Potrivit lui Dungaciu, România trebuie să adopte o poziție fermă în fața Bruxellesului, urmând exemplul Poloniei, care a respins impunerea cotelor obligatorii de migranți. Profesorul a avertizat că „Vestul a pierdut războiul cu migrația”, iar modelul occidental s-a dovedit un eșec care nu trebuie repetat de statele din Europa Centrală și de Est:

„Când Vestul pierde lupta cu migrația, nu poți tu, Europa Centrală și de Est, să mergi pe niște soluții care acolo s-au dovedit perdante. Din această perspectivă, măcar oprirea acestei false soluții, implementarea pactului european pentru migrație și azil este esențială” transmite Dan Dungaciu.

Profesorul a propus inițierea unui acord național între toate partidele politice, „un pact de tip Snagov”, pentru definirea unei politici coerente privind migrația și protejarea interesului național:

„AUR propune un dialog național pe această temă și un acord de tip Snagov, ca să începem să ne asumăm, la nivel național și transpartinic, poate cea mai mare problemă politică și strategică a societăților noastre pe termen scurt și mediu”, a subliniat acesta, făcând referire la migrație.

Declarațiile lui Dan Dungaciu vin în contextul în care tot mai multe state din Europa Centrală și de Est, inclusiv Polonia și Ungaria, resping ferm implementarea pactului european pentru migrație și azil, considerându-l o amenințare la adresa suveranității, securității și identității naționale. România, spune Dungaciu, trebuie să se alinieze acestei poziții și să adopte propriul model de protejare a frontierelor și a coeziunii interne.

AUR propune Pactul pentru controlul migrației

1. Opinia publică europeană respinge cotele impuse

75% dintre polonezi nu vor cote obligatorii de migranți de la Bruxelles, 77% dintre maghiari nu doreau asta în 2023, iar peste 80% dintre români se opuneau primirii de migranți în România (conform datelor publicate în anii trecuți). Doar 5% erau de acord cu cote impuse în 2015. Anul trecut, nu mai puțin de 60% dintre cetățenii statelor UE se opuneau acestui mecanism. Aceasta nu îi face pe europeni xenofobi, rasiști, naziști, „pro-ruși” sau altceva. Respingem ferm orice poziții extreme care tind spre xenofobie, dar respingem la fel de ferm și ingineriile sociale care ignoră voința majorității cetățenilor europeni.

2. Respect pentru identitatea națională și culturală

Credem că toți oamenii sunt egali și toate culturile nonviolente sunt legitime. Dar fiecare cultură aparține spațiului ei. Noi aparținem spațiului nostru și este firesc să ne preocupe acesta înaintea unor utopii moderne. Nu susținem migrația în masă; fiecare națiune trebuie să se dezvolte liber în propriul său spațiu. Am învățat din istorie ce rezultate au avut ingineriile sociale nazistă și comunistă ale secolului trecut.

3. Traficul de migranți și interesele obscure

„Traficanții de ideologie” (și uneori și de vaccinuri) de la Bruxelles câștigă putere politică și financiară, iar traficanții de carne vie câștigă mii sau zeci de mii de euro pentru fiecare migrant adus în Europa. Întregul trafic de migranți este estimat la peste 7 miliarde de euro anual.
Problema migrației nu poate fi rezolvată decât prin ajutor real acordat țărilor de origine, pentru ca oamenii să ducă o viață demnă acolo.

4. Migrația temporară – da; migrația permanentă impusă – nu
AUR susține migrația temporară, sezonieră, pentru acoperirea deficitului de forță de muncă, dar nu migrația permanentă care nu are acoperire economică. Încurajăm dialogul cu mediul de afaceri pentru a găsi soluții realiste, nu impunerea de „soluții” politice de sus în jos.

5. Migrația trebuie să rămână competență națională
Migrația nu trebuie complet „comunitarizată”, deoarece tratatele UE nu prevăd cedarea nelimitată de competențe în acest domeniu. Principiul subsidiarității spune că deciziile trebuie luate la nivelul cel mai apropiat de cetățean – principiu pe care Pactul European pentru Migrație îl încalcă prin centralizarea deciziilor.

6. Eșecul occidental
Experiența occidentală este relevantă și s-a dovedit un eșec. Vestul a pierdut războiul cu migrația. Românii văd asta când călătoresc în marile orașe occidentale. Nu vrem „no-go zones” și haos în societățile noastre.

7. Pactul – instrument politic, nu tehnic
Pactul este un instrument politic menit să promoveze centralizarea și federalizarea europeană, fără consultarea cetățenilor statelor membre.

8. Uniformizarea deciziilor – pierderea adaptabilității naționale
Pactul vizează standardizarea procedurilor de azil, screening și returnare, reducând capacitatea statelor de a-și adapta regulile la propriile realități.Așa-numitul „mecanism de solidaritate obligatoriu” impune statelor contribuții la primirea migranților – fie prin relocare, fie prin plăți financiare sau personal administrativ. Acest mecanism este impus și contrar voinței populațiilor naționale.

9. Pierderea controlului național
Statul trebuie să decidă cine intră pe teritoriul său, în ce condiții și pe ce criterii. Pactul limitează această autonomie, introducând reguli obligatorii aplicabile direct, care reduc marja de decizie națională.

10. Activism judiciar și pierderea suveranității
Pactul va spori „activismul judiciar” al Curții de Justiție a UE, care va interpreta regulile și va impune statelor soluții împotriva voinței politice naționale. Deciziile privind migrația trebuie luate de parlamentele și guvernele naționale, nu de instanțe europene.

11. Răspundere față de generațiile viitoare
Pierderea controlului asupra migrației este o cedare permanentă. Nu avem dreptul să obligăm generațiile viitoare de români să suporte decizii greșite, antinaționale și antiumane, luate fără consultare și fără posibilitatea de a reveni asupra lor.

The post Dan Dungaciu (AUR): “Vestul a pierdut războiul cu migrația. România trebuie să regândească poziția față de pactul european” appeared first on AUR.

Domnule președinte,

Domnilor secretari,

Stimați trei colegi,

Declarația mea politică este adresată tuturor politicienilor, indiferent de culoarea politică, și se intitulează ”O rană deschisă prin care se scurge sufletul românesc!”.

Am fost luna aceasta în Spania, la Almeria, să cunoaștem românii din zona respectivă.

Am ajuns în jurul prânzului și am descoperit deșertul, munți fără păduri și ape curgătoare, dar plin de solarii în care se cultivă legume ce hrănesc o treime din populația globului. În acele solarii, de un aspect grotesc, și în depozitele de legume aferente lucrează frații noștri români, alături de alte nații necăjite. Am văzut locuințe, ridicate între solarii, făcute din europaleți acoperiți cu folie, fără apă și fără electricitate.

Plecați de acasă să se căpătuiască, goniți de sărăcie, muncesc enorm, își pierd sănătatea și când îi întrebi ”Ce mai faci?”, ”Cum te simți?”, îți răspund cu glasul tremurând ”Bine!”, pentru că nimeni nu te mai întreabă de ce bine.

Mai sunt și confrați de-ai noștri care au reușit, care se descurcă bine material. Dar nu, nu sunt deloc bine: toți au o boală cronică, o rană ce nu se închide și care se transmite din generație în generație, căci am întâlnit copii născuți acolo cărora le este dor de România.

Nu știu dacă-i mai putem aduce acasă! Să încercăm să fim alături de ei, să se simtă ocrotiți și iubiți. Soluția politică, din punctul meu de vedere, este să elaborăm programe de guvernare care să se plieze pe nevoile lor și care să ne aducă copiii acasă.

Să nu ne îmbătăm cu apă rece! Cei dezrădăcinați cu greu se pot întoarce acasă. Să ne ajute Dumnezeu să nu ne mai plece alții, să rămână aici să-și poată câștiga pâinea, să-și crească copiii cu părinții și bunicii alături!

Ioane, Gheorghe, Vasile, Dumitre, Mărie și Ioană, toți care mi-ați spus că vă este dor de ”Acasă”, să știți că și nouă ne este dor de voi! Căci nu este totuna să te duci în satul natal și să găsești numai bătrâni neajutorați, care au înțeles și ei că acolo, în Spania, Italia, Anglia, Germania și oriunde v-ați afla în lume, copiii lor nu sunt așa de bine.

Copii cu școală multă – nu prea mai sunteți niciunul în sală -, cu CV-uri impresionante, care ați plecat de acasă, care vreți să plecați de acasă, faceți un dosar și puneți acolo biletele de avion ale părinților voștri, plătite de cele mai multe ori din pensiile lor.

Plângi, Mamă! Plângi, Fată! Dar cât să mai plângi, Țară…

Vă mulțumesc.

The post Evdochia Aelenei – declarație politică – O rană deschisă prin care se scurge sufletul românesc! appeared first on AUR.