„Din 12 iunie 2026, Pactul privind migrația și azilul începe să se aplice în toate statele membre ale UE. Românii trebuie să știe că acest Pact include și un mecanism așa-zis de „solidaritate” care constă în cote obligatorii de refugiați pentru statele membre, respectiv relocarea unor migranți din țările din prima linie către alte state membre ale UE mai puțin afectate de valul migrator – România, printre ele! – , iar cele care refuză aceste cote vor trebui să plătească o contribuție de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau să ofere sprijin operativ și tehnic.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită Ministerului Afacerilor Externe și Guvernului României să prezinte de urgență poziția oficială a statului român cu privire la aplicarea noului Pact european privind migrația și azilul și să comunice transparent dacă există estimări sau angajamente referitoare la numărul de migranți care ar putea fi relocați în România.

Cetățenii României au dreptul să cunoască toate implicațiile deciziilor adoptate la nivel european și modul în care acestea afectează interesele naționale. În acest sens, AUR solicită MAE să răspundă public la următoarele întrebări:

• Există estimări privind numărul de migranți care ar putea fi repartizați României în cadrul mecanismului de solidaritate prevăzut de Pactul european?
• Care este poziția oficială a Guvernului României cu privire la relocarea solicitanților de azil?
• Ce alternative sunt avute în vedere de autoritățile române, inclusiv contribuțiile financiare sau sprijinul operațional?
• Au fost asumate angajamente de către România în negocierile purtate la nivelul Uniunii Europene?

AUR consideră că orice decizie cu impact asupra securității, coeziunii sociale și resurselor publice trebuie să fie însoțită de o informare completă și transparentă a opiniei publice.

Românii au dreptul să știe ce obligații își asumă statul român și care sunt consecințele noului Pact european privind migrația și azilul. Solicităm Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe să ofere răspunsuri clare și să nu lase loc speculațiilor”, a transmis prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „AUR solicită Ministerului Afacerilor Externe să informeze public câți migranți ar urma să fie repartizați României în cadrul noului Pact european privind migrația și azilul” appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Lipsa de reacție a MAE în fața încălcării inacceptabile a suveranității României de către Ucraina

Stimată doamnă ministru,

La data de 5 iunie 2026, în apele teritoriale ale României au pătruns patru drone navale ucrainene, având la bord sute de kilograme de combustibil fiecare, dintre care una a pătruns în Portul Constanța, unde a fost detonată, cu riscul provocării unui dezastru de mari proporții.

Ca reacție la aceste grave evenimente, reprezentanții statului român și, în primul rând, președintele României, Nicușor Dan, au ales să justifice acțiunea Ucrainei ca fiind un efect al agresiunii ruse și să exonereze de răspundere acest stat.

Această lipsă de fermitate în apărarea intereselor naționale ale României a determinat Ucraina să treacă la atac, în loc să își asume răspunderea pentru evenimente, declanșând un război informațional împotriva României, inclusiv în spațiul public românesc, folosindu-se de agenți de influență.

Deși Ucraina este beneficiara unui sprijin consistent din partea României și este, totodată, unica răspunzătoare pentru gravul incident din 5 iunie, aceasta atacă statul român prin agenții săi de influență, promovând următoarele teme de dezinformare:

1. România ar încălca sancțiunile aplicate Rusiei privind comerțul cu petrol, prin primirea în porturile românești a unor petroliere sub diferite pavilioane, care ar descărca petrol rusesc adus din Portul Novorossiisk pentru rafinăriile din România.

2. Pasămite, pentru că România ar fi încălcat sancțiunile impuse Rusiei, ar fi răspunzătoare pentru gravul incident de la Constanța și s-ar fi expus singură acțiunilor Ucrainei, care își arogă, de la sine putere, acest drept.

3. Reprezentanții Ucrainei, în loc să comunice oficial scopul prezenței dronelor în apele românești, au preferat să transmită, prin agenții de influență din România, că misiunea acestora ar fi fost interceptarea și distrugerea navelor care urmau să iasă din porturile românești și pe care Ucraina le consideră ca făcând parte din așa-zisa „flotă fantomă”, prin intermediul căreia Rusia ar încălca sancțiunile.

4. Agenții de influență ai Ucrainei din România au prezentat o listă de nave care, pasămite, ar fi intrat și ieșit în repetate rânduri din porturile românești, deși s-ar fi aflat sub sancțiuni.

În urma informațiilor apărute în spațiul public privind pătrunderea fără drept, cu încălcarea integrității teritoriale a României, a unui vehicul naval fără pilot în zona Portului Constanța și detonarea acestuia de către Ucraina în apropierea unor obiective de importanță strategică, fapt care ar fi putut produce o catastrofă în care zeci de mii de români ar fi putut să fie omorâți, vă solicit, doamna ministru, să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Consideră Ministerul Afacerilor Externe că un asemenea incident reprezintă o problemă de suveranitate și securitate națională pentru România?
2. Care sunt motivele pentru care până acum nu ați solicitat explicații publice din partea Ucrainei? La precedentul incident, cel de la Galați, pentru care tot Ucraina este responsabilă, v-ați isterizat infantil și l-ați expulzat pe consulul general al Rusiei de la Constanța dar, de data aceasta, sunteți absentă.
3. Ce demersuri diplomatice au fost întreprinse pentru clarificarea circumstanțelor în care un astfel de vehicul a ajuns în principalul port al țării și a fost detonat intenționat de partea ucraineană?
4. Au fost solicitate explicații oficiale Ucrainei?
5. De ce Ucraina nu a cerut scuze României pentru cele două incidente, așa cum a procedat în cazul Greciei sau Poloniei?
6. A informat Ministerul Afacerilor Externe aliații României din NATO și Uniunea Europeană cu privire la acest incident?
7. Dacă MAE consideră că suveranitatea României a fost afectată, care sunt măsurile diplomatice concrete adoptate până în prezent?
8. Dacă nu consideră că există o problemă de suveranitate, vă rog să explicați public în baza căror argumente?

În opinia mea, integritatea teritorială a României a fost pur și simplu călcată în picioare de către Ucraina. O forță militară străină a acționat pe teritoriul național al României fără permisiune și fără să înștiințeze autoritățile române. Acest lucru este inacceptabil!

Așadar, explicați, vă rog, lipsa dumneavoastră de reacție. Pare că sunteți al doilea ministru de Externe al Ucrainei și faceți orice pentru a implica România în război direct cu Rusia!

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Lipsa de reacție a MAE în fața încălcării inacceptabile a suveranității României de către Ucraina appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Lipsa de reacție a MAE în fața încălcării inacceptabile a suveranității României de către Ucraina

Stimată doamnă ministru,

La data de 5 iunie 2026, în apele teritoriale ale României au pătruns patru drone navale ucrainene, având la bord sute de kilograme de combustibil fiecare, dintre care una a pătruns în Portul Constanța, unde a fost detonată, cu riscul provocării unui dezastru de mari proporții.

Ca reacție la aceste grave evenimente, reprezentanții statului român și, în primul rând, președintele României, Nicușor Dan, au ales să justifice acțiunea Ucrainei ca fiind un efect al agresiunii ruse și să exonereze de răspundere acest stat.

Această lipsă de fermitate în apărarea intereselor naționale ale României a determinat Ucraina să treacă la atac, în loc să își asume răspunderea pentru evenimente, declanșând un război informațional împotriva României, inclusiv în spațiul public românesc, folosindu-se de agenți de influență.

Deși Ucraina este beneficiara unui sprijin consistent din partea României și este, totodată, unica răspunzătoare pentru gravul incident din 5 iunie, aceasta atacă statul român prin agenții săi de influență, promovând următoarele teme de dezinformare:

1. România ar încălca sancțiunile aplicate Rusiei privind comerțul cu petrol, prin primirea în porturile românești a unor petroliere sub diferite pavilioane, care ar descărca petrol rusesc adus din Portul Novorossiisk pentru rafinăriile din România.

2. Pasămite, pentru că România ar fi încălcat sancțiunile impuse Rusiei, ar fi răspunzătoare pentru gravul incident de la Constanța și s-ar fi expus singură acțiunilor Ucrainei, care își arogă, de la sine putere, acest drept.

3. Reprezentanții Ucrainei, în loc să comunice oficial scopul prezenței dronelor în apele românești, au preferat să transmită, prin agenții de influență din România, că misiunea acestora ar fi fost interceptarea și distrugerea navelor care urmau să iasă din porturile românești și pe care Ucraina le consideră ca făcând parte din așa-zisa „flotă fantomă”, prin intermediul căreia Rusia ar încălca sancțiunile.

4. Agenții de influență ai Ucrainei din România au prezentat o listă de nave care, pasămite, ar fi intrat și ieșit în repetate rânduri din porturile românești, deși s-ar fi aflat sub sancțiuni.

În urma informațiilor apărute în spațiul public privind pătrunderea fără drept, cu încălcarea integrității teritoriale a României, a unui vehicul naval fără pilot în zona Portului Constanța și detonarea acestuia de către Ucraina în apropierea unor obiective de importanță strategică, fapt care ar fi putut produce o catastrofă în care zeci de mii de români ar fi putut să fie omorâți, vă solicit, doamna ministru, să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Consideră Ministerul Afacerilor Externe că un asemenea incident reprezintă o problemă de suveranitate și securitate națională pentru România?
2. Care sunt motivele pentru care până acum nu ați solicitat explicații publice din partea Ucrainei? La precedentul incident, cel de la Galați, pentru care tot Ucraina este responsabilă, v-ați isterizat infantil și l-ați expulzat pe consulul general al Rusiei de la Constanța dar, de data aceasta, sunteți absentă.
3. Ce demersuri diplomatice au fost întreprinse pentru clarificarea circumstanțelor în care un astfel de vehicul a ajuns în principalul port al țării și a fost detonat intenționat de partea ucraineană?
4. Au fost solicitate explicații oficiale Ucrainei?
5. De ce Ucraina nu a cerut scuze României pentru cele două incidente, așa cum a procedat în cazul Greciei sau Poloniei?
6. A informat Ministerul Afacerilor Externe aliații României din NATO și Uniunea Europeană cu privire la acest incident?
7. Dacă MAE consideră că suveranitatea României a fost afectată, care sunt măsurile diplomatice concrete adoptate până în prezent?
8. Dacă nu consideră că există o problemă de suveranitate, vă rog să explicați public în baza căror argumente?

În opinia mea, integritatea teritorială a României a fost pur și simplu călcată în picioare de către Ucraina. O forță militară străină a acționat pe teritoriul național al României fără permisiune și fără să înștiințeze autoritățile române. Acest lucru este inacceptabil!

Așadar, explicați, vă rog, lipsa dumneavoastră de reacție. Pare că sunteți al doilea ministru de Externe al Ucrainei și faceți orice pentru a implica România în război direct cu Rusia!

The post Dan TANASĂ – Întrebare -Lipsa de reacție a MAE în fața încălcării inacceptabile a suveranității României de către Ucraina appeared first on AUR.

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Poziționarea Ambasadei României în Republica Macedonia de Nord în contradicție cu legislația română și cu politica oficială a statului român privind românitatea balcanică și aromânii/macedoromânii.

 Doamnă ministru,

Pe pagina oficială de internet a Ambasadei României în Republica Macedonia de Nord, la rubrica „Actualitatea Ambasadei”, figurează o știre intitulată „Ziua Națională a Aromânilor din Republica Macedonia”, în care se afirmă, între altele, că:

„Ambasadorul României în Republica Macedonia a participat la ceremonia festivă organizată de liderii minorității înrudite din țara de reședință cu ocazia aniversării Zilei Naționale a Aromânilor, sărbătoare oficială marcată anual la data de 23 mai (…)”.

În respectiva postare oficială se vorbește despre existența unei pretinse „Zile Naționale a Aromânilor”, cu accent pe o identitate politico-națională distinctă a aromânilor față de poporul român, fiind evocată ziua de 23 mai ca reper identitar separat.

Considerăm că această poziționare oficială a unei misiuni diplomatice a statului român este profund problematică și contravine atât legislației române în vigoare, cât și pozițiilor constante ale Academiei Române, ale Ministerului Afacerilor Externe și ale statului român privind identitatea aromânilor/macedoromânilor.

Potrivit Legii nr. 156/2021, ziua de 10 mai este consacrată oficial drept Ziua Românității Balcanice. Actul normativ stabilește explicit că această zi poate fi marcată inclusiv de către reprezentanțele României în străinătate, prin manifestări dedicate românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni și istroromâni.

Marcarea zilei de 10 mai are o fundamentare istorică limpede: la 9 mai 1905, sultanul Abdul Hamid al II-lea a semnat Iradeaua Imperială prin care comunitățile românești din Imperiul Otoman erau recunoscute oficial, iar actul a fost făcut public la 10 mai 1905, chiar în Ziua Națională a Regatului României, ca rezultat al unor energice demersuri diplomatice ale statului român.

De altfel, documentele istorice și literatura de specialitate arată fără echivoc că această dată – 10 mai – a fost sărbătorită constant de românitatea balcanică între 1905 și 1948. Numeroase publicații și mărturii istorice confirmă acest lucru, inclusiv medalia comemorativă realizată în 1906 pentru acordarea drepturilor românilor din Macedonia, revista „Lumina” din Bitolia, Almanahul „Frățilia” și alte surse documentare.

În mod firesc, după adoptarea Legii nr. 156/2021, aceasta reprezintă singurul reper oficial al statului român privind celebrarea românității balcanice.

Mai mult decât atât, Academia Română a reafirmat în repetate rânduri că aromânii reprezintă una dintre cele patru ramuri istorice ale poporului român și că aromâna este un dialect istoric al limbii române, nu o limbă distinctă. În Comunicatul Academiei Române din 25 iulie 2018 privind identitatea și unitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și sudul Dunării se arată explicit că: „Poporul român are patru ramuri istorice – dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni – vorbitori ai dialectelor limbii române”.

Totodată, Academia Română avertiza asupra existenței unor acțiuni politice care urmăresc:

„declararea aromânilor ca minoritate națională în România, ca popor armân, distinct de poporul român”. De asemenea, încă din anul 2005, Academia Română arăta că tentativele de separare a aromânilor de poporul român reprezintă: „o diversiune, izvorâtă din interese mercantile ale unor cercuri din țară și din străinătate”.

În egală măsură, Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni stabilește explicit că aromânii, armânii, macedoromânii, meglenoromânii, istroromânii și celelalte denumiri similare aparțin filonului lingvistic și cultural românesc și sunt considerați români de pretutindeni.

În acest context, apreciem că este extrem de grav faptul că o reprezentanță diplomatică a statului român:

1. utilizează sintagma „Ziua Națională a Aromânilor”, deși nu există recunoscută oficial o „națiune aromână” distinctă;
2. promovează indirect o teză identitară separaționistă;
3. ignoră cadrul legislativ intern instituit prin Legea nr. 156/2021;
4. legitimează o dată – 23 mai – promovată în ultimele decenii de grupări care contestă explicit caracterul românesc al aromânilor și statutul României de stat înrudit pentru românitatea balcanică.

În plus, din imaginile care ilustrează respectiva știre rezultă că acestea ar proveni din anul 2014, însă pe pagina oficială a ambasadei nu se precizează nici data publicării știrii și nici anul desfășurării evenimentului. Dacă informația este într-adevăr din anul 2014, rezultă că pagina oficială a ambasadei nu a mai fost actualizată corespunzător de peste un deceniu, ceea ce ridică probleme suplimentare privind comunicarea instituțională a misiunii diplomatice.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați punctual:

1. Care este poziția oficială actuală a Ministerului Afacerilor Externe privind utilizarea sintagmei „Ziua Națională a Aromânilor” de către Ambasada României în Republica Macedonia de Nord.
2. Dacă Ministerul Afacerilor Externe consideră că ar exista o „națiune aromână” distinctă de națiunea română.
3. Cum explică MAE publicarea pe pagina oficială a ambasadei a unei știri care pare să contravină prevederilor Legii nr. 156/2021 privind Ziua Românității Balcanice.
4. Când a fost publicată concret respectiva știre pe site-ul ambasadei și în ce an a avut loc evenimentul la care aceasta face referire.
5. Dacă știrea și imaginile aferente datează din anul 2014, de ce compartimentul „Actualitatea Ambasadei” nu a fost actualizat corespunzător în ultimii ani.
6. Dacă Ambasada României la Skopje, după intrarea în vigoare a Legii nr. 156/2021, marcat  sau nu Ziua Românității Balcanice la data oficială de 10 mai. În caz afirmativ, vă rugăm să transmiteți detalii privind manifestările organizate în fiecare an al perioadei.
7. Dacă există sau nu instrucțiuni sau linii directoare ale MAE privind raportarea reprezentanțelor diplomatice ale României din statele balcanice la problematica aromânilor/macedoromânilor și la utilizarea terminologiei oficiale conforme cu legislația și pozițiile Academiei Române.
8. Dacă MAE consideră că promovarea publică, de către instituții ale statului român, a conceptului unei pretinse identități naționale aromâne distincte poate afecta statutul României de stat înrudit pentru comunitățile istorice românești din Balcani.
9. Ce măsuri intenționează să adopte MAE pentru a evita repetarea unor asemenea situații în activitatea reprezentanțelor diplomatice ale României din aria balcanică.

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Poziționarea Ambasadei României în Republica Macedonia de Nord în contradicție cu legislația română și cu politica oficială a statului român privind românitatea balcanică și aromânii/macedoromânii appeared first on AUR.

Potrivit informațiilor transmise de românii afectați și apărute în presa locală, problemele par să fie legate inclusiv de lanțurile de subcontractare și de responsabilitatea fragmentată dintre companiile implicate, situație care a lăsat zeci de români fără venituri, fără certitudinea recuperării banilor munciți și într-o situație financiară extrem de dificilă. 

În prezent, zeci de români protestează în stradă, încercând să atragă atenția asupra situației în care au ajuns, mulți dintre ei având familii și copii de întreținut și confruntându-se cu incertitudini majore privind viitorul lor imediat. 

„Am discutat telefonic cu doi dintre românii aflați acolo, oameni disperați, care mi-au vorbit despre salarii neplătite, probleme generate de subcontractare, nesiguranță și lipsa unor răspunsuri clare. Vorbim despre oameni care au plecat la muncă pentru a-și întreține familiile, nu pentru a ajunge în stradă, într-o țară străină, fără bani și fără perspective. 

Am transmis deja solicitări oficiale către Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada României în Regatul Danemarcei, secția consulară, precum și către atașatul pentru muncă și afaceri sociale responsabil de Regatul Danemarcei, solicitând intervenție urgentă și utilizarea tuturor pârghiilor instituționale disponibile pentru protejarea cetățenilor români afectați. 

Nu este normal ca zeci de români să ajungă să protesteze pentru salariile muncite, iar statul român să reacționeze prea târziu. Instituțiile statului au obligația să fie prezente atunci când cetățenii români aflați în afara granițelor țării se confruntă cu astfel de situații dramatice”, a declarat deputatul AUR Ramona Lovin. 

Deputatul AUR anunță că va urmări îndeaproape evoluția cazului și va continua demersurile instituționale până la clarificarea situației românilor afectați și identificarea unor soluții concrete pentru sprijinirea acestora. 

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Cer intervenția urgentă a MAE și a autorităților competente pentru românii aflați în Odense, Danemarca” appeared first on AUR.

De către: Deputat Ramona LOVIN, deputat ales în circumscripția 43, pentru românii cu domiciliul în afara țării 

Obiectul întrebării: Degradarea imaginii diplomației românești în presa internațională și situația reprezentării externe a României

Stimată doamnă ministru,

Recent, o importantă publicație internațională a prezentat România într-o manieră ironică și profund defavorabilă, sugerând imaginea unei țări „în care nu este nimeni acasă”. 

Consider că această situație afectează grav imaginea externă a României și ridică serioase semne de întrebare privind modul în care funcționează diplomația românească și reprezentarea externă a statului român.

În acest context, vă rog să îmi transmiteți:

1. Care este poziția oficială a Ministerului Afacerilor Externe față de articolul și imaginea publică prezentată în publicația internațională respectivă?

2. Au existat evaluări interne privind modul în care activitatea reprezentanțelor diplomatice ale României contribuie la promovarea imaginii externe a țării?

3. Ce criterii profesionale și de competență sunt avute în vedere în procesul de numire în funcțiile diplomatice și consulare?

4. Considerați că actuala organizare a sistemului diplomatic afectează credibilitatea și imaginea României în exterior?

5. Ce măsuri concrete intenționați să luați pentru refacerea credibilității diplomației românești și pentru evitarea unor situații similare pe viitor?

The post Ramona LOVIN – Întrebare – Degradarea imaginii diplomației românești în presa internațională și situația reprezentării externe a României appeared first on AUR.

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Proiectele înaintate României de către Autoritatea de Coordonare Națională a Republicii Moldova, în temeiul art. 7 al Acordului de asistență financiară nerambursabilă din 11 februarie 2022.

Doamnă ministru,

Relația României cu Republica Moldova reprezintă una dintre cele mai importante direcții ale politicii noastre externe, fundamentată pe solidaritate, identitate culturală comună și pe obiectivul strategic de integrare deplină a Chișinăului în spațiul european și euroatlantic. În acest sens, România a cultivat consecvent un parteneriat privilegiat cu Republica Moldova, materializat prin numeroase programe de sprijin tehnic și financiar.

Un reper central al acestei cooperări îl constituie Acordul privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro, semnat la Chișinău la 11 februarie 2022, ratificat de Parlamentul României în aprilie 2022 și promulgat la 5 mai 2022. Acordul acoperă o perioadă de 7 ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă 3 ani, și este conceput pentru a contribui la modernizarea durabilă a Republicii Moldova, la creșterea rezilienței instituționale și la convergența sa accelerată cu România, parte integrantă a Uniunii Europene.

Acest Acord continuă eforturile începute prin precedentul program de asistență nerambursabilă de 100 milioane euro din 2010, ale cărui rezultate – deși semnificative în privința modernizării a peste 1.000 de grădinițe și școli, precum și în dezvoltarea gazoductului Iași-Chișinău – au fost limitate de neutilizarea unei părți consistente (aproximativ 2/3) din suma disponibilă, situație datorată în mod principal deficiențelor de absorbție existente la Chișinău.

Acordul din 2022 prevede sprijin pe o gamă largă de domenii strategice, de la energie și transporturi până la mediu, educație, sănătate, mass-media, cultură, cercetare, IMM-uri, competitivitate și reformă administrativă. Articolul 7 stabilește în mod explicit mecanismul prin care Autoritatea de Coordonare Națională a Republicii Moldova trebuie să transmită părții române proiectele concrete de investiții pentru care se solicită finanțare.

Având în vedere că, de la intrarea în vigoare a Acordului (5 mai 2022) și până în prezent, au trecut mai bine de patru ani, considerăm necesară o clarificare privind stadiul proiectelor transmise României de către partea moldoveană, precum și privind gradul de operativitate instituțională a mecanismelor de cooperare.

Ținând seama de experiența precedentă, când Acordul din 2010 a fost valorificat doar într-o treime din valoarea sa, iar proiecte strategice cum ar fi cel al Teatrului Dramatic B. P. Hașdeu din Cahul este sabotat de mai bine de un deceniu de către Chișinău, este cu atât mai important ca autoritățile române să monitorizeze atent procesul de selecție, transmitere și evaluare a proiectelor, pentru a evita repetarea situațiilor de blocaj sau neutilizare a fondurilor.

În consecință, vă rugăm respectuos să ne comunicați:

1. Dacă Autoritatea de Coordonare Națională din Republica Moldova a transmis sau nu părții române proiecte concrete de investiții pentru care se solicită finanțare, în conformitate cu art. 7 al Acordului din 11 februarie 2022.

2. În cazul unui răspuns afirmativ, vă rugăm să ne puneți la dispoziție:

1. lista proiectelor înaintate, defalcată pe domeniile prevăzute în Acord;
2. sumele solicitate pentru fiecare proiect și contribuția Chișinăului, în expresie bănească, la fiecare proiect;
3. stadiul evaluării acestora la nivelul părții române (acceptate, în analiză, respinse, retrimise pentru completări etc.).

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Proiectele înaintate României de către Autoritatea de Coordonare Națională a Republicii Moldova, în temeiul art. 7 al Acordului de asistență financiară nerambursabilă din 11 februarie 2022 appeared first on AUR.

Stimată doamnă ministru,

Printr-o interpelare pe care v-am înaintat-o in luna noiembrie a anului trecut, am solicitat clarificări privind actul oficial de numire a domnului Michel Beylot, inițiatorul propunerii de numire, semnarea patentului consular, eventualele reînnoiri ale mandatului, evaluările periodice ale activității consulului onorific, criteriile aplicate de MAE pentru selecția și reînnoirea consulilor onorifici, precum și
posibilitatea actualizării cadrului normativ astfel încât consulii onorifici să cunoască
limba română și să demonstreze o implicare reală în sprijinul comunităților românești.
Până la această dată, nu am primit niciun răspuns din partea Ministerului
Afacerilor Externe, deși termenul legal de răspuns este depășit.
Consider această lipsă de răspuns cu atât mai gravă cu cât subiectul privește
reprezentarea României în relația cu cetățenii români din diaspora și modul în care
Ministerul Afacerilor Externe monitorizează activitatea consulilor onorifici. Cetățenii
români din regiunea Bordeaux au semnalat probleme concrete, iar obligația
ministerului este să ofere explicații clare, nu să ignore solicitările transmise prin
instrumentele parlamentare.
În aceste condiții, vă solicit să transmiteți, de urgență, răspunsul complet la
interpelarea nr. B/AUR/176/17.11.2025, cu privire la toate cele 7 puncte formulate
inițial.
Totodată, vă solicit să precizați motivul pentru care Ministerul Afacerilor
Externe nu a răspuns în termenul legal la această interpelare și cine își asumă această
întârziere.

The post Ramona Lovin – Interpelare – REVENIRE LA INTERPELAREA nr. B/AUR/176/17.11.2025 privind situația consulului onorific al României la Bordeaux appeared first on AUR.

1. Care este poziția oficială a Ministerului Afacerilor Externe al României cu privire la arborarea
   drapelului Ținutului Secuiesc pe clădirea Parlamentului Ungariei, în contextul în care puterea politică
   de la Budapesta asociază acest simbol cu un teritoriu aflat în interiorul granițelor României?
2. Consideră MAE că acest gest poate fi interpretat ca o formă de legitimare simbolică a unor revendicări
   autonomiste cu potențial impact asupra integrității teritoriale și ordinii constituționale a României?
3. A existat sau urmează să existe o reacție diplomatică oficială a României (notă verbală, consultări
   bilaterale, poziționare publică)?
4. În ce măsură acest tip de acțiune este compatibil cu principiile de bună vecinătate și cooperare loială
   în cadrul Uniunii Europene?
5. A inițiat sau intenționează MAE consultări la nivel european privind standardele privind utilizarea
   simbolurilor etnice pe instituții de stat, în special atunci când acestea vizează teritorii din alte state
   membre?
6. În contextul în care același lider a anunțat și re-arborarea drapelului Uniunii Europene după o absență
   de peste un deceniu, cum evaluează MAE coerența mesajului politic transmis de Budapesta?
7. Ce măsuri concrete are în vedere MAE pentru a proteja interesele României și a preveni escaladarea
   unor tensiuni simbolice sau politice generate de astfel de acțiuni?

The post Dragoș Coman – Interpelare – Poziția României privind decizia autorităților ungare de arborare a unor simboluri cu relevanță etnicteritorială pe clădirea Parlamentului de la Budapesta appeared first on AUR.

Stimată doamnă ministru,

Recent, liderul politic ungar Péter Magyar a anunțat că, odată cu constituirea noului Parlament de la
Budapesta, pe clădirea legislativului vor fi arborate, alături de drapelul Ungariei, atât drapelul Uniunii
Europene, cât și drapelul Ținutului Secuiesc, acesta din urmă fiind deja prezent în mod simbolic în trecut.
Această decizie ridică o serie de întrebări legitime privind implicațiile politice, simbolice și diplomatice, în
special în contextul sensibil al relațiilor bilaterale româno-ungare și al problematicii minorităților naționale.
În acest context, vă rog să clarificați următoarele aspecte:

1. Care este poziția oficială a Ministerului Afacerilor Externe al României cu privire la arborarea
   drapelului Ținutului Secuiesc pe clădirea Parlamentului Ungariei, în contextul în care puterea politică
   de la Budapesta asociază acest simbol cu un teritoriu aflat în interiorul granițelor României?
2. Consideră MAE că acest gest poate fi interpretat ca o formă de legitimare simbolică a unor revendicări
   autonomiste cu potențial impact asupra integrității teritoriale și ordinii constituționale a României?
3. A existat sau urmează să existe o reacție diplomatică oficială a României (notă verbală, consultări
   bilaterale, poziționare publică)?
4. În ce măsură acest tip de acțiune este compatibil cu principiile de bună vecinătate și cooperare loială
   în cadrul Uniunii Europene?
5. A inițiat sau intenționează MAE consultări la nivel european privind standardele privind utilizarea
   simbolurilor etnice pe instituții de stat, în special atunci când acestea vizează teritorii din alte state
   membre?
6. În contextul în care același lider a anunțat și re-arborarea drapelului Uniunii Europene după o absență
   de peste un deceniu, cum evaluează MAE coerența mesajului politic transmis de Budapesta?
7. Ce măsuri concrete are în vedere MAE pentru a proteja interesele României și a preveni escaladarea
   unor tensiuni simbolice sau politice generate de astfel de acțiuni?

The post Dragoș Coman – Interpelare – Poziția României privind decizia autorităților ungare de arborare a unor simboluri cu relevanță etnicteritorială pe clădirea Parlamentului de la Budapesta appeared first on AUR.