Dacă aceste informaţii se confirmă, nu ne aflăm doar în faţa unei simple neglijenţe administrative, ci în faţa unui fapt care ridică serioase semne de întrebare asupra felului în care statul român înţelege să-şi protejeze patrimoniul cultural.

Patrimoniul nu este un capitol secundar al gestiunii publice. El este expresia memoriei vii a unei naţiuni. În cazul lui George Enescu, vorbim despre mai mult decât conservarea unor documente de arhivă. Vorbim despre păstrarea urmelor unei conştiinţe creatoare care a dat culturii române o statură europeană incontestabilă. Manuscrisele sale nu au doar valoare materială sau muzeală; ele poartă în ele tensiunea discretă a actului creator şi mărturia unei opere care aparţine, în egală măsură, României şi marii culturi europene.

George Enescu rămâne una dintre figurile cardinale ale modernităţii noastre culturale. Compozitor, dirijor, violonist, pianist şi pedagog, el a întruchipat acel tip de personalitate artistică totală care nu se lasă redusă la o singură ipostază. Iar dintre toate aceste înzestrări, creaţia componistică rămâne centrul cel mai adânc al moştenirii sale. De la lucrările inspirate de filonul românesc până la marile construcţii ale maturităţii sale artistice, muzica lui Enescu exprimă o sinteză rară între rigoare, sensibilitate şi originalitate.

Tocmai de aceea, manuscrisele, partiturile, dedicaţiile şi documentele păstrate în fondul care îi poartă numele trebuie înţelese nu ca simple piese de inventar, ci ca fragmente ale unei istorii culturale de prim rang. Ele dezvăluie nu doar laboratorul interior al compozitorului, ci şi reţeaua de afinităţi, colaborări şi recunoaşteri în care s-a format şi s-a afirmat. În jurul acestor documente se conturează o lume artistică europeană de mare densitate spirituală, în care Enescu a ocupat un loc distinct şi durabil.

Selecţia recentă de manuscrise şi partituri prezentate publicului român aduce în atenţie tocmai această dimensiune mai puţin cunoscută a moştenirii enesciene. Nu este vorba doar despre exponate valoroase, ci despre documente care luminează, cu o forţă aparte, legăturile profesionale şi umane ale marelui muzician. Astfel de iniţiative au meritul de a restitui publicului nu doar o operă, ci şi atmosfera intelectuală şi artistică în care ea a prins contur.

În acelaşi timp, asemenea descoperiri şi eforturi de valorificare sporesc obligaţia instituţiilor publice de a proteja cu maximă seriozitate acest patrimoniu. Cu cât înţelegem mai limpede valoarea acestor manuscrise, cu atât devine mai greu de acceptat ideea că ele ar fi putut fi tratate cu superficialitate, improvizaţie sau indiferenţă.

Este, aşadar, necesar ca instituţiile responsabile să prezinte fără ambiguitate situaţia exactă a acestor bunuri de tezaur, condiţiile în care au fost păstrate şi stadiul real al lucrărilor de restaurare ale Muzeului Naţional „George Enescu”. În chestiuni care privesc patrimoniul cultural al României, transparenţa nu este un exerciţiu de imagine, ci o obligaţie morală şi instituţională.

Comisia pentru Cultură din Parlamentul României va urmări cu atenţie rezultatele verificărilor anunţate de Ministerul Culturii şi, dacă va fi necesar, va susţine demersurile parlamentare adecvate pentru clarificarea deplină a acestei situaţii. Protejarea patrimoniului cultural nu este o formalitate birocratică. Este o probă de maturitate a statului român şi o datorie faţă de memoria culturală a acestei ţări.

Felul în care ne raportăm la manuscrisele lui George Enescu spune, în fond, ceva esenţial despre felul în care ne raportăm la noi înşine. O naţiune care îşi degradează simbolurile culturale îşi slăbeşte propria continuitate interioară. O naţiune care le apără cu luciditate şi respect dovedeşte că înţelege valoarea moştenirilor din care se hrăneşte.

The post Mihail Neamțu – Comunicat de presă – George Enescu, manuscrisele sale şi datoria de a ne apăra patrimoniul cultural appeared first on AUR.

Evenimentul, desfășurat în sala festivă a Palatului Primăriei din Bratislava, a reunit intelectuali, lideri politici, prelați și profesori universitari din întreaga Europă Centrală. Printre participanți s-au numărat personalități precum prof. Ryszard Legutko, Jerzy Kwaśniewski, Richard Vašečka, Stephen Bartulica, William Saunders și alții.

În cadrul panelului intitulat “Political Perspectives of Improving Protection of Human Life of the Unborn in Europe and Slovakia”, moderat de Patrik Daniška, Mihail Neamțu a susținut un discurs vibrant despre rădăcinile spirituale ale civilizației europene, amenințările ideologiei „woke” și importanța reafirmării valorilor creștine în viața publică.

„Este extraordinar să stai aici, în Bratislava — între Răsărit și Apus, între memorie și modernitate. În timp ce Vestul redenumește străzi și anulează statui, voi țineți ușa deschisă pentru cultura adevărată”, a afirmat Neamțu, subliniind nevoia unei reconectări a Europei cu fundamentele sale creștine.

Deputatul român a evocat figura Sfinților Chiril și Metodiu, „frații care au adus Cuvântul” și care „nu au cucerit, ci au întrupat Evanghelia în inimile popoarelor slave”, prezentându-i drept simbol al unității dintre Est și Vest.

„Acești monahi au botezat sufletele slave și au transformat focurile păgâne în flăcări sacre. Ce ar fi dacă o astfel de armonie monastică ar răsuna din nou în Europa?”, a spus Neamțu, primind aplauze din partea audienței.

În cea de-a treia parte a discursului, Mihail Neamțu a denunțat idolatria tehnologică și pierderea sensului uman în cultura digitală contemporană.

„În 2025 ne confruntăm cu un nou păgânism, nu cel al pădurilor, ci unul digital, rece. Ne construim idoli din algoritmi. Templul nostru e ecranul care nu doarme niciodată”, a afirmat el, invocând gândirea filosofilor Michel Henry și Martin Heidegger.

„Avem informație, dar nu înțelepciune. Libertate, dar fără scop. Viață, dar fără sens. Când puterea devine singura valoare, tirania nu e departe — chiar dacă vine cu o cotă de diversitate”, a avertizat deputatul român, pledând pentru „o cultură a recunoștinței, frumuseții și vieții”.

Participarea lui Mihail Neamțu la summitul de la Bratislava consolidează prezența României în dialogul european despre identitate, libertate și demnitate umană.

Prin intervențiile sale, deputatul român a adus o perspectivă ancorată în tradiția ortodoxă și filosofia umanistă, chemând la o „alianță a valorilor” între națiunile central-europene.

Evenimentul s-a încheiat cu o recepție oficială și o sesiune de networking între reprezentanți ai lumii academice, ai Bisericii și ai clasei politice din regiune.

The post Deputatul Mihail Neamțu, invitat la Conferința Conservatoare din Bratislava: „Europa are nevoie de un nou umanism creștin” appeared first on AUR.

„În ultimii patru ani, conducerea ICR a fost exercitată de domnul Liviu Jicman, numit politic și fără expertiză în domeniul cultural. Conform informațiilor din mass-media, acesta a petrecut 338 de zile în deplasări externe plătite din fonduri publice – echivalentul unui an de mandat –, în timp ce activitatea culturală reală a institutului s-a prăbușit.

Sub conducerea actuală, ICR se confruntă cu o lipsă de credibilitate internă și externă, cu derapaje administrative și cu o gestionare defectuoasă a fondurilor publice. Rețeaua ICR din străinătate este împinsă spre colaps: de pildă, ICR Tel Aviv are costuri operaționale de aproximativ 600.000 de dolari, acoperite de MAE, în timp ce bugetul alocat de ICR pentru proiecte culturale în 2025 este de numai 37.000 de euro – o sumă insuficientă și lipsită de respect față de misiunea culturală a statului român.

Sunt semnalate practici care ridică serioase suspiciuni de încălcare a normelor de integritate și de profesionalism:

• direcții create artificial pentru favorizarea unor persoane numite pe criterii de loialitate politică,
• deplasări costisitoare fără rezultate culturale măsurabile,
• ignorarea sistematică a artiștilor și creatorilor români,
• utilizarea resurselor publice în beneficiul unui grup restrâns de apropiați.

Deși mandatul conducerii actuale expiră la 15 noiembrie 2025, Guvernul refuză să își asume responsabilitatea unei noi numiri, deși o amânare ar duce automat la prelungirea cu încă șase luni a mandatului care a compromis funcționarea instituției. Această pasivitate echivalează cu acceptarea continuării degradării ICR.

Măsuri obligatorii și imediate

AUR solicită intervenția rapidă a autorităților competente și propune următorii pași concreți:

1. Demisia sau demiterea de urgență a actualei conduceri a ICR;
2. Audit complet al Curții de Conturi și verificarea fiecărui decont, contract și raport de activitate din ultimii patru ani;
3. Audieri parlamentare și prezentarea publică a concluziilor privind gestionarea bugetelor ICR;
4. Depolitizarea conducerii ICR și introducerea unor criterii profesionale obligatorii pentru ocuparea funcțiilor;
5. Stabilirea răspunderii juridice pentru eventualele prejudicii aduse bugetului public.

Cultura română este un bun național, nu o anexă politică. România are nevoie de un ICR profesionist, integru și activ, capabil să promoveze cultura națională în mod credibil și eficient în întreaga lume.

AUR va utiliza toate instrumentele parlamentare și legale pentru a opri degradarea instituției și pentru a readuce Institutul Cultural Român în serviciul culturii române și al cetățenilor”, a declarat deputatul Mihai Neamțu, Președinte al Comisiei pentru Cultură, Arte și Mijloace de Informare în Masă.

The post Mihai Neamțu (deputat AUR): „Sub conducerea actuală, ICR se confruntă cu o lipsă de credibilitate internă și externă, cu derapaje administrative și cu o gestionare defectuoasă a fondurilor publice” appeared first on AUR.

Comuniștii i-au luat pământ, grapă sau plug – și, deci, nu-i putea suferi. Disprețuia hoții, activiștii ori trăncănitorii. S-a luptat mereu cu neputința oamenilor și cu răutatea vremurilor. În casa frumos tencuită de la strada găseam mereu deschisă o Biblie, pe noptieră sau pe masă.

Nu se auzeau înjurături și vorbe spurcate. O atmosferă de austeritate domina conversațiile despre politică și afaceri. Ca milioane de alți români, bunicul credea că, întru târziu, vor veni americanii… I-a admirat pe Henry Ford, industriașul, și pe Ronald Reagan, vizionarul.

Cânta la vioară și se ruga în șoaptă înainte de masă. Seara, după cină, ascultam împreună două sau trei emisiuni la radio. Ne amuzam de glumele unui Mircea Crișan (Vocea Americii) sau Neculai Constantin Munteanu (Radio Europa Liberă). Însoțit de nepoți, Gheorghe Neamțu mergea duminică de duminică la sfânta liturghie.

Fusese, zeci de ani, cantor și dirijor al unui superb cor bărbătesc. Își dregea vocea cu miere crudă și, când avea puțin răgaz, juca o partidă de șah. Avea o soră penticostală (rămasă văduvă-n timpul războiului) și-o soție baptistă — bunica Ana care asculta de zor predicile lui Iosif Țon.

În biblioteca acestui țăran ardelean am descoperit sute de pagini luminoase, scrise de Vasile cel Mare, Origen și Clement Alexandrinul. Și-a iubit holdele și gospodăria (pe care n-a putut s-o refacă decât după căderea lui Ceaușescu). Credea în lucruri așezate, în tihnă și-n ritual.

A murit la 85 de ani, aproape de pământ și cu privirea spre Cer.

The post Mihail Neamțu – Declarație politică – Sub greul vremurilor, cu fruntea sus appeared first on AUR.

Astăzi, Partidul „Democrația Acasă” intră în Parlament. Este dovada că românii basarabeni nu mai acceptă să fie spectatori într-o piesă scrisă la Chișinău de birocrați și regizată de consilieri străini. Oamenii vor unitate, nu vorbe în vânt.

În vreme ce doamna Maia Sandu a ales să închidă ușa unionismului, Costiuc și camarazii săi redeschid tema având mandatul popular. Pentru că adevărul istoric nu poate fi anulat prin tăcere administrativă: Basarabia e România.

Adevăratul curaj politic nu constă în a fi pe placul Bruxelles-ului, ci în a-ți asculta conștiința și a urma vocea națiunii. Costiuc a înțeles că unirea românilor de pe ambele maluri ale Prutului este singura garanție a libertății, a prosperității și a demnității noastre.

Astăzi poate reîncepe o nouă bătălie: cea pentru reunirea națiunii. Iar această misiune nu se împlinește cu jumătăți de măsură, ci cu inimă întreagă, credință și jertfă.”, a declarat deputatul AUR, Mihail Neamțu.

The post Mihail Neamțu (deputat AUR): ,,Unirea românilor de pe ambele maluri ale Prutului este singura garanție a libertății” appeared first on AUR.

E hilar și tragic să vezi cum acești străini de țară, de cultură și de tot ce e românesc vorbesc astăzi despre „trădare”, când singura lor vocație reală este slugărnicia în fața stăpânilor de la Bruxelles.

Timișoara este locul unde s-a murit pentru libertate, inclusiv pentru libertatea de exprimare. E o batjocură fără margini ca exact aici să vină niște agitatori de serviciu să dicteze cine are voie să vorbească și ce cărți au voie românii să citească. Ei nu fac altceva decât să întineze memoria celor care au căzut în decembrie 1989 pentru un ideal mai presus de orice.

Dar ce știu acești pseudo-democrați despre libertate? Sunt aceiași care urlau în cor, în pandemie, să fim încuiați în case, să fim obligați să arătăm certificatul verde ca să mergem la muncă, să acceptăm injectarea forțată.

Sunt aceiași care au pus umărul anul trecut la lovitura de stat prin care românilor li s-au furat alegerile și sunt aceiași care, la nici 10% în sondaje, se cred stăpâni peste România.

Acești „revoluționari” de carton se comportă exact ca fasciștii din Berlinul anilor ’30, când cărțile erau arse în piețe publice pentru că deranjau linia oficială a regimului. Astăzi nu mai dau foc cărților, dar vor să le scoată din săli, să le interzică și să reducă la tăcere orice voce care nu se aliniază punctajului lor. Ăsta e spiritul „democratic” al USR: libertate pentru unii, botniță pentru toți ceilalți.

Acesta este USR: un partid al cenzurii, al interdicțiilor, al poliției gândirii. E culmea ironiei ca exact în Timișoara, orașul Revoluției anticomuniste, să vină urmașii ideologici ai cenzorilor să dicteze ce carte se lansează și ce voce are dreptul să vorbească. Asta e „democrația” lor – o parodie sinistră a libertății pentru care românii au murit în 1989″, a declarat Mihail Neamțu, deputat AUR.

The post Mihail Neamțu (deputat AUR):„USR vrea interzicerea cărților în Timișoara, exact ca staliniștii de altădată. Opera de terorism intelectual continuă și după moartea lui Charlie Kirk!” appeared first on AUR.

„Când cineva îndrăznește să fure o piesă-unicat, veche de peste două milenii, nu vorbim doar despre un delict penal, ci despre o crimă împotriva istoriei și a identității noastre naționale.

Descoperit în 1929, coiful din aur masiv al geților este una dintre cele mai spectaculoase dovezi ale rafinamentului artistic și religios al strămoșilor noștri.

Scenele de sacrificiu și simbolurile solare nu sunt simple ornamente, ci mărturii ale unei lumi spirituale complexe, ale unei civilizații care a lăsat urme adânci în cultura europeană.

Este ca și cum cineva ar smulge o pagină din cronica neamului și ar arunca-o în întunericul pieței negre.

În secolul XXI, când avem convenții internaționale și mecanisme de protecție a patrimoniului, astfel de furturi sunt cu atât mai scandaloase. Ele arată lăcomia fără margini a celor care reduc istoria la câteva lingouri de aur. O astfel de mentalitate transformă patrimoniul în pradă și cultura în monedă de schimb.

Despăgubirea de 5,7 milioane de euro, oricât de semnificativă pare pe hârtie, nu poate vindeca rana lăsată de acest furt. Aurul se plătește cu bani, dar memoria și identitatea nu au preț. Singura compensație reală este recuperarea efectivă a coifului și readucerea lui în fața poporului român.

Acest furt trebuie să ne mobilizeze pe toți: autorități, instituții culturale și opinie publică. România are datoria să-și apere patrimoniul cu aceeași fermitate cu care își apără frontierele.

Se impune:
• pedepsirea exemplară a celor vinovați;
• întărirea cooperării internaționale pentru stoparea traficului de artefacte;
• educarea tinerei generații în spiritul respectului față de patrimoniu.

Ca președinte al Comisiei de Cultură, condamn fără echivoc acest furt care ne-a lovit în inima istoriei. România nu poate accepta ca moștenirea sa geto-dacică să fie batjocorită. Coiful de la Coțofănești trebuie să se întoarcă acasă, iar acest episod rușinos trebuie să ne întărească hotărârea de a apăra fiecare comoară a neamului”, a declarat Mihai Neamțu, deputat AUR, specialist în cadrul Guvernului Alternativ AUR – Ministerul Educației și Cercetării.

The post Mihai Neamțu (deputat AUR): „Când cineva îndrăznește să fure o piesă-unicat, veche de peste două milenii, nu vorbim doar despre un delict penal, ci despre o crimă împotriva istoriei și a identității noastre naționale” appeared first on AUR.

,,Văd că Ilie Bolojan și Nicușor Dan sunt preocupați de impozitarea mamelor sau naționalizarea pilonului de pensii. În curând, nu vor mai exista tineri care să contribuie la viața bună a seniorilor. Pe măsură ce populația scade în multe zone rurale și orașe mici din România, dispar și viața comunitară, cultura sau locurile de muncă.

Da, există meserii ce permit munca la distanță, dar acestea sunt mult mai puține decât ne imaginăm. Un tâmplar, un mecanic sau un instalator nu pot „lucra online”. Fără suficienți clienți în proximitate, aceste meserii se sting, iar tinerii pleacă spre orașele mari sau străinătate.

Odată cu scăderea populației, dispar și serviciile esențiale, magazine alimentare, dispensare, școli, transport public.

În multe comune din România, când numărul locuitorilor coboară sub un anumit prag, alimentara se închide, autobuzul circulă mai rar, iar școala funcționează la un nivel redus. Lipsa serviciilor grăbește plecarea celor rămași, ceea ce produce pustiul lumii rurale de astăzi.

Pe măsură ce populația scade, dispar și locurile care dau viață unei comunități: cârciumi, cinematografe, săli de spectacol, restaurante, biserici. În special tinerii și familiile tinere pun preț pe viața comunitară, uneori chiar mai mult decât pe locurile de muncă. Poți lucra de acasă, dar nu poți „merge la căminul cultural online”.

Așa apar zonele de tranzit sau localitățile fantomă. Rezultatul? Scade și prețul multor locuințe din satele și orașele abandonate. Pe scurt: fenomenul depopulării aduce nu doar declin economic, ci și pierderea coeziunii sociale, a identității locale și a perspectivelor pentru generațiile viitoare. Deși cu un stat relativ tânăr, România va fi, în curând, o țară obosită, ofilită și obeză. E timpul unor politici sănătoase pro-familie ș pro-natalitate”, a declarat deputatul AUR, Mihail Neamțu.

The post Mihail Neamțu (deputat AUR): ,,Deșertul demografic este cea mai mare catastrofă prin care trece țara noastră” appeared first on AUR.

”În calitate de preşedinte al Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor, Parlamentul României, condamn cu toată tăria decizia revoltătoare a autorităţilor egiptene de a ordona închiderea Mănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai, confiscarea proprietăţilor sale şi evacuarea obştii monahale, cu scopul de a transforma acest sanctuar milenar într-un muzeu de stat, comparabil unei atracţii turistice profane.

Hotărârea instanţei egiptene din 28 mai 2025 reprezintă un act de o gravitate istorică, un atentat la patrimoniul creştin universal şi o încălcare flagrantă a libertăţii religioase, care ameninţă să stingă un far al spiritualităţii ce luminează de peste 1.500 de ani.

Mănăstirea Sfânta Ecaterina, ctitorită între anii 527 şi 565 de Împăratul Iustinian I, este cel mai vechi aşezământ monastic creştin locuit fără întrerupere.

Aşezată la poalele Muntelui Sinai, unde Moise a primit Tablele Legii şi a întâlnit Rugul Aprins, mănăstirea păstrează moaştele Sfintei Ecaterina, descoperite în secolul al IX-lea pe vârful Gebel Katherina, şi o colecţie unică de manuscrise, inclusiv Codex Sinaiticus, precum şi icoane din secolele V-VI, neatinse de iconoclasmul bizantin.

Fondată iniţial ca fortăreaţă pentru a proteja un punct strategic al Imperiului Bizantin, mănăstirea a fost construită cu aportul a „o sută de familii de valahi” aduse din Dacia, conform izvoarelor istorice.

De-a lungul istoriei, mănăstirea a rezistat încercărilor timpului datorită protecţiei divine şi a înţelepciunii liderilor politici. În 641, după cucerirea Sinaiului de către arabi, Profetul Mohamed a emis celebrul Ahtiname, un document care obliga musulmanii să apere monahii şi să nu le impună taxe, asigurând continuitatea vieţii monastice. Sub dominaţia otomană, din 1517, mănăstirea şi-a păstrat privilegiile, iar în timpul ocupaţiei napoleoniene (1797-1804), Împăratul Napoleon a reconstruit zidul de nord al mănăstirii, prăbuşit în 1798.

În secolul al XX-lea, statul egiptean a investit în infrastructură, facilitând accesul pelerinilor, astfel încât astăzi peste o mie de vizitatori trec zilnic pragul mănăstirii, atraşi de moaştele Sfintei Ecaterina şi de sacralitatea locului.

România are o legătură profundă cu Mănăstirea Sfânta Ecaterina, înrădăcinată în secole de solidaritate ortodoxă. Încă din secolul al XV-lea, voievozii Țării Româneşti şi Moldovei au susţinut mănăstirea cu donaţii generoase. Petru Rareş (1527-1538) l-a sprijinit pe egumenul Ioachim Valahul, fost stareţ al mănăstirii în 1533.

Alexandru al II-lea Mircea (1576) a ctitorit Paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul şi a donat pământuri în Țara Românească. Neagoe Basarab, Petru Șchiopul şi Constantin Brâncoveanu au continuat această tradiţie, ultimul oferind în 1696 un portret de o valoare artistică excepţională, astăzi păstrat în colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României.

Doamna Elena Cantacuzino şi spătarul Mihai Cantacuzino, inspiraţi de pelerinajul din 1682, au ctitorit Mănăstirea Sinaia, perpetuând numele Muntelui Sinai pe pământ românesc.

Antim Ivireanu a donat în 1710 un ghid al Sinaiului, iar domnitori precum Ieremia Movilă şi Vasile Lupu au îmbogăţit mănăstirea cu manuscrise şi danii.

Până la secularizarea averilor mănăstireşti din 1863, mănăstirea deţinea în România opt aşezăminte, numeroase imobile şi peste 50.000 de hectare de pământ.

Decizia autorităţilor egiptene, cu rădăcini într-un litigiu din 2012, iniţiat sub regimul Frăţiei Musulmane, este un act de o cruzime culturală şi spirituală fără precedent.

Sunt contrazise angajamentele Preşedintelui Abdel Fattah el-Sisi, care, în mai 2025, a promis Prim-Ministrului grec Kyriakos Mitsotakis protejarea patrimoniului creştin.

În absenţa unei stări de urgenţă, confiscarea proprietăţilor şi evacuarea monahilor sunt abuzuri care încalcă statutul mănăstirii ca sit UNESCO şi simbol al armoniei interreligioase, găzduind o moschee în incinta sa, folosită de beduinii Jebeliya.

Adresez un apel ferm guvernului egiptean să anuleze această decizie nedreaptă şi să respecte moştenirea Mănăstirii Sfânta Ecaterina ca loc de cult viu.

Exprim profunda mea indignare Excelenţei Sale, Ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti, şi solicit explicaţii imediate privind intenţiile puterii de la Cairo.

România, ca naţiune ortodoxă cu o istorie de solidaritate cu marile centre creştine, va susţine demersurile diplomatice şi ecumenice pentru salvarea mănăstirii, în colaborare cu partenerii europeni şi Bisericile Ortodoxe.

Chemăm toată comunitatea internaţională să condamne acest act şi să sprijine campania monahilor din Sinai. Mass-media globală, care a păstrat o tăcere suspectă, are datoria de a informa publicul despre această criză.

Creştinătatea nu poate accepta ca un sanctuar care a supravieţuit invaziilor arabe, mameluce şi otomane să fie redus la un exponat turistic. România, ca voce a Ortodoxiei, va lupta pentru ca Mănăstirea Sfânta Ecaterina să rămână un loc de rugăciune şi un simbol al credinţei”, a declarat Mihail Neamțu.

The post Mihail Neamțu (AUR): ”Condamn cu toată tăria decizia revoltătoare a autorităţilor egiptene de a ordona închiderea Mănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai” appeared first on AUR.

Suspendarea contului doamnei Jessie Baneș, care a adunat peste 3,3 milioane de aprecieri pe TikTok, reprezintă nu doar un gest arbitrar, ci un act grav de cenzură digitală, fără precedent în România post-decembristă. Jessie Baneș, o voce liberă și curajoasă, este astăzi redusă la tăcere de o platformă care operează în afara cadrului constituțional și legal românesc.

În aceeași linie de suprimare a pluralismului, a fost recent eliminat și contul celebrului gazetar Ion Cristoiu, într-o zi cu semnificație tristă — 9 aprilie 2025 — când peste 136.000 de urmăritori și 8 milioane de aprecieri au fost anulate printr-o ghilotină digitală, fără explicații transparente.

Această serie de epurări mediatice, începută cu Marius Tucă, continuată cu Cristoiu și agravată de tăcerea în jurul abuzurilor împotriva Radio Gold FM, conturează o realitate îngrijorătoare: suntem martori ai unei tehnocrații represive care sancționează gândirea liberă și incomodă.

Fac apel public către reprezentanții companiei TikTok România să respecte Constituția României și cadrul legal european. Articolul 30 din Legea Fundamentală garantează dreptul la liberă exprimare, iar orice platformă care operează pe teritoriul național trebuie să se supună acestui principiu esențial. Nu există suveranitate digitală paralelă. Nu există „standard comunitar” care poate anula legea țării.

Invoc, de asemenea, jurisprudența CEDO, care în nenumărate cauze — de la Castells v. Spania la Axel Springer v. Germania — a stabilit că presa are un rol esențial de „câine de pază” al democrației, iar limitele criticii admisibile la adresa autorităților publice sunt largi și protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 10).

Cenzura nu este un progres. Este o cădere. Fără libertate de exprimare, orice democrație devine simulacru.

Solicit Parlamentului României, Consiliului Național al Audiovizualului și societății civile să vegheze cu fermitate asupra libertății presei și să nu tolereze acest tip de abuz digital. Nu putem accepta ca Jessie Baneș, Ion Cristoiu sau orice alt cetățean român să fie evacuați din spațiul public doar pentru că gândesc altfel.

Libertatea nu se cere în șoaptă. Se afirmă cu voce tare. Iar când ea este călcată în picioare, datoria noastră este să strigăm.

The post Mihail Neamțu – Declarație politică – Libertatea de exprimare, sub asediu digital. Abuzurile împotriva Ion Cristoiu & Jessie Baneș – semnale de alarmă pentru o democrație în suferință! appeared first on AUR.