De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Obiectul întrebării: Situația gravă a celor doi copii români ai familiei Samson, separați de părinți de autoritățile suedeze, și demersurile diplomatice ale statului român.

Doamnă ministru,

Vă aduc în atenție cazul extrem de grav al familiei Samson, cetățeni români stabiliți în Regatul Suediei, ai căror doi copii minori, Sara și Tiana Samson, au fost separați de familie și menținuți în custodia serviciilor sociale suedeze în data de 2 decembrie 2022.

Potrivit informațiilor prezentate în spațiul public și confirmate de numeroase materiale de presă, cele două fete, în vârstă de 10 și 11 ani la momentul preluării lor de către autoritățile suedeze, au fost ridicate direct de la școală de către serviciile sociale suedeze, în urma unor acuzații formulate de una dintre minore pe fondul unor conflicte familiale specifice vârstei. Ulterior, atât sora mai mică, cât și chiar fata care formulase acuzațiile au afirmat că părinții nu le-au agresat și că declarațiile inițiale au fost exagerate sau neadevărate.

Conform informațiilor publice, ancheta penală desfășurată de Poliția suedeză a fost închisă fără a se constata existența unor abuzuri sau violențe exercitate de părinți asupra copiilor. Cu toate acestea, autoritățile sociale suedeze au continuat să mențină custodia asupra celor două fete, separându-le atât de părinți, cât și una de cealaltă, și limitând drastic contactul familial.

În mod deosebit de îngrijorător este faptul că, potrivit relatărilor publice și declarațiilor unor parlamentari români implicați în monitorizarea cazului, justificările invocate ulterior de autoritățile suedeze ar fi căpătat o dimensiune ideologică și religioasă, fiind puse sub semnul întrebării convingerile creștine ale părinților și valorile morale promovate în familie. Au fost semnalate inclusiv întrebări adresate părinților privind atitudinea lor față de anumite teme sensibile de ordin moral și identitar, aspecte care ridică serioase semne de întrebare privind respectarea libertății religioase și a dreptului părinților de a-și educa propriii copii conform propriilor convingeri.

Totodată, presa a relatat că una dintre fete ar fi avut mai multe tentative de suicid, iar starea sa psihică s-ar fi deteriorat grav în perioada separării de familie. În plus, au fost prezentate informații potrivit cărora autoritățile sociale suedeze ar fi decis suspendarea inclusiv a contactelor video dintre copii și părinți și ar fi notificat familia asupra intenției de schimbare a identității celor două minore, măsură percepută de familie și de numeroși observatori drept un pas către separarea definitivă de părinți și eventuală adopție.

Potrivit informațiilor publice, cele două fete și-ar fi exprimat în repetate rânduri dorința de a reveni în familia lor și de a se întoarce alături de părinți și frați.

Având în vedere gravitatea excepțională a acestei situații, impactul uman și emoțional asupra unor cetățeni români minori, precum și obligația constituțională și morală a statului român de a-și proteja cetățenii aflați în dificultate în străinătate, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Ce demersuri diplomatice și consulare concrete a întreprins până în prezent Ministerul Afacerilor Externe în cazul familiei Samson.

2. Care este stadiul actual al dialogului instituțional dintre autoritățile române și cele suedeze cu privire la situația celor două minore.

3. Dacă statul român a solicitat sau nu oficial repatrierea celor doi copii, având în vedere faptul că aceștia dețin exclusiv cetățenia română.

4. Dacă au existat contacte directe între reprezentanții Ambasadei României în Suedia și cele două minore. Dacă da, care au fost concluziile rezultate în urma acestor întrevederi.

5. Ce măsuri concrete au fost întreprinse pentru verificarea respectării drepturilor fundamentale ale copiilor, inclusiv dreptul la viață de familie, la identitate și la protecția sănătății psihice.

6. Dacă Ministerul Afacerilor Externe consideră compatibile cu normele europene și internaționale privind drepturile omului măsurile de suspendare a contactului familial și intenția anunțată de schimbare a identității minorelor.

7. Dacă România a sesizat sau nu Comisia Europeană sau alte organisme internaționale competente cu privire la acest caz. Dacă da, când anume, în ce formă și cu ce rezultate.

8. Dacă România intenționează sau nu să organizeze o misiune oficială parlamentară și/sau guvernamentală în Regatul Suediei pentru monitorizarea directă a situației și facilitarea reunificării familiale.

9. Ce măsuri are în vedere Ministerul Afacerilor Externe pentru a preveni apariția unor cazuri similare care afectează familii românești din diaspora.

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Situația gravă a celor doi copii români ai familiei Samson, separați de părinți de autoritățile suedeze, și demersurile diplomatice ale statului român appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Situația cetățenilor români din Regatul Arabiei Saudite și mecanismele de protecție consulară

Stimată Doamna Ministru,

Având în vedere particularitățile cadrului legislativ și cultural din Regatul Arabiei Saudite, precum și creșterea mobilității cetățenilor români în zona Golfului, vă rog să prezentați următoarele informații:

1. Care este numărul actual al cetățenilor români rezidenți în Arabia Saudită, defalcat pe categorii principale (lucrători contractuali, personal medical, specialiști în construcții, sector energetic, personal diplomatic etc.)?

2. Care este estimarea anuală a cetățenilor români care călătoresc în Arabia Saudită în scop turistic, religios, profesional sau de afaceri, în ultimii trei ani?

3. Câte solicitări de asistență consulară au fost înregistrate în ultimii doi ani din partea românilor aflați în Arabia Saudită și care este tipologia acestora: litigii de muncă și neplata salariilor, rețineri sau situații de detenție, pierderi de documente,conflicte contractuale, situații medicale grave, cazuri privind minori sau conflicte familiale?

4. Există cetățeni români aflați în prezent în detenție pe teritoriul Arabiei Saudite? Dacă da, care este situația lor juridică și ce demersuri concrete a întreprins MAE pentru garantarea drepturilor fundamentale și a asistenței consulare?

5. În contextul legislației saudite, caracterizată prin norme penale stricte și reglementări severe privind comportamentul public, ce măsuri de informare preventivă transmite MAE cetățenilor români înaintea deplasării în această țară?

6. Care este capacitatea operațională a misiunii diplomatice a României pentru gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv disponibilitatea permanentă a liniilor de criză, personalul consular dedicat și timpii medii de intervenție?

7. Există un plan de evacuare sau un mecanism de reacție rapidă în eventualitatea deteriorării situației de securitate în regiune?

8. În ce măsură există acorduri sau canale bilaterale eficiente cu autoritățile saudite pentru soluționarea rapidă a cazurilor care implică cetățeni români?

9. Care sunt principalele vulnerabilități identificate de MAE în ceea ce privește comunitatea românească din Arabia Saudită și ce măsuri concrete sunt prevăzute pentru diminuarea acestora?

10. Consideră MAE necesară consolidarea prezenței consulare sau suplimentarea personalului diplomatic în Regatul Arabiei Saudite, având în vedere dinamica regională și creșterea numărului de cetățeni români aflați acolo?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Situația cetățenilor români din Regatul Arabiei Saudite și mecanismele de protecție consulară appeared first on AUR.

De către: Deputat Fabian-Cristian Radu, circumscripția electorală: nr. 34 Sibiu

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Siguranța și repatrierea celor 19 sibieni aflați în Emiratele Arabe Unite, în contextul escaladării tensiunilor din regiune.

Stimată doamnă ministru,

Având în vedere situația tensionată din Orientul Mijlociu și riscurile generate de escaladarea conflictelor armate din regiune, riscuri care pot afecta în mod direct siguranța cetățenilor români aflați în această zonă, consider necesară o informare clară, completă și de urgență din partea autorităților competente cu privire la măsurile concrete întreprinse pentru protejarea acestora. În acest context, vă adresez prezenta întrebare parlamentară pentru a clarifica demersurile realizate până în prezent și acțiunile planificate în vederea asigurării siguranței cetățenilor români aflați în regiune.

Doamnă ministru, asigurându-vă de toată considerația mea, vă solicit să îmi comunicați dacă cei 19 sibieni se află în deplină siguranță în acest moment și dacă au fost relocați sau duși într-un loc ferit de posibile bombardamente ori alte pericole iminente. 

De asemenea, vă rog să precizați care este strategia concretă stabilită de Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei României în Emiratele Arabe Unite și al Consulatului General al României la Dubai, privind eventuala repatriere a acestora. 

Totodată, vă solicit să îmi transmiteți care este reperul temporal asumat de instituțiile abilitate pentru finalizarea demersurilor de protecție și, după caz, de repatriere.

The post Fabian-Cristian Radu – Întrebare – Siguranța și repatrierea celor 19 sibieni aflați în Emiratele Arabe Unite, în contextul escaladării tensiunilor din regiune appeared first on AUR.

De către: Senator Cristina-Gabriella DUMITRESCU, președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Stadiul actual al cooperării în cadrul „Grupului de la Craiova” (C4) și perspectivele de dezvoltare.

Doamnă ministru,

La data de 24 aprilie 2015, la Craiova, cu prilejul reuniunii șefilor de guvern ai României, Bulgariei și Serbiei, a fost lansată o inițiativă regională de cooperare, inspirată de modelul Grupului de la Vișegrad, cunoscută sub denumirea de Grupul de la Craiova (C4). Această platformă a avut ca scop principal stimularea cooperării trilaterale în domenii strategice – energie, transporturi, infrastructură și economie – precum și sprijinirea parcursului european al Serbiei.

Ulterior, în octombrie 2017, cu ocazia reuniunii găzduite de Varna, Grecia s-a alăturat acestui format, transformându-l într-un mecanism de cooperare cvadrilaterală relevant pentru sud-estul Europei.

România, în cadrul acestui format, deține cel mai mare potențial teritorial, demografic și economic dintre statele participante, având, totodată, un rol esențial în promovarea coeziunii regionale și a stabilității în Balcanii de Vest. Printre obiectivele asumate de Grupul C4 s-au aflat, de-a lungul timpului, consolidarea interconectărilor energetice, dezvoltarea rețelelor de telecomunicații în zonele de frontieră și realizarea unor proiecte majore de infrastructură, inclusiv a axei de transport rutier București-Sofia-Belgrad.

Având în vedere că cooperarea regională reprezintă o constantă a politicii externe a României și un instrument important de valorificare a poziției geostrategice a statului român, precum și de sprijinire a statelor vecine în procesul de integrare europeană și euro-atlantică, consider necesară o informare actualizată a Parlamentului asupra stadiului real al acestei inițiative.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Care este stadiul actual al cooperării în cadrul Grupului de la Craiova (C4) și ce proiecte concrete au fost finalizate până în prezent în domeniile energiei, transporturilor, infrastructurii și telecomunicațiilor?
2. Care dintre obiectivele asumate la constituirea acestui format de cooperare sunt considerate realizate, parțial realizate sau abandonate, și care sunt motivele întârzierilor în implementarea anumitor proiecte?
3. Ce rol concret a avut și are Ministerul Afacerilor Externe în coordonarea și susținerea acestui format regional, inclusiv în dialogul cu Serbia în procesul său de integrare europeană?
4. Când și unde este planificată următoarea reuniune la nivel înalt a Grupului de la Craiova și ce teme prioritare sunt avute în vedere pe agenda acesteia?
5. Dacă există sau nu, în prezent, intenția Guvernului României de a relansa sau de a consolida acest format de cooperare, prin propunerea de noi proiecte strategice sau prin extinderea domeniilor de colaborare.

The post Dumitrescu Cristina Gabriella – Întrebare – Stadiul actual al cooperării în cadrul „Grupului de la Craiova” (C4) și perspectivele de dezvoltare appeared first on AUR.

De către domnul senator: Marius-Valentin ROMAN

Circumscripția electorală: nr. 10, Buzău

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Strategia de promovare a brand-urilor românești peste hotare

STIMATĂ DOAMNĂ  MINISTRU,

       La nivelul statelor membre UE este vizibilă acțiunea ministerelor de Externe ale multora dintre ele cu privire la promovarea brand urilor naționale prin programe de informare, spoturi publicitare încărcate pe platformele on-line și organizarea de conferințe sau expoziții pentru popularizarea acestora în spațiul european.

La fel de vizibil este faptul că România, în ciuda faptului că are în portofoliu o serie de brand-uri autohtone calitative și competitive, nu are o strategie coerentă de promovare a acestora.

Avem branduri și mărci a căror calitate superioară este dovedită și recunoscută, indiferent că vorbim despre produse alimentare, produse cosmetice și de îngrijire, băuturi alcoolice, produse vestimentare etc., însă acestea sunt prea puțin cunoscute în spațiul comunitar, acest lucru fiind exclusiv vina instituțiilor care au atribuții în domeniul promovării și care nu fac nimic în acest sens.

Luând în considerare cele expuse mai sus, vă solicit, doamna ministru, să ne informați cu privire la următoarele:

1. Care este stategia și planul ministerului pe care îl conduceți cu privire la promovarea brand urilor românești peste hotare?

The post Marius-Valentin Roman – Întrebare parlamentară – Strategia de promovare a brand-urilor românești peste hotare appeared first on AUR.

Adresată: Ministerului Afacerilor Externe

De către Domnul Senator: Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23 Ialomița

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 12 martie 2024

Obiectul interpelării:   Efectele benefice ale eliminării taxelor consulare și solicitarea unor statistici

Stimată Doamnă Ministru,

La presiunea publică, în urmă cu aproape un deceniu, Guvernul României a emis o ordonanță (64/2014) prin care o serie de taxe consulare care îi împovărau pe românii aflați în străinătate erau eliminate. Drept urmare, acest act normativ a produs niște efecte care trebuie cuantificate pentru a evalua eficiența unor politici publice. Solicit următoarele date statistice:

1. Numărul de certificate de naștere eliberate gratuit în Diaspora în ultimii 10 ani;
2. Numărul de titluri de călătorie eliberate pentru minori de către oficiile noastre consulare.

Cu toate acestea, în activitatea consulară de relații cu publicul există loc de mai bine. Cetățenii români din străinătate au ridicat problema perioadelor lungi de așteptare (chiar și 6 luni) pentru eliberarea documentelor solicitate la ambasadă sau consulat. Se impune următoarea întrebare:

3. Care sunt măsurile pe care le va întreprinde MAE pentru eficientizare serviciilor consulare, incluzând și procesul de digitalizare?

The post Adrian Costea – Interpelare – Efectele benefice ale eliminării taxelor consulare și solicitarea unor statistici appeared first on AUR.

Adresată:  Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Claudiu TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 05/03/2024

Obiectul întrebării: Prezentarea distorsionată a realităților din România în manualele școlare de geografie din Italia

Stimată doamnă ministru,

Vă sesizez oficial asupra unui caz ieșit din comun. În unul din manualele de geografie pentru clasele 6-8 (treapta gimnazială), destinat elevilor din școlile publice din Republica Italiană, România este prezentată vădit distorsionat, inducându-se o falsă imagine a țării noastre și a poporului român.

Este vorba despre manualul Il giraMondo active. Gli stati d’Europa. Corso di Georgaria per la Scuola Secondaria di 1^o grado // Călător activ în jurul lumii. Statele Europei. Curs de Georgarie pentru școlile gimnaziale de prima treaptă, apărut în 2015 și aflat în uz, avându-i ca autori pe Carlo Griguolo, Chiara Forgieri și Daniela Romagnoli.

Astfel, în manualul respectiv, elevilor din școlile publice din Italia, printre care și foarte mulți copii români, li se transmit, între altele, următoarele informații:

”Romania. La populazione e l’economia

La populazione

L’etnia rumena è dominante ed è concentrate nell’anello piageggiante esterno al cerchio dei Carpazi. Gli ungheresi, secondo gruppo etnico, sono invece concentrati in Transilvania; pur avendo ottenuto il riconoscimento ufficiale della propria lingua, aspirano tuttavia all’indipendenza. Il Paeze vive inoltre fenomeni di rassismo e intoleranza, particolarmente accentuati in periodi di crisi economica, nei confronti degli zingari, spesso malvisti dagli altri grupi etnici. La lingua ufficiale è il rumeno, praticamente l’unica lingua a derivare dal latino tra quelle slave parlate nei Paesi dell’Est europeo. La religione diffusa presso l’86,8% della popolazione è il cristianesimo ortodosso rumeno.

La Romania è uno dei principali centri internazionali del traffico di clandestini verso l’Europa occidentale. La forte emigrazione dalla Romania e la bassa natalità provocano la mancaza di lavoratori per le aziende nazionali e straniere presenti nel Paese.

Di conseguenza, molti clandestini provenienti dall’Oriente si fermano invece in Romania, dove trovano facilmente lavoro; oggi molti operai e muratori di origine cinese e indiana lavorano nelle fabbriche e nei cantieri rumeni”. (sublinierile autorilor – nota noastră)

Traducerea în limba română:

„România. Populația și economia

Populația

Etnia română este dominantă și este concentrată în câmpia plată din afara arcului carpatic. Ungurii, al doilea grup etnic, sunt concentrați în schimb în Transilvania; în ciuda faptului că au obținut recunoașterea oficială a limbii lor, ei aspiră totuși la independență. Țara se confruntă și cu fenomene de rasism și intoleranță, deosebit de accentuate în perioadele de criză economică, față de țigani, care sunt adesea descurajați de alte grupuri etnice. Limba oficială este româna, practic singura limbă care derivă din latină dintre cele slave vorbite în țările est-europene. Religia răspândită în rândul a 86,8% din populație este creștinismul ortodox român.

România este unul dintre principalele centre internaționale de trafic de imigranți ilegali în Europa de Vest. Emigrația puternică din România și natalitatea scăzută provoacă o lipsă de muncitori pentru companiile naționale și străine prezente în țară.

Drept urmare, mulți imigranți ilegali din Est ajung în schimb în România, unde își găsesc cu ușurință de lucru; astăzi mulți muncitori și zidari de origine chineză și indiană lucrează în fabrici și șantiere românești”.

Printre ideile de bază ale acestei prezentări se regăsesc următoarele:

1. Limba maghiară este oficială în România;

2. Ungurii din România aspiră la independență;

3. Românii locuiesc în principal în afara arcului carpatic, în timp ce Transilvania este locuită de unguri;

4. România se confruntă cu fenomenele rasismului și intoleranței față de țigani;

5. România este unul dintre principalele centre internaționale ale traficului de imigranți ilegali în Europa Occidentală;

6. Muncitorii și zidarii chinezi și indieni sunt principalii imigranți ilegali care lucrează în fabricile și pe șantierele din România, unde își găsesc cu ușurință de lucru.

Exprimăm opinia că o asemenea prezentare a realităților din România nu doar că este distorsionată, ci induce populației școlare din Italia, inclusiv miilor de elevi români din această țară, o imagine falsă și negativă a țării și poporului român. Prezentarea făcută României în manualul de geografie asupra căruia vă sesizăm este susceptibilă de propagandă antiromânească, fiind de natură să aducă o gravă atingere bunelor relații tradiționale dintre popoarele italian și român.

Nu cunoaștem dacă din anul 2015, când acest manual școlar a fost introdus în uz de către autoritățile Republicii Italiene, vreo autoritate română s-a autosesizat sau nu asupra situației. Considerăm că Ambasada României la Roma, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României și Guvernul țării noastre ar fi trebuit să ia atitudine promptă și fermă, cerând autorităților Republicii Italiene scoaterea din uz a acestui manual, în scopul revizuirii lui și prezentării obiective a țării noastre.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Dacă din 2015 până în prezent Ambasada României în Republica Italiană a adus la cunoștința Ministerului Afacerilor Externe român cazul asupra căruia v-am sesizat prin prezenta. În eventualitatea unui răspuns afirmativ, care au fost reacția și deciziile MAE.

• Dacă Ministerul Afacerilor Externe român are în vedere o intervenție oficială, legată de acest caz, pe lângă autoritățile statului italian, în cadrul dialogului politic bilateral.

• O informație succintă, în baza interpelării de către MAE a misiunilor diplomatice ale României, privind prezentarea corectă sau distorsionată a României și a poporului român în manualele școlare din statele Uniunii Europene.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Claudiu-Richard Târziu – Întrebare parlamentară – Prezentarea distorsionată a realităților din România în manualele școlare de geografie din Italia appeared first on AUR.

  Adresată: Doamnei ministru Luminiţa-Teodora ODOBESCU, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Domnul Senator Sorin Cristian MATEESCU

Circumscripţia electorală nr.14 Constanța

Grupul  Parlamentar  AUR – Senat

şi prezentată în şedinţa Plenului din 13.02. 2024      

Obiectul interpelării: stadiul extrădării Alinei Irina Apostol, aflată în stadiu avansat de degradare a sănătății , întemnițată în China pentru 13 ani

Doamnă ministru, vă prezint mai jos un caz care a fost tratat cu neglijență de misiunile diplomatice din subordinea dumneavoastră. Acuzată de fraudă cu cardul de credit, o româncă din China a fost condamnată la 13 ani de închisoare grea, iar tatăl ei se luptă, fără succes deocamdată, să fie transferată într-un penitenciar din țară.

La fel ca și cazul profesorul clujean Marius Balo – care a fost condamnat abuziv timp de opt ani de închisoare în China, iar în urma mediatizării cazului și a interpelărilor către domnii prim-ministri Cîțu și ulterior Ciucă, plus implicarea fostului ministru al Afacerilor Externe, domnul Aurescu, s-a reușit demararea procedurilor de extrădare -, și acest caz necesită atenția reprezentanților diplomatici din ministerul dumneavoastră.

Alina Irina Apostol avea 28 de ani când a fost arestată în provincia Fujian din estul Chinei în data de 21 decembrie 2017 și acuzată de fraudă cu cardul de credit. Absolventă a Facultății de Litere, Alina era traducătoare într-o firmă condusă de trei persoane: un cetățean chinez, un român și un cetățean turc (eliberat ulterior la presiunile administrației Erdogan). După un an și jumătate de arest preventiv, timp în care a fost torturată psihic în fiecare zi și forțată să trăiască în condiții de neimaginat pentru un condamnat din țările democratice, este condamnată pe nedrept în data de 15 iulie 2019 la 13 ani și jumătate de închisoare în sistemul odios de muncă forțată al închisorilor chinezești.

Doamnă ministru, această femeie nu mai suportă regimul din iadul pușcăriei comuniste,  e mult mai slăbită și mai deznădăjduită de la an la an. Autoritățile chineze, prin vocea ambasadorului acestei țări la București, au invocat un motiv în calea transferului –  o amendă în cuantum de 400,000 yuani chinezești (aprox. 50,000 de euro), pe care Alina ar trebui să o achite pentru a fi eligibilă pentru transfer, cu toate că tatăl fetei a vândut apartamentul său din București pentru a achita amenda dacă autoritățile noastre îi cer.

Între timp, la data de 08.03.2023, prin sentința penală nr. 45/F, Curtea de Apel București admite sesizarea formulată de Parchet și dispune transferarea Alinei într-un penitenciar din România pentru executarea pedepsei, însă adaptează pedeapsa aplicată

de autoritățile chineze, de la 13 ani și jumătate la 9 ani și patru luni, conform condițiilor puse de autoritățile chineze pentru accept de transfer internațional.

Într-un răspuns la o interpelare adresată Ministerului Justiției, doamna ministru Alina Gorghiu a precizat că au fost depuse demersuri, prin Ambasada României la Beijing, pentru urgentarea  obținerii extrădării, dar din luna decembrie 2023 nu a primit nici un răspuns.

E.S. Dl. Han CHUNLIN, Ambasador Extraordinar și Plenipotentiar al Republicii Populare Chineze în România, a avut o întrevedere cu conducerea Ministerului Justiției, ocazie cu care partea română a solicitat sprijinul pentru soluționarea cu celeritate a cazului doamnei Apostol Alina-Irina,

             În acest sens, considerând că este și de competența Ministerului Afacerilor Externe pentru soluționarea acestui caz, vă solicit să precizați :

             Care este stadiul negocierilor pe care ministerul pe care îl coordonați  le întreprinde cu autorităţile chineze pentru cazul Alina Irina Apostol și dacă analizați posibilitatea găsirii unei variante pentru extrădarea Alinei și continuarea pedepsei în România  ?

The post Sorin-Cristian Mateescu – Interpelare – Stadiul extrădării Alinei Irina Apostol, aflată în stadiu avansat de degradare a sănătății , întemnițată în China pentru 13 ani appeared first on AUR.

Adresată:  Doamnei Luminița ODOBESCU, ministrul Afacerilor Externe

De către: Senator Gheorghe Adrian CĂTANĂ

Circumscripția electorală: nr. 34 Sibiu

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 25/10/2023

Obiectul interpelării: repatrierea cetățeanului româno-israelian Ben Greenberg în contextul războiului israeliano-palestian

Stimate doamnă ministru,

Cetățeanul româno-israelian Ben Greenberg în vârstă de 12 ani se află de mai bine de 21 de luni în custodia serviciului de asistență socială din Israel în ciuda demersurilor familiei de a-l repatria în România. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție v-a cerut ajutorul în această privință în toamna anului 2022 (vă atașez documentul doveditor în anexa interpelării). Instituția a constat că minorul poate fi repatriat la mătușa sa paternă ce locuiește în România pentru că prezintă garanții solide materiale și morale pentru a asigura creșterea şi îngrijirea minorului în cele mai bune condiţii.

Având în vedere că viața copilului este pusă în pericol în contextul conflictului israeliano-palestinian din prezent, vă solicit:

1. Repatrierea urgentă a cetățeanului româno-israelian Ben Greenberg către mătușa sa paternă din România.
2. Comunicarea pașilor ce urmează să-i întreprindeți pentru repatrierea minorului.

 Vă solicit să ne transmiteți în scris despre viitoarele dumneavoastră acțiuni.

The post Gheorghe-Adrian Cătană – Interpelare – repatrierea cetățeanului româno-israelian Ben Greenberg în contextul războiului israeliano-palestian appeared first on AUR.

Adresată: Ministerul Justiției, Ministrului Alina–Ștefania GORGHIU, Ministerul Afacerilor Externe, Ministrului Luminița Odobescu

De către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 13/09/2023

Obiectul întrebării: Situația privind acordarea și recuperarea transfrontalieră a pensiei de întreținere datorată copilului/copiilor

Stimate doamnă,

            Alianța pentru Unirea Românilor prețuiește și susține familia, considerând-o stâlpul unei societăți sănătoase și bază a evoluției omenești. Pentru noi, membrii ai Alianței pentru Unirea Românilor, este esențial ca societatea să protejeze familia, să ofere condițiile necesare constituirii și susținerii familiei. În viziunea noastră, familia reprezintă un dar măreț și de neprețuit oferit de către Dumnezeu. În contextul divorțului dintre soți, susținem faptul că drepturile copilului  primează. Drepturile copiilor necesită a fi protejate, iar aceștia trebuie să fie sprijiniți până la atingerea independenței financiare. Până în momentul atingerii independenței financiare și dezvoltării lor educaționale și psihologice, copiii trebuie să fie ajutați, fiind necesar să le fie puse la dispoziție toate resursele de care au nevoie pentru o dezvoltare armonioasă și adecvată.

            Conform Comunicatului de Presă Nr. 198/10 august 2023 al Institutului Național de Statistică România, „Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr.202/2010 a fost de 2278 în luna iunie 2023, cu 418 mai multe decât în luna Mai 2023.”^[1] Numărul divorțurilor din România ne îndeamnă să reflectăm asupra bunăstării copiilor și asupra nevoilor pe care le manifestă, dar și să milităm pentru respectarea drepturilor acestora.

            Precum este menționat în cadrul Codului Civil, Art. 499 „(1) Tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională. (2) Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinţii au obligaţia de a-i asigura condiţiile necesare pentru creşterea, educarea şi pregătirea sa profesională. (3) Părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani. (4) În caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi modalităţile executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.”^[2] De asemenea, Art. 510 precizează faptul că „Decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti nu scuteşte părintele de obligaţia sa de a da întreţinere copilului.”^[3] Conform Art. 525, „(1) Minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri. (2) Cu toate acestea, în cazul în care părinţii n-ar putea presta întreţinerea fără a-şi primejdui propria lor existenţă, instanţa de tutelă poate încuviinţa ca întreţinerea să se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu excepţia celor de strictă necesitate.” Potrivit Art. 530 „(1) Obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională. (2) Dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani. (3) Pensia de întreţinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreţinere. Dispoziţiile art. 529 alin. (2) şi (3) rămân aplicabile.”^[4] Conform Art. 529 „ 1) Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti. (2) Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii. (3) Cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.”^[5]

            Privind din punct de vedere al divorțului dintre soți și al plății pensiei de întreţinere a copilului, o situație nefavorabilă ce este întâlnită cu o frecvență ridicată în România este următoarea: părintele custodian care a primit încredințarea copilului printr-o sentință judecătorească în urma unui divorț locuiește, alături de acesta, în România, iar părintele necustodiancare a fost desemnat prin hotărâre judecătorească să achite pensia de întreținere locuiește în altă țară decât România și are/nu are contract de muncă activ în țara de referință. Astfel, aceste circumstanțe generează diferite probleme ce privesc plata pensiei de întreținere, fiind sintetizate în cadrul următoarelor scenarii:

1. Părintele necustodiandeclarăceluicustodian faptul că nu are contract de muncă, respectiv faptul că nu are posibilitatea de a-i oferi copilului ajutor financiar sub forma pensiei de întreţinere.
2. Părintele necustodiandeclarăceluicustodian faptul că realizează un anumit venit, însă părintele custodian nu cunoaște care este cuantumul întreţinerii datorate copilului, respectiv dacă se aplica prevederile legislative din România sau din țara de reședință a părintelui necustodian.
3. Părintele necustodian a întrerupt orice formă de comunicare cu părintele custodian și cu copilul acestora. Părinte custodian nu cunoaște informații cu privire la domiciliul, locul de muncă și cu privire la informațiile de contact ale părintelui necustodian, nereușind astfel să ia legătura cu acesta pentru a-i fi oferită copilului valoarea pensiei de întreţinere.

Ca urmare a acestor circumstanțe și scenarii nefavorabile întâlnite frecvent de către părintele custodian și având drept interes binele suprem al copilului și respectarea drepturilor sale, vă rugăm să ne comunicați răspunsul la următoarea întrebare:

În cadrul căror acorduri internaționale, convenții, tratate, protocoale și regulamente poate fi regăsit, de către părinții custodieni, răspunsul la scenariile ilustrate prin intermediul paragrafelor următoare?

Scenariu 1.  Părintele custodian nu cunoaște cărei instanțe judecătorești competente/autoritate se poate adresa pentru recuperarea valorii pensiei de întreţinere a copilului, în situația în care părintele necustodian a întrerupt orice formă de comunicare cu părintele custodian. Părintele custodian nu are acces la informațiile de contact sau informațiile privind reședința părintelui necustodian (părintele custodian nu cunoaște dacă părintele necustodian are reședința într-un stat membru UE sau în altă țară).

Scenariu 2. Părintele necustodian locuiește într-o țară membră UE, alta decât România, iar părintele custodian nu cunoaște la venitul cărei țări se raportează cuantumul pensiei de întreținere a copilului și care este valoarea sa în funcție de țara de referință.

Scenariu 3. Părintele necustodian locuiește într-o țară ce nu este membră UE, iar părintele custodian nu cunoaște care este procedura de acordare/recuperare a pensiei de întreținere și nici care este cuantumul pensiei de întreținere în această situație.

Scenariu 4. Părintele custodian nu cunoaște care este procedura de acordare a pensiei de întreținere dacă părintele necustodian declară că nu realizează venituri, acesta având domiciliul într-o țară membră UE, alta decât România.

Scenariu 5. Părintele custodian nu cunoaște care este procedura de acordare a pensiei de întreținere a copilului în situația în care părintele necustodian are domiciliul într-o țară care nu este membră UE și declară că nu realizează venituri.

^[1] https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop06r23.pdf

^[2] https://lege5.ro/App/Document/gi2tsmbqhe/codul-civil-din-2009

^[3] https://lege5.ro/App/Document/gi2tsmbqhe/codul-civil-din-2009

^[4] https://lege5.ro/App/Document/gi2tsmbqhe/codul-civil-din-2009

^[5] https://lege5.ro/App/Document/gi2tsmbqhe/codul-civil-din-2009

The post Andrei Busuioc – Întrebare parlamentară – Situația privind acordarea și recuperarea transfrontalieră a pensiei de întreținere datorată copilului/copiilor appeared first on AUR.