De la: Domnul Deputat Mihai-Bogdan NEGOESCU, Deputat în Circumscripția electorală nr. 37, Timiș

Subiectul: Redevențele cuvenite Statului Român pentru resursele naturale exploatate

Stimate Domnule ministru,

Resursele naturale ale subsolului României – petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri metalifere, sare, ape geotermale și alte resurse – aparțin, potrivit art. 136 alin. (3) din Constituția României, proprietății publice a statului. Exploatarea acestora de către operatori economici, fie ei privați sau cu capital mixt, se realizează în baza unor contracte de concesiune, statul român percepând în schimb redevențe, reprezentând o cotă-parte din valoarea resurselor extrase.

Cu toate acestea, în spațiul public persistă o lipsă semnificativă de transparență cu privire la modul în care sunt stabilite, colectate și controlate aceste redevențe, în special în ceea ce privește:

• nivelul cotelor de redevență aplicabile fiecărei categorii de resurse; 
• veniturile efectiv încasate de stat din aceste surse; 
• mecanismele de verificare a producției declarate de concesionari;
• eventualele facilități sau derogări acordate operatorilor economici. 

Această situație este cu atât mai relevantă cu cât România rămâne un actor important în sectorul extractiv la nivel european, iar în dezbaterea publică există opinii potrivit cărora nivelul redevențelor aplicate este sub nivelul practicilor existente în alte state europene, ceea ce ridică semne de întrebare privind echitatea distribuirii beneficiilor rezultate din exploatarea resurselor naturale.

În acest context, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Care sunt cotele procentuale de redevență aplicate în prezent pentru fiecare resursă naturală exploatată pe teritoriul României, respectiv:

– țiței (petrol brut);

– gaze naturale (inclusiv gaze de sondă);

– cărbune (lignit, huilă, antracit);

– minereuri metalifere (aur, argint, cupru, zinc, plumb etc.);

– sare;

– ape minerale și geotermale;

– agregate minerale (nisip, pietriș, balast);

– alte resurse concesionate?

2. Care este baza de calcul a redevenței pentru fiecare categorie – se raportează la producția fizică extrasă, la prețul de piață, la prețul de referință stabilit de autorități sau la alt indicator – și cine verifică corectitudinea declarațiilor de producție ale concesionarilor?
3. Care au fost veniturile totale încasate de Statul Român din redevențe, defalcate pe tip de resursă și pe an, pentru perioada 2019-2024?
4. Câte contracte de concesiune sunt active în prezent, care sunt principalii concesionari și care este ponderea veniturilor din redevențe în totalul veniturilor bugetare generate de sectorul extractiv?
5. Există operatori cărora li s-au acordat facilități, reduceri sau scutiri de la plata redevențelor, în ce temei legal și pentru ce perioadă? Care este impactul bugetar estimat al acestor facilități?
6. A efectuat Curtea de Conturi sau alt organism de control o auditare recentă a modului de calcul, declarare și încasare a redevențelor? Dacă da, care au fost principalele constatări?
7. Guvernul intenționează să revizuiască nivelul cotelor de redevență pentru a le alinia la standardele europene și a asigura o distribuție mai echitabilă a beneficiilor exploatării resurselor naționale? Dacă nu, care este argumentul pentru menținerea nivelurilor actuale?

Față de cele de mai sus, solicit Guvernului să prezinte un răspuns însoțit de documentele justificative relevante (tabele cu cote, situații financiare, contracte de concesiune în formă anonimizată acolo unde legea impune confidențialitate).

The post Mihai-Bogdan NEGOESCU – Întrebare – Redevențele cuvenite Statului Român pentru resursele naturale exploatate appeared first on AUR.

Subiectul: Clarificări privind contractarea și finanțarea proiectelor CNI aflate în stadiu avansat de implementare

Stimate Domnule ministru,

În spațiul public au fost semnalate întârzieri privind implementarea unor proiecte de infrastructură derulate prin Compania Națională de Investiții, inclusiv în cazul proiectului de modernizare a străzilor și drumului comunal din comuna Lenauheim, județul Timiș, un obiectiv de investiții de importanță majoră pentru comunitatea locală.

Potrivit informațiilor oficiale comunicate de Compania Națională de Investiții, procedura de achiziție publică pentru acest proiect este finalizată, inclusiv etapa contestațiilor, iar contractul se află în curs de semnare. Cu toate acestea, semnarea este condiționată de existența resurselor financiare și de aprobările guvernamentale necesare, în contextul în care un număr semnificativ de proiecte similare se află în aceeași situație.

Având în vedere că blocajul nu mai este de natură procedurală, ci ține exclusiv de decizia de finanțare și prioritizare la nivel guvernamental, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Care este stadiul exact al proiectului menționat și care este termenul estimat pentru semnarea contractului de execuție? 
2. Care sunt criteriile concrete utilizate de Ministerul Dezvoltării și de Guvern pentru prioritizarea proiectelor de investiții derulate prin CNI, în situația în care resursele bugetare sunt limitate? 
3. Câte dintre proiectele aflate în situații similare (cu proceduri de achiziție finalizate) au fost aprobate pentru semnare în anul 2026 și câte au rămas în așteptare? 
4. Este prevăzută în bugetul actual finanțarea acestui proiect sau există intenția alocării de fonduri suplimentare, fie de la bugetul de stat, fie din surse europene, pentru deblocarea sa? 
5. În ce măsură Ministerul are în vedere un calendar clar de contractare pentru proiectele deja mature din punct de vedere procedural, astfel încât investițiile să nu fie amânate pe termen nedeterminat? 

Având în vedere importanța acestui obiectiv pentru comunitatea locală, precum și faptul că procedurile administrative au fost deja parcurse, consider că este necesară o clarificare transparentă a modului în care sunt luate deciziile de finanțare și a termenelor reale de implementare.

The post Mihai-Bogdan NEGOESCU – Întrebare -Clarificări privind contractarea și finanțarea proiectelor CNI aflate în stadiu avansat de implementare appeared first on AUR.

„În timp ce românii sunt sufocați de scumpiri și taxe, iar fiecare familie își calculează cu grijă cheltuielile de Paște, vedem cum aceiași politicieni care ani la rând au pozat în apărători ai bunei guvernări și ai cheltuirii responsabile a banului public girează sau tolerează exact genul de risipă pe care îl condamnau. Cazul ouălor decorative de 500 de euro bucata devine simbolul perfect al acestei duble măsuri.

Dominic Fritz și colegii săi din USR și-au construit un întreg discurs politic pe ideea că sunt alternativa morală, cei care vin să oprească risipa. În realitate, administrațiile în care au influență arată exact contrariul: cheltuieli fără legătură cu prioritățile reale și o aroganță administrativă care sfidează direct cetățeanul.

Nu mai vorbim despre simple decoruri de sărbători, ci despre o mentalitate în care banii publici sunt tratați ca un buget de imagine, în timp ce problemele reale – infrastructură, sănătate, sprijin pentru familii – sunt împinse în plan secund.

Același tipar se vede și în alte decizii recente, inclusiv în cazul în care administrația condusă de Dominic Fritz este acuzată că a achiziționat generatoare electrice din fondul de rezervă al Primăriei Timișoara și le-a trimis în Ucraina, fără o consultare publică reală și fără o justificare clară în raport cu nevoile timișorenilor. Este aceeași logică a deciziei luate de sus, pe banii oamenilor, fără respect pentru cei care contribuie la buget.

Ipocrizia este evidentă – când alții făceau astfel de cheltuieli, cei de la USR erau primii care strigau ”corupții!”. Dar când situații similare apar în zona lor de influență, totul devine brusc „proiect cultural” sau „inițiativă comunitară”. Standardele morale nu mai sunt principii, ci simple instrumente politice.
Românii nu mai pot fi păcăliți cu acest dublu discurs.

Diferența dintre ceea ce se promite și ceea ce se face a devenit prea mare, iar astfel de exemple nu sunt doar cheltuieli absurde, ci simptomele unei clase politice care, odată ajunsă la putere, repetă exact comportamentele pe care le condamna.
Într-o perioadă în care fiecare leu contează pentru români, risipa și deciziile luate fără responsabilitate nu mai pot fi tolerate”, a declarat deputatul AUR, Mihai Negoescu.

The post Mihai Negoescu (deputat AUR): „USR pierde contactul cu realitatea și aruncă banii pe ouă de 500 de euro” appeared first on AUR.

Cum se explică faptul că primarul USR, Dominic Fritz, întâmplător și președintele partidului, a fost de acord cu aruncatul pe fereastră a 100.000 de lei din banii publici pe niște bolovani pentru spațiile verzi din Timișoara?

Cum se împacă discursul miniștrilor USR de la București cu acțiunile președintelui de partid de la Timișoara? Cum mai pot fi obligați acum primarii din țară să renunțe la proiectele de investiții din comunitățile lor, sub pretextul austerității, când prioritatea primarului USR de la Timișoara este să „investească” în bolovani?

Pentru ce au plătit timișorenii, la începutul anului, taxe majorate cu până la 80% pentru locuințe și autoturisme? Ca administrația locală să plătească firmele prietene ale celor care conduc astăzi județul?

Timișorenii și-ar fi dorit mult mai mult ca, în aceste zile, să nu vadă prețuri de două cifre la motorină în stațiile de alimentare sau să aibă suficienți bani pentru a avea ce să pună pe masă cu ocazia sfintelor sărbători pascale, decât să privească niște bolovani în parcuri.

Iar argumentul Primăriei, cum că aceste pietre sunt pentru a proteja spațiul pietonal, este desființat chiar de către cetățeni, care spun că bolovanii pot fi mutați, sunt inestetici și nu fac altceva decât să urâțească spațiile verzi pe bani grei.

Este cazul ca autoritățile abilitate să cerceteze contractele pe care le încheie pe tot felul de bălării primarul Dominic Fritz, în condițiile în care integritatea sa este deja inexistentă după ce a fost declarat incompatibil de ANI și de instanțele judecătorești”, a declarat deputatul AUR, Mihai Negoescu.

The post Mihai Negoescu (deputat AUR): „La București, USR propovăduiește cheltuirea responsabilă a banului public, la Timișoara, Dominic Fritz cumpără bolovani cu 100.000 lei!” appeared first on AUR.

Partidul care a urlat cel mai tare despre „stat de drept”, „integritate” și „toleranță zero” față de incompatibilități se dovedește, încă o dată, incapabil să respecte propriile standarde. Când legea îi vizează pe alții, USR cere capete. Când legea îi lovește pe ai lor, brusc apare isteria, victimizarea și teoria conspirației.

Dominic Fritz, cetățean german ajuns primar într-un oraș românesc, este prezentat de USR ca simbol al „administrației moderne”. În realitate, vorbim despre un edil declarat incompatibil de ANI, cu o decizie confirmată în instanță. Faptele sunt simple, clare și juridic validate. Restul este zgomot de propagandă.

Nu este un caz izolat. USR are deja un istoric rușinos în această zonă. Clotilde Armand, un alt „stindard al integrității”, a fost prinsă în conflict de interese, cu decizii clare și definitive. Reacția partidului? Aceeași: negare, atac la instituții, dispreț față de lege. Exact comportamentul pe care îl condamnau la alții.

Aceasta este fața reală a USR: un partid care se pretinde anti-sistem, dar care a fost înghițit complet de sistem. O cloacă de oportuniști politici, incapabili administrativ, dar extrem de vocali mediatic. Un partid care trăiește din lecții morale, dar se prăbușește la primul contact cu legea.

Mai grav este tupeul cu care acești oameni vorbesc despre „reforme” și „curățenie” în stat, în timp ce își apără propriii lideri declarați incompatibili. USR nu mai este de mult o alternativă. Este o anexă a vechii politici, cu ambalaj nou și aceleași metehne.

Românii văd tot mai clar acest lucru. De aceea USR nu mai contează electoral. De aceea se zbate în jurul pragului de relevanță. Și de aceea reacțiile isterice ale conducerii USR nu mai impresionează pe nimeni.

Cetățenii acestei țări nu mai sunt naivi. Văd, înțeleg și sancționează. Iar verdictul este deja dat: USR nu este soluția, ci problema. Un partid mic, gălăgios, fără legitimitate populară reală, care trăiește din lecții morale pe care nu le poate respecta”, a declarat deputatul AUR, Bogdan Negoescu.

The post Mihai Negoescu (deputat AUR): „Decizia Justiției în cazul lui Dominic Fritz confirmă că USR nu-și respectă propriile standarde de integritate” appeared first on AUR.

Salariile vor fi înghețate. Pensiile vor fi înghețate. Alocațiile copiilor vor fi înghețate.

În schimb, impozitele explodează:

• impozitele pe case și terenuri cresc cu până la 75%;
• impozitele pe mașini ajung să fie mai mari chiar și cu 300%;
• impozitul pe dividende urcă la 16%, lovind direct în antreprenorii români.

Aceasta este „viziunea” Guvernului Bolojan: austeritate pentru popor, privilegii pentru stat.

În loc să taie din cheltuielile uriașe cu bunuri și servicii din administrație, în loc să reducă aparatul birocratic supradimensionat, în loc să elimine sinecurile și risipa, guvernul alege calea cea mai ușoară și cea mai nedreaptă: să bage mâna în buzunarul românilor.

Nu vedem măsuri pentru atragerea de investiții. Nu vedem sprijin real pentru mediul de afaceri. Nu vedem politici care să încurajeze munca, producția și inițiativa românească. Vedem doar taxe, impozite și înghețări. Vedem un stat care se salvează pe sine sacrificându-și cetățenii.

Aceasta nu este reformă. Este transferul incompetenței guvernării pe umerii românilor. Dacă acest drum nu este oprit, România din 2026 va fi mai săracă și mai nedreaptă decât este astăzi”, a declarat deputatul AUR Mihai Negoescu.

The post Mihai Negoescu (deputat AUR): „În 2026, România va fi țara în care oamenii vor avea veniturile înghețate și vor fi împovărați de taxe” appeared first on AUR.

Domnului Daniel-Ovidiu DAVID, ministrul Educației și Cercetării

Domnului Lucian BEZNEA, directorul Institutului de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române

De către: Deputat Mihai-Bogdan NEGOESCU (circumscripția nr. 37 Timiș)

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.12.2025

Obiectul întrebării: Clarificarea situației privind angajarea, studiile și titlurile academice ale domnului Nicușor Dan, precum și a procedurilor de echivalare realizate de Ministerul Educației

Stimate domnule Ministru,

Domnule Director,

Având în vedere datele publice referitoare la parcursul profesional și academic al domnului Nicușor Dan, actualul președinte al României, vă solicit următoarele clarificări:

1. În ce bază legală a fost angajat domnul Nicușor Dan la Institutul de Matematică al Academiei Române (IMAR) în următoarele funcții: 1994 – cercetător asistent, 1998 – cercetător, 2000 – cercetător științific gradul III, în condițiile în care nu deținea diplomă de licență, pe care ar fi obținut-o abia în anul 2010?

2. Cum a putut domnul Nicușor Dan să acceseze și să utilizeze fonduri europene pentru proiecte și articole publicate sub afilierea IMAR, înainte de anul 2010, în condițiile în care nu îndeplinea condiția minimă de studii superioare absolvite (licență), obligatorie pentru statutul de cercetător?

3. Ce tip de doctorat a obținut domnul Nicușor Dan în Franța, în anul 1998, având în vedere că nu deținea diplomă de licență în România, pe diploma prezentată public, tipul doctoratului apare blurat, în mod obișnuit, accesul la studii doctorale în Franța presupune absolvirea unei licențe sau a unui „Maîtrise”. De asemenea, vă rog să precizați care a fost baza legală pentru admiterea sa la doctorat și dacă documentele de studii au fost verificate ulterior.

4. Solicit ca teza de doctorat a domnului Nicușor Dan să fie pusă la dispoziția oricărui cercetător din România sau Franța, pentru verificări academice și antiplagiat, având în vedere că rezumatul publicat conține erori elementare, inclusiv lipsa accentelor în limba franceză, ceea ce generează suspiciuni privind autenticitatea redactării.

Stimate Domnule Ministru al Educației, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. În temeiul căror acte normative a echivalat Ministerul Educației, în anul 2010, un master francez obținut în 1993 de domnul Nicușor Dan – master obținut înaintea obținerii licenței – cu diploma de licență în Matematică din România? Subliniem că masterul și licența reprezintă cicluri de studii distincte, iar echivalarea unui master cu un an terminal de facultate este contrară sistemului Bologna și legislației naționale.

2. Să prezentați procedura completă prin care a fost realizată echivalarea din 2010, numele comisiei, avizele emise, precum și temeiul juridic invocat de minister pentru această decizie.

3. Să precizați dacă ministerul a verificat, la acel moment, legalitatea parcursului academic anterior al domnului Nicușor Dan, respectiv accesul la studii doctorale fără licență.

Având în vedere importanța funcției publice deținute de domnul Nicușor Dan și necesitatea unei transparențe totale în ceea ce privește titlurile academice și parcursul profesional al unei persoane aflate în cea mai înaltă demnitate publică, solicit:

1. transmiterea răspunsului în termenul legal,

2. publicarea acestuia pe site-urile instituțiilor competente,

3. punerea la dispoziție a tuturor documentelor justificative.

Solicit răspunsul în scris.

The post Mihai Negoescu – Întrebare parlamentară – Clarificarea situației privind angajarea, studiile și titlurile academice ale domnului Nicușor Dan, precum și a procedurilor de echivalare realizate de Ministerul Educației appeared first on AUR.

„Ca parlamentari avem această responsabilitate de a trage un semnal de alarmă ori de câte ori ne aflăm în fața unei astfel de situații potențiale. Este vorba de un cetățean german, Dominic Fritz, care în calitate de președinte al formațiunii USR, aliații PSD-ului, a participat la Palatul Cotroceni la negocieri pentru formarea guvernului statului român.

Unii dintre miniștrii USR fac parte din CSAT. Și vreau să vă atrag atenția că acest cetățean german a parcurs pe repede înainte, mai repede de două ori decât prevede legea, niște etape pentru a i se acorda cetățenia română. Deci procesul de acordare a cetățeniei române este reglementat de legea numărul 21 din 1991. Nu o să intru în detalii, este republicată și actualizată și stabilește condițiile de naturalizare pe de-o parte, iar pe de altă parte pașii administrativi pe care trebuie să-i parcurgă fiecare solicitant.

Conform practicii curente, durata medie de soluționare a unui dosar de cetățenie se întinde în numeroase cazuri pe parcursul a mai multor ani de zile, având în vedere verificările obligatorii, numărul mare de solicitări și complexitatea procedurilor.

Conform răspunsului la întrebarea parlamentară pe care am adresat-o încă din iunie, pe de o parte către Ministerul Justiției, pe de altă parte către Autoritatea Națională pentru Cetățenie, am primit și răspunsuri că durata medie pentru parcurgerea acestui proces instituțional depășește doi ani. Numărul care ne-a fost indicat a fost 2,09 ani.

Am atras atenția și asupra posibilității exercitării unor presiuni politice pentru ca cetățeanul german Dominic Fritz să primească cetățenia română.

În contextul acesta, situația acestui cetățean german, care este și primar al municipiului Timișoara, generează întrebări legitime privind uniformitatea și transparența aplicării legii, având în vedere că numeroși solicitanți, după cum v-am spus, așteaptă peste doi ani de zile pentru a-și obține cetățenia română.

Considerăm că este necesar ca și publicul și Parlamentul să înțeleagă dacă acest caz nu cumva a beneficiat de prioritizare, derogări sau proceduri accelerate, precum și temeiul legal exact care ar fi permis o astfel de abordare, întrucât transparența actului administrativ, aplicarea nediscriminatorie a legislației, este lângă mine domnul avocat Piperea, și respectarea principiului egalității în fața legii sunt elemente esențiale în funcționarea statului de drept.

Și atunci, am dorit să ni se comunice punctual următoarele două chestiuni. Care au fost etapele administrative parcurse de domnul Fritz Dominic în procesul de obținere a cetățeniei române și ce autorități au fost implicate, astfel încât dosarul, după cum se vede, a fost soluționat într-un singur an.

În al doilea rând, dacă au existat derogări, proceduri accelerate sau poate tratamente preferențiale pentru acest caz și dacă da, pe ce temei legal și cu ce justificări s-au făcut aceste excepții.

Și acum situația gravă asupra căreia tragem semnalul de alarmă. Domnul Ministru al Justiției trebuie să aibă în vedere influența politică pe care domnul Fritz Dominic o poate exercita în calitate de președinte de partid, în mod direct sau indirect, asupra miniștrilor care fac parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Discutăm aici despre doamna Oana Țoiu, despre domnul Moșteanu, Consiliul CSAT, care este condus chiar de președintele statului, domnul Nicușor Dan. Și se impune clarificarea dacă existența domnului Fritz ca lider politic, în contextul cetățeniei obținute rapid poate constitui un potențial risc pentru securitatea deciziilor strategice.

Deci, două întrebări își așteaptă răspunsul și vă rog să mă urmăriți cu foarte mare atenție. Prima, pornind de la premisa că rolul politic al domnului Fritz Dominic într-un partid care poate influența miniștrii care sunt membri ai CSAT-ului, ridică riscuri de conflict de interese sau influență nejustificată asupra deciziilor de securitate națională, ce garanții oferă instituțiile statului că deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării nu vor fi subordonate unor interese politice sau externe?

Și a doua întrebare, către toată lumea, inclusiv către dumneavoastră și publicul larg. Considerați că este oportună introducerea unui criteriu legal care să impună un anumit prag de vechime a cetățeniei pentru persoanele cu roluri politice semnificative, care pot influența miniștrii, membrii a CSAT-ului?

Acestea sunt întrebările. Trăim într-o situație politică, socială, economică, așa cum o știm cu toții și cum o simțiți”, a declarat deputatul AUR de Timișoara, Mihai Negoescu.

The post Mihai Negoescu (deputat AUR): „Ministrul Justiției trebuie să aibă în vedere posibila influență politică a lui Dominic Fritz asupra miniștrilor din CSAT” appeared first on AUR.

Legea votată în Parlament nu distruge păduri, ci permite finalizarea unor lucrări de hidrocentrale începute de peste 30 de ani și aflate în proporție de 90% gata. În loc să asigure independența energetică a României și energie mai ieftină pentru cetățeni, USR preferă să blocheze tot, să țină țara pe loc și să repete lozinci ecologiste copiate de la ONG-urile plătite de George Soros.

România nu-și mai permite luxul de a asculta de niște „progresiști” care trăiesc într-o bulă, hrăniți cu granturi și subvenții, complet rupți de realitatea în care milioane de români își numără banii de la o lună la alta. Acești oameni nu înțeleg nimic din ce înseamnă economie, energie sau viață reală. Ei trăiesc din crize inventate, din scandaluri și din blocaje.

USR nu a construit nimic, nu a produs nimic, nu a făcut decât să blocheze, să distrugă și să arunce cu noroi în oricine muncește. În ADN-ul lor politic stă neputința și ipocrizia. Se bat cu pumnii în piept că apără pădurile, dar nu scot un cuvânt despre zecile de mii de hectare defrișate în timpul guvernărilor la care au fost parte.

Românii nu mai pot fi mințiți cu slogane de ONG. Această lege nu „distruge”, ci construiește – finalizează proiecte de care România are nevoie ca de aer, ca să nu mai depindă de importuri, să-și asigure energia proprie și să coboare prețurile. Dar pentru USR, orice lucru bun trebuie blocat, doar ca să se poată poza din nou în „opoziția morală”.

AUR va continua să susțină orice măsură care ajută economia reală și oamenii simpli, nu discursurile de salon ale unor pseudo-ecologiști care își plimbă ipocrizia de la Bruxelles la Timișoara. România are nevoie de fapte, nu de activism de tastatură”, a declarat Mihai Negoescu, deputat AUR.

The post Mihai Negoescu (deputat AUR): „USR dovedește încă o dată că este un partid al blocajului, al minciunii și al isteriei publice. Nu a construit nimic, nu a produs nimic, nu a făcut decât să blocheze, să distrugă și să arunce cu noroi în oricine muncește” appeared first on AUR.

În conformitate cu prevederile art. 74 din Constituția României, republicată, şi art. 92 și 93 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale și a Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

În numele inițiatorilor,

Deputații A.U.R. Lucian MUȘAT, Dumitrina MITREA, Ionel GHEORGHE,

Bogdan Mihai NEGOESCU, Tilea DUMITRU, Dorel VULPOIU

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

Cerințele care reclamă intervenția normativă

România se confruntă cu o realitate dramatică în domeniul protecției victimelor de violență domestică și a persoanelor protejate prin ordine de protecție. Sistemul actual de protecție prin monitorizare electronică, deși reprezintă un progres semnificativ față de măsurile tradiționale, prezintă limite evidente în capacitatea sa de a preveni efectiv agresiunile asupra victimelor.

Sistemul de monitorizare electronică implementat prin Legea 146/2021 funcționează pe principiul reactiv, generând alerte doar atunci când agresorul se apropie de victimă sub distanța prestabilită. Această abordare, deși utilă pentru documentarea încălcărilor și pentru intervenția forțelor de ordine, nu oferă victimei instrumentele necesare pentru a evita contactul cu agresorul prin adoptarea unor măsuri preventive personale.

Insuficiențele legislative actuale se manifestă prin imposibilitatea victimei de a cunoaște aproximativ unde se află agresorul pentru a putea evita zonele respective, prin lipsa instrumentelor juridice care să permită instanței să dispună măsuri de protecție mai eficiente în cazurile de risc major și prin absența unei abordări proactive în protecția victimelor care să le permită acestora să adopte comportamente preventive informate.

Experiența aplicării Legii 146/2021 a demonstrat că victimele și-ar dori informații despre localizarea agresorului pentru a putea evita întâlnirile întâmplătoare care pot degenera în agresiuni. Această cerință legitimă rămâne neacoperită de reglementarea actuală, care limitează funcționalitatea sistemului de monitorizare exclusiv la generarea de alerte în situații de proximitate imediată.

Principalele deficiențe identificate în sistemul actual constau în caracterul exclusiv reactiv al măsurilor de protecție, în imposibilitatea victimei de a adopta măsuri preventive informate pentru evitarea contactului cu agresorul, în utilizarea subdimensionată a potențialului tehnologic al dispozitivelor de monitorizare electronică și în lipsa unor instrumente juridice care să permită instanței să adapteze nivelul de protecție la gravitatea specifică a fiecărui caz.

Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse

Prezenta propunere legislativă se fundamentează pe principiul constituțional fundamental al protecției efective a drepturilor și libertăților cetățenilor, care impune statului obligația pozitivă de a organiza sisteme eficiente de protecție a victimelor. Principiul proporționalității măsurilor de protecție obligă la adaptarea instrumentelor juridice la nivelul real de risc și la circumstanțele concrete ale fiecărui caz.

Principiul prevenirii eficiente a violenței domestice impune adoptarea unor măsuri care să nu se limiteze la sancționarea faptelor deja comise, ci să ofere instrumente reale de prevenire a agresiunilor viitoare. Principiul respectării demnității victimei presupune recunoașterea dreptului acesteia de a fi informată în mod adecvat pentru a putea lua decizii autonome de protecție personală.

Finalitatea acestei reglementări constă în transformarea sistemului de monitorizare electronică dintr-un instrument exclusiv reactiv într-un sistem mixt care să combine alerta în situații de proximitate cu informarea preventivă a victimei pentru evitarea contactului. Măsura propusă urmărește să creeze un echilibru între dreptul agresorului la viață privată și dreptul fundamental al victimei la securitate și la protecție eficientă din partea statului.

Elementele de noutate introduse de această reglementare constau în instituirea conceptului de informații de localizare aproximativă care să ofere victimei o imagine generală asupra amplasării agresorului fără a compromite viața privată a acestuia prin furnizarea de coordonate exacte, în recunoașterea competenței exclusive a instanței de a dispune această măsură suplimentară în raport de circumstanțele concrete ale cazului și în implementarea unei abordări proactive în protecția victimelor care să le permită adoptarea de comportamente preventive informate.

Reglementarea introduce în sistemul juridic român conceptul de protecție preventivă informată, prin care victima primește instrumente reale pentru a evita contactul cu agresorul fără a afecta în mod disproporționat exercitarea drepturilor acestuia. Această abordare reprezintă o evoluție naturală a sistemului de protecție care răspunde atât cerințelor practice ale victimelor, cât și obligației constituționale a statului de a asigura protecție eficientă.

Fundamentarea științifică și documentară

Studiile internaționale asupra eficacității sistemelor de monitorizare electronică în prevenirea violenței domestice confirmă că informarea victimei asupra localizării aproximative a agresorului reduce semnificativ incidența contactelor nedorite și a escaladării conflictelor. Victimele care au acces la informații despre amplasarea agresorului adoptă comportamente mai prudente și evită în proporție mai mare situațiile potențial periculoase.

Cercetările în domeniul psihologiei victimelor violenței domestice evidențiază că sentimentul de control și capacitatea de a anticipa potențialele pericole contribuie substanțial la procesul de recuperare psihologică și la reducerea traumatismului secundar. Lipsa informațiilor despre localizarea agresorului generează un sentiment constant de vulnerabilitate și impredictibilitate care afectează grav calitatea vieții victimei.

Sistemele mixte de monitorizare, combinând alertele reactive cu informarea preventivă, ar înregistra rate mai scăzute de reincidență în violența domestică și niveluri mai mari de satisfacție a victimelor față de eficiența protecției oferite de stat.

II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC

Efectele asupra mediului macroeconomic

Adoptarea și implementarea prezentei propuneri legislative va genera efecte pozitive asupra mediului macroeconomic prin reducerea costurilor sociale generate de violența domestică și prin îmbunătățirea eficienței sistemului de protecție a victimelor. Reducerea numărului de agresiuni prin măsuri preventive va diminua presiunea asupra sistemului sanitar de urgență și va reduce costurile asociate cu tratamentul victimelor violenței domestice.

Efectele macroeconomice pozitive vor include reducerea cheltuielilor publice cu intervenția forțelor de ordine în situații de urgență, diminuarea costurilor sistemului judiciar prin reducerea numărului de procese penale pentru încălcarea ordinelor de protecție și scăderea cheltuielilor cu serviciile sociale pentru victimele traumatizate. Aceste economii vor permite realocarea resurselor către programe preventive și de reabilitare mai eficiente.

Măsura va contribui la îmbunătățirea climatului de securitate socială, ceea ce are efecte pozitive asupra productivității economice generale prin reducerea absențelor de la locul de muncă determinate de violența domestică și prin îmbunătățirea stării psihologice a unei categorii semnificative de cetățeni afectați de acest fenomen.

Impactul asupra mediului de afaceri

Noua reglementare va stimula dezvoltarea sectorului tehnologic specializat în soluții de monitorizare și protecție personală, creând oportunități pentru companiile românești să dezvolte și să exporte tehnologii avansate în acest domeniu.

Beneficiile pentru mediul de afaceri includ stimularea inovației în domeniul tehnologiilor de securitate personală, crearea unor noi locuri de muncă în sectoarele de înaltă tehnologie și consolidarea poziției României ca furnizor de soluții tehnologice avansate pentru protecția victimelor violenței domestice la nivel european.

Sectorul de cercetare și dezvoltare va beneficia de oportunități de colaborare cu instituțiile publice pentru îmbunătățirea continuă a sistemelor de monitorizare și pentru dezvoltarea de soluții inovatoare care să maximizeze protecția victimelor în respectarea principiilor de proporționalitate.

Efectele sociale

Din perspectiva impactului social, propunerea legislativă va răspunde unei nevoi fundamentale a victimelor violenței domestice de a avea control asupra propriei siguranțe prin accesul la informații care să le permită adoptarea unor decizii informate de protecție. Măsura va contribui la consolidarea încrederii victimelor în capacitatea statului de a le oferi protecție eficientă și adaptată la nevoile lor specifice.

Efectele sociale pozitive vor include îmbunătățirea semnificativă a calității vieții victimelor prin reducerea sentimentului de vulnerabilitate constantă, consolidarea procesului de recuperare psihologică prin oferirea unui sentiment de control și predictibilitate, și diminuarea izolării sociale a victimelor care vor putea participa mai activ la viața comunitară știind că pot evita contactul cu agresorii.

Introducerea acestui instrument va demonstra că sistemul juridic român evoluează pentru a răspunde nevoilor reale ale victimelor și nu se limitează la aplicarea de sancțiuni formale, contribuind astfel la consolidarea încrederii publice în eficiența justiției și în capacitatea statului de a proteja cetățenii vulnerabili.

Impactul asupra mediului înconjurător

Reglementarea propusă va avea un impact neutru asupra mediului înconjurător.

Evaluarea costurilor și beneficiilor

Analiza cost-beneficiu demonstrează un raport extrem de favorabil între costurile minime de implementare și beneficiile sociale și economice substanțiale generate de măsura propusă. Costurile implementării sunt reduse și constau în adaptarea software-ului dispozitivelor existente, instruirea personalului și informarea victimelor despre noile funcționalități disponibile.

Beneficiile sociale directe includ protecția mai eficientă a victimelor, reducerea traumatismului psihologic asociat cu impredictibilitatea contactului cu agresorul, și îmbunătățirea substanțială a calității vieții unei categorii vulnerabile de cetățeni. Beneficiile economice indirecte constau în reducerea costurilor sociale generate de violența domestică și în eficientizarea utilizării resurselor publice destinate protecției victimelor.

III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Impactul pe termen scurt (anul curent)

Pentru anul curent, implementarea prezentei propuneri legislative va genera un impact financiar minim asupra bugetului general consolidat, deoarece măsura utilizează în principal infrastructura tehnologică și organizațională existentă, necesitând doar adaptări software și instruirea personalului.

Costurile directe estimate pentru primul an includ adaptarea dispozitivelor de monitorizare existente pentru generarea informațiilor de localizare aproximativă, instruirea personalului din cadrul organelor de supraveghere și informarea victimelor despre noile posibilități de protecție. Aceste costuri se încadrează în bugetele de funcționare ale instituțiilor implicate și nu necesită alocări bugetare suplimentare semnificative.

Beneficiile financiare indirecte vor include reducerea costurilor cu intervențiile de urgență ale forțelor de ordine, diminuarea cheltuielilor cu tratamentul medical de urgență al victimelor agresiunilor și scăderea costurilor procedurale în dosarele de încălcare a ordinelor de protecție prin reducerea numărului de incidente.

Impactul pe termen lung (5 ani)

Proiecția pe cinci ani a impactului financiar confirmă caracterul economic favorabil al măsurii propuse prin economiile generate în sistemul de sănătate, în sistemul judiciar și în serviciile sociale destinate victimelor violenței domestice. Se estimează o reducere graduală dar constantă a costurilor sociale asociate cu violența domestică prin îmbunătățirea eficacității măsurilor preventive.

Pe termen lung, investiția minimă în adaptarea sistemului de monitorizare se va amortiza prin economiile realizate în gestionarea consecințelor violenței domestice. Reducerea numărului de agresiuni va genera economii substanțiale în bugetele ministerelor de resort și va permite realocarea resurselor către programe preventive și educaționale mai eficiente.

Beneficiile pe termen lung includ consolidarea unui model sustenabil de protecție a victimelor care valorifică optim investițiile tehnologice realizate și contribuie la reducerea costurilor sociale pe termen lung prin prevenirea efectivă a violenței domestice.

IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Implicațiile asupra legislației în vigoare

Adoptarea prezentei propuneri legislative va modifica Legea 146/2021 privind monitorizarea electronică prin introducerea conceptului de informații de localizare aproximativă și prin reglementarea accesului victimei la aceste informații în condiții strict determinate de instanță. De asemenea, se va completa Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice prin includerea acestei noi măsuri în catalogul instrumentelor de protecție disponibile.

Principalele modificări constau în definirea cadrului juridic pentru transmiterea informațiilor de localizare aproximativă către victimă, în stabilirea competenței exclusive a instanței de a dispune această măsură în raport de circumstanțele concrete ale cazului, și în reglementarea modalităților tehnice de implementare care să respecte principiul proporționalității.

Noua reglementare se integrează coerent în sistemul juridic național prin completarea cadrului existent de protecție a victimelor cu instrumente moderne care să răspundă principiilor constituționale ale protecției efective a drepturilor fundamentale și ale proporționalității măsurilor restrictive.

Compatibilitatea cu reglementările comunitare

Propunerea legislativă este pe deplin compatibilă cu legislația europeană în domeniul protecției victimelor violenței domestice și al respectării drepturilor fundamentale.

Reglementarea respectă dreptul la respectarea vieții private și familiale, prin asigurarea unui echilibru adecvat între drepturile agresorului și necesitatea protecției victimei.

Măsurile propuse sunt conforme cu Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) și contribuie la îndeplinirea obligațiilor internaționale ale României în domeniul protecției victimelor violenței de gen.

Jurisprudența relevantă

Jurisprudența națională a instanțelor române a evidențiat necesitatea unor instrumente juridice mai flexibile care să permită adaptarea măsurilor de protecție la specificul fiecărui caz. Propunerea legislativă răspunde acestor cerințe prin oferirea instanței a unui instrument suplimentar de protecție care poate fi aplicat în mod diferențiat în funcție de circumstanțele concrete.

V. CONSULTĂRILE DERULATE

Organizațiile și specialiștii consultați

În procesul de elaborare a prezentei propuneri legislative au fost consultați specialiști în drept penal, în drepturile omului și în violența domestică și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale active în protecția victimelor violenței domestice.

Consultările s-au desfășurat prin organizarea de întâlniri de lucru cu specialiștii în domeniu, prin analizarea rapoartelor organizațiilor neguvernamentale privind eficiența sistemului actual de protecție și prin dialogul direct cu victimele violenței domestice pentru înțelegerea nevoilor reale de protecție.

Esența recomandărilor primite

Principalele recomandări formulate în cadrul consultărilor au vizat necesitatea menținerii caracterului aproximativ al informațiilor de localizare pentru a respecta principiul proporționalității, asigurarea că decizia privind acordarea accesului la aceste informații rămâne în competența exclusivă a instanței pentru a evita utilizarea abuzivă, și implementarea unor măsuri de securitate informatică adecvate pentru protejarea datelor transmise.

Toate aceste recomandări au fost preluate în varianta finală a propunerii, urmând ca ele să fie detaliate prin actele normative de aplicare care vor stabili procedurile concrete de implementare și măsurile de securitate necesare.

VI. ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ

Strategia de comunicare

Informarea publicului privind elaborarea și implementarea prezentei propuneri legislative se va realiza printr-o strategie comprehensivă de comunicare care va viza în special victimele violenței domestice, profesioniștii din sistemul judiciar și organizațiile specializate în protecția victimelor. Strategia va pune accent pe explicarea clară a beneficiilor noi introduse și a modalităților concrete de accesare a acestora.

Comunicarea se va realiza prin canalele instituționale ale Ministerului Justiției și ale Ministerului Afacerilor Interne, prin colaborarea cu organizațiile neguvernamentale specializate, prin organizarea de sesiuni de informare pentru profesioniștii din sistem și prin elaborarea de materiale informative adaptate nevoilor specifice ale victimelor.

Activitățile planificate

Activitățile concrete de informare publică vor include elaborarea de ghiduri practice pentru victimele violenței domestice privind accesarea și utilizarea informațiilor de localizare aproximativă, dezvoltarea unor programe de informare în colaborare cu organizațiile neguvernamentale și implementarea unei campanii de sensibilizare publică privind evoluția sistemului de protecție a victimelor.

VII. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE

Modificările instituționale la nivelul administrației publice centrale

Nu există.

Modificările funcționale la nivelul administrației publice locale

Nu există.

Resursele umane și materiale necesare

Pentru implementarea eficientă a noilor prevederi legislative vor fi necesare adaptarea SIME pentru generarea și transmiterea informațiilor de localizare aproximativă, instruirea personalului din toate nivelurile administrației implicate în proces și elaborarea materialelor informative și educaționale pentru victimele violenței domestice.

Aceste necesități vor fi acoperite din bugetele de funcționare ale instituțiilor implicate și nu necesită alocări bugetare suplimentare semnificative, valorificând infrastructura tehnologică și organizațională existentă.

Calendarul de implementare

Prezenta propunere legislativă ar trebui adoptată în procedură de urgență din considerente fundamentale de protecție a drepturilor omului și de securitate publică. Violența domestică reprezintă una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă România, iar sistemul actual de protecție, deși a reprezentat un progres semnificativ, necesită îmbunătățiri urgente pentru a răspunde eficient nevoilor victimelor.

Urgența adoptării este justificată de numărul mare de cazuri în care victimele violenței domestice continuă să fie agresate în ciuda existenței ordinelor de protecție și a monitorizării electronice, demonstrând că instrumentele actuale, deși valoroase, nu sunt suficiente pentru a asigura protecția eficientă. Fiecare zi de întârziere în adoptarea acestor măsuri poate însemna expunerea unor victime la riscuri care puteau fi evitate.

Implementarea va începe imediat după intrarea în vigoare a legii, cu respectarea termenelor prevăzute în articolul de punere în aplicare pentru adaptarea tehnică a dispozitivelor. Caracterul urgent al măsurii impune ca aceste adaptări să se realizeze în timp optim pentru a asigura operaționalizarea rapidă a noilor instrumente de protecție.

Inițiatori,

Deputații A.U.R. Lucian MUȘAT, Dumitrina MITREA, Ionel GHEORGHE,

Bogdan Mihai NEGOESCU, Tilea DUMITRU, Dorel VULPOIU

CAMERA DEPUTAȚILOR SENAT

LEGE

privind modificarea și completarea Legii 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale și a Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I. Legea 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 18 mai  2021, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 alineatul (1) litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:

„f) dispozitiv electronic de supraveghere – echipament hardware și, după caz, software, apt să transmită SIME, automat şi sistematic, datele de localizare ale persoanei supravegheate, precum și informații de localizare aproximativă privind poziționarea persoanei supravegheate către persoana protejată.”

• După articolul 2 alineatul (1) litera h) se introduce o nouă literă, h¹, cu următorul cuprins:

„h¹) informații de localizare aproximativă – date procesate și afișate într-o formă agregată, fără precizie metricală sau coordonate exacte, corespunzătoare unui perimetru de aproximativ 1 kilometru față de poziția reală, transmise persoanei protejate, exclusiv în scop preventiv.”

• Articolul 3 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Dispozitivul electronic de supraveghere se foloseşte astfel încât să nu îngrădească exercitarea dreptului la viaţa privată, mai mult decât este inerent naturii şi conţinutului procesului de monitorizare electronică, ori să nu provoace intenţionat daune sau suferinţe fizice ori psihice persoanei supravegheate, altele decât cele inerente naturii şi conţinutului procesului de monitorizare electronică. Prin excepție, instanța poate decide ca, în raport de circumstanțele concrete și în vederea prevenirii unor fapte de violență sau încălcări ale ordinului de protecție, persoana protejata să poată avea acces în timp real la datele privind informațiile de localizarea aproximativă, inclusiv în lipsa unei alerte.”

• Articolul 12 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Persoanei protejate i se pune la dispoziție un dispozitiv electronic de supraveghere, destinat generării unor alerte privind apropierea sub distanța prestabilită a dispozitivului electronic de supraveghere mobil purtat de persoana supravegheată, precum și transmiterii în timp real a informațiilor de localizare aproximativă ale persoanei supravegheate în cazul în care instanța dispune această măsură.”

• Articolul 12 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Organul de supraveghere şi/sau operatorul tehnic instruiesc/instruieşte persoana protejată cu privire la modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere, inclusiv privind accesarea informațiilor de localizare aproximativă, şi o informează cu privire la limitările acestora, precum şi cu privire la modul de acţiune în cazul primirii unei alerte.”

Art. II. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 15 octombrie 2029, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. După articolul 38 alineatul (5) litera c) se introduce o nouă literă, d), cu următorul cuprins: 

„d) accesul victimei în timp real la informațiile de localizare aproximativă ale agresorului prin intermediul dispozitivului electronic de supraveghere, inclusiv în lipsa unei alerte.”

Art. III. – În termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare se vor adapta dispozitivele de supraveghere actuale pentru ca acestea să fie apte din punct de vedere tehnic să genereze informațiile de localizare aproximativă. În măsura în care acestea nu pot fi adaptate, atunci se vor organiza și iniția licitațiile necesare pentru achiziționarea unor dispozitive noi în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) sau, după caz, art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Lucian Mușat – Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale și a Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată. appeared first on AUR.