câte alte funcții de conducere din structurile Poliției Române sunt ocupate în prezent prin împuterniciri sau desemnări succesive, cu depășirea termenelor legale și fără organizarea concursurilor obligatorii?

4. Intenționați să dispuneți organizarea imediată a concursului pentru funcția de director al Direcției de Ordine Publică, și dacă da — în ce termen? Dacă nu — pe ce temei legal justificați continuarea acestei stări de ilegalitate?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Direcția de Ordine Publică a Poliției Române, condusă ilegal de peste 20 de luni prin împuterniciri succesive: cine răspunde pentru refuzul sistematic de a organiza concursul obligatoriu prin lege? appeared first on AUR.