În urma unei întrebări parlamentare adresate Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, deputatul Valeriu Munteanu a primit un răspuns oficial care prezintă o situație diferită de imaginea alarmantă transmisă public. Ministerul Mediului afirmă negru pe alb că, în momentul verificărilor, cele trei conducte „nu evacuau ape uzate”.

Mai mult, chiar Ministerul condus de Diana Buzoianu precizează că respectivele conducte proveneau de la un șantier aflat la vest de zona de plajă și erau destinate evacuării în mare a apelor de epuisment rezultate din pânza freatică acumulată în excavațiile pentru fundații.

„Diana Buzoianu a ales să sperie românii în plin sezon estival cu imaginea fecalelor care ar ajung în Marea Neagră. Acum, propriul Minister ne răspunde oficial că, la momentul controlului, conductele respective nu evacuau ape uzate și că proveneau de la un șantier, fiind folosite pentru evacuarea apelor din pânza freatică. Una este să investighezi o suspiciune și cu totul alta este ca un ministru al României să transforme suspiciunea într-o bombă mediatică înainte de clarificarea faptelor”, declară deputatul AUR Valeriu Munteanu.

„Un ministru al Mediului are obligația să informeze, nu să provoace panică. Când vorbești despre fecale în Marea Neagră, în plin sezon, nu lovești doar într-o societate comercială, ci în întreg litoralul românesc. Lovești în hotelieri, restaurante, angajați și în miile de familii care trăiesc din turism. Și, mai ales, îi faci pe români să se întrebe dacă este sigur să mai meargă la mare.”, afirmă Valeriu Munteanu.

„Diana Buzoianu trebuie să răspundă unei întrebări simple: câți români au renunțat să mai meargă pe litoral după ce ministrul Mediului le-a vorbit despre fecale în Marea Neagră? Nu putem calcula astăzi câte rezervări au fost pierdute din această cauză, dar putem spune că un asemenea mesaj, venit din partea ministrului Mediului, a fost de natură să producă teamă și să afecteze imaginea litoralului.
Dacă ai speriat o țară întreagă, iar propriul Minister vine apoi și spune oficial că acele conducte nu evacuau ape uzate la momentul controlului, ai obligația să ieși public și să dai explicații. Diana Buzoianu le datorează aceste explicații turiștilor și tuturor celor care muncesc și investesc pe litoralul românesc”, conchide deputatul AUR Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu a speriat turiștii cu ‘fecale în Marea Neagră’. S-a demostrat că a fost o minciună” appeared first on AUR.

„Doamna ministru Diana Buzoianu ne spune, într-un interviu pentru Libertatea, că apa Dunării „pleacă mai repede din țară”. Este o afirmație extrem de serioasă, mai ales în actualele condiții, când nivelul Dunării a scăzut alarmant, iar în zona Cernavodă au apărut probleme care pot afecta inclusiv alimentarea cu apă necesară funcționării Centralei Nuclearoelectrice.
Dacă apa pleacă mai repede, întrebarea elementară este: de ce, pe unde și din ce cauză?
Ministerul Mediului are obligația să răspundă cu măsurători și studii, nu cu explicații generale”, afirmă deputatul AUR Valeriu Munteanu.
Parlamentarul atrage atenția că problema efectelor lucrărilor realizate de Ucraina pe brațul Chilia și canalul Bâstroe asupra distribuției debitelor Dunării nu este una nouă și nici nu poate fi expediată drept speculație politică.

Academia Română avertiza încă din 6 martie 2023, în punctul său de vedere referitor la navigația pe brațul Chilia, că, în ipoteza realizării lucrărilor de dragaj până la adâncimea de 8,23 metri pe ruta Vylkovo–Ceatal Izmail, destinată navelor maritime, pe o lungime de 95,445 km, „repartiția debitelor pe brațele Deltei Dunării va fi semnificativ modificată”.
„Acesta este punctul esențial. Academia Română a avertizat explicit asupra posibilității modificării semnificative a repartiției debitelor. Astăzi, ministrul Mediului ne spune că apa „pleacă mai repede din țară”. Nu afirm că între cele două există automat o relație de cauzalitate. Tocmai de aceea cer Ministerului să ne spună dacă a verificat această ipoteză și, mai ales, dacă o poate exclude pe baza unor măsurători și modelări hidrodinamice actualizate.

Românii trebuie să știe dacă dragările și celelalte intervenții asupra sistemului Chilia–Bâstroe au schimbat sau nu cantitatea de apă preluată de brațul Chilia și viteza cu care aceasta ajunge în Marea Neagră”, subliniază Valeriu Munteanu.
În întrebarea parlamentară adresată ministrului Diana Buzoianu, deputatul AUR solicită prezentarea distribuției actuale a debitului Dunării la Ceatal Izmail între brațele Chilia și Tulcea și, ulterior, între Sulina și Sfântu Gheorghe, atât în metri cubi pe secundă, cât și procentual, precum și compararea acestor valori cu mediile multianuale și cu datele din anii 2017, 2023, 2024 și 2025.
De asemenea, Ministerului Mediului i se solicită să precizeze dacă instituțiile românești au constatat, după lucrările de dragare efectuate de partea ucraineană, o modificare a ponderii debitului preluat de brațul Chilia și ce date deține România privind adâncimea actuală a șenalului navigabil Bâstroe–Chilia/Vylkovo–Ceatal Izmail.

„Mai este o întrebare la care doamna Buzoianu trebuie să răspundă fără echivoc: când spune că apa „pleacă mult mai rapid din țară”, pe ce studii, măsurători și modelări se bazează? Pe unde pleacă mai repede? Și poate Ministerul Mediului să excludă științific faptul că lucrările de dragare de pe Chilia și Bâstroe contribuie la această situație?
Dacă Ministerul are studii care exclud această ipoteză, să le facă publice. Dacă nu le are, atunci avem o problemă și mai gravă: înseamnă că România se confruntă cu o situație care poate avea implicații inclusiv asupra securității energetice, fără ca Ministerul Mediului să poată spune cu certitudine în ce măsură modificările hidrotehnice produse în aval influențează actuala distribuție a apelor Dunării”, declară deputatul AUR.

Valeriu Munteanu solicită ca răspunsul Ministerului să fie însoțit de datele hidrologice, măsurătorile independente, studiile și modelările tehnice pe baza cărora autoritățile române evaluează situația actuală.
„Nu putem administra Dunărea după impresii și declarații televizate. Dacă apa României îpleacă mai repede”, ministrul Mediului trebuie să ne spună de ce. Iar dacă există măcar posibilitatea ca intervențiile de pe Chilia–Bâstroe să fi modificat distribuția debitelor, statul român are obligația să afle adevărul și să acționeze în consecință”, conchide deputatul AUR Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu spune că apa Dunării pleacă mai repede din țară. A verificat Ministerul dacă dragările ucrainene de pe Chilia–Bâstroe au contribuit la acest fenomen?” appeared first on AUR.

„Declarațiile ministrului Mediului Diana Buzoianu, potrivit cărora România ar fi obligată de Uniunea Europeană să instituie 30% arii protejate și 10% zone de protecție strictă, reprezintă o nouă încercare de a induce în eroare opinia publică și Parlamentul.
Adevărul este unul foarte simplu: nu există niciun regulament, nicio directivă și nicio decizie a Uniunii Europene care să oblige România să stabilească prin lege sau printr-o strategie națională pragurile de 30% arii protejate și 10% arii strict protejate. Aceste valori procentuale provin din Strategia UE pentru biodiversitate și din angajamente politice asumate la nivel european, însă ele nu constituie, prin ele însele, obligații juridice directe pentru statele membre.

Cu toate acestea, ministrul USR încearcă să prezinte propriile opțiuni politice drept obligații impuse de Bruxelles. Este o manipulare convenabilă, prin care se încearcă eliminarea oricărei dezbateri legitime asupra impactului pe care Strategia pentru Biodiversitate îl va avea asupra României.

Extinderea masivă a suprafețelor protejate va afecta sute de localități, zeci de mii de proprietari de terenuri, fermieri, silvicultori și comunități rurale, limitând dezvoltarea economică, investițiile și exercitarea dreptului de proprietate. Tocmai de aceea, asemenea măsuri trebuie fundamentate pe realitățile României și adoptate în urma unei analize serioase, nu prin preluarea mecanică a unor obiective promovate de activiștii de mediu și de ONG-urile apropiate USR.

România are nevoie de politici responsabile pentru protejarea biodiversității, dar acestea trebuie să respecte drepturile cetățenilor, interesele comunităților locale și dezvoltarea economică a țării, nu să transforme satele românești în victime ale unui experiment ideologic.
AUR nu va vota o strategie construită pe manipulare, lipsă de fundament juridic și obiective care riscă să lovească direct în agricultura românească, în proprietatea privată și în viața comunităților rurale”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu manipulează din nou: nu există nicio obligație europeană care să impună României 30% arii protejate și 10% protecție strictă” appeared first on AUR.

Moderatorul dezbaterii a fost Valeriu Munteanu, Președintele Comisiei Naționale AUR pentru Mediu. Acesta a precizat, încă de la început, că subiectul schimbărilor climatice preocupă tot mai mult oamenii de știință, mijloacele de informare în masă și cetățenii. Acesta a subliniat că anul 2024 va fi anul alegerilor la nivel global, iar tema schimbărilor climatice va trece ca un fir director prin toate aceste procese electorale, va provoca atitudini radicale și va polariza, încă și mai mult, societatea.

Printre cei care au luat cuvântul în cadrul dezbaterii s-au numărat Prof. univ. dr. Mircea ȚICLEANU, geolog la Institutul Geologic al României, Radu-Nicolae MELU, manager național al departamentului Păduri, WWF România, Prof. univ. dr. habil. Silviu-Octavian GURLUI Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Dan TRIFU, Președintele Fundației Eco-Civica, Conf. univ. dr. Silviu COSTACHIE, Universitatea București, Facultatea de Geografie, președintele Comisiei Naționale AUR pentru Educație, Cultură, Cercetare și Culte, Dan IONESCU, jurnalist, Mircea MUNTEANU, Președintele Comisiei Naționale AUR pentru Energie, Liliana NICHIT, Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), Mariana VÂRGĂ, Avocat, expert Confederația Națională Sindicală Meridian, Marius HERGHELEGIU, Membru în Comisia Națională AUR pentru Mediu,

Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, a spus că „într-o viitoare guvernare AUR vom avea grijă atât de mediu și cu siguranță proiectul nostru de a împăduri 1 milion de hectare de pădure îl vom duce la îndeplinire. Pe de altă parte, vom găsi și modalități prin care să reindustrializăm România”.

Acesta a adăugat că „cei de azi de la guvernare nu prea sunt interesați nici să pună păduri. Noi ne-am făcut și un calcul. Am depus un proiect de lege să plantăm un milion de hectare de pădure pe terenurile care sunt degradate. Se găseau suficiente terenuri în România. Costurile pentru o națiune nu sunt foarte mari. Beneficiile pe termen lung sunt foarte mari. Nu înțelegem. Găsim bani. Au găsit 2 miliarde de euro să cumpere avioane și nave vechi de 40 de ani, dar care nu se livrează niciodată. În fiecare an dacă rămân 10 miliarde de euro fac tot felul de contracte semnate prin hotărâre de guvern sau prin ordonanțe de urgență, care nu respectă nicio procedură de achiziție și dispar banii. Dacă vă spune cineva că nu sunt bani pentru păduri este o mare minciună. Există bani pentru plantare de arbori”.

În cadrul dezbaterii, Mircea Țicleanu, de la Institutul Geologic al României, a susținut că „așa-zisa încălzire globală are 100% cauze strict naturale”. El a explicat că încălzirea globală reprezintă ultima fază caldă a unui ciclu foarte bine cunoscut, aducând în susținerea ideii sale o serie de date pe care le-a prezentat pe larg.

Pe de altă parte, Radu-Nicolae Melu a subliniat necesitatea stabilirii unui program european separat pentru îndeplinirea obiectivelor de climă și mediu. Acesta a argumentat că fondurile destinate agriculturii nu ar trebui să fie amestecate cu cele pentru protecția mediului. “Ce este pentru agricultură să rămână la agricultură, ce este pentru climă și mediu să se dea pentru climă și mediu”, a declarat acesta, adăugând că schimbările climatice sunt vizibile și vor avea un impact semnificativ asupra activităților noastre.

Silviu Gurlui a transmis un mesaj de încredere în capacitatea fiecăruia de a înțelege și gestiona schimbările climatice. “Tot ce ține de climă este un proces extrem de complicat, dar perfect logic și trebuie să găsim soluțiile cele mai bune, pe care le avem”, a afirmat Gurlui. Acesta a adăugat că, pentru a avea soluții, trebuie să le înțelegem pe deplin și să aplicăm proiectele rezonante cu ce avem în acest areal.

La rândul său, Dan Trifu a subliniat importanța acțiunii imediate în fața schimbărilor climatice. Acesta a susținut că avem la îndemână metode pe care trebuie să începem să le aplicăm de acum. “Acum este momentul zero și cu toții trebuie să înțelegem, de la legislație până la educație, trebuie să aplicăm măsurile în ceea ce privește schimbările climatice”, a concluzionat acesta.

The post România la răscruce: Schimbările climatice – o problemă reală sau o strategie de control politic? appeared first on AUR.

Stimați colegi,

Subiectul declaraţiei mele politice de astăzi se concentrează asupra procesului continuu de amânare, de mai bine de  jumătate de an, a adoptarii Proiectului de Hotărâre pentru sistemul garanţie-returnare de către ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

          Acesta este un proiect extrem de important pentru România, luând în considerare episoadele de poluare de o frecvenţă extrem de ridicată pe teritoriul ţării noastre, prezente în comunităţi, oraşe sau zone cu potenţial turistic ridicat.

          Amânarea generează efecte cu impact extrem de negativ, iar în continuare PET-urile ne vor sugruma râurile şi oraşele. Din păcate, în acest sens, România va rămâne în acelaşi stadiu la colectare separată şi reciclare, şi anume la coada Europei.

          Un alt aspect pe care amânarea acestui Proiect de Hotărâre îl determină este faptul că procesul de returnare a ambalajelor de băuturi în magazine va fi imposibil în viitorul apropiat.

          Vă întrebaţi probabil care este importanţa acestui sistem de garanţie-returnare, pe care ministerul continuă să îl amâne de mai bine de şase luni.

          Prin intermediul acestui sistem, fiecare cetăţean este stimulat să returneze ambalaje ale produselor lichide pe care le achiziţionează din magazine, pentru a fi reciclate. Astfel, pentru fiecare ambalaj din plastic, sticlă sau aluminiu returnat se vor restitui 50 de bani, care i-au fost reţinuţi la cumpărarea produsului.

          Trebuie să ţinem cont de faptul că în celelalte ţări membre creşte gradul de reciclare, iar la noi, în România, scade. În 2019, ţara noastră a reciclat doar 11,5% din gunoiul municipal, mai puţin decât în 2017, când procentul a fost cel mai ridicat, de 14%.

          Situaţia va căpăta o gravitate şi mai mare prin simplul fapt că, începând cu 1 ianuarie 2021, România trebuie să plătească către bugetul UE o taxă de 0.8 euro pe kilogramul de plastic nereciclat. Dacă reciclarea va fi în continuare scăzută, taxa pe tonele de plastic nereciclat va fi plătită din buzunarul cetăţenilor!

          Acest scenariu nefavorabil pentru ţară şi cetăţeni poate fi evitat prin aplicarea acestui sistem de garanţie-returnare care i-ar putea responsabiliza pe marii poluatori să predea spre reciclare tone de plastic, care vor fi introduse ulterior pe piaţă.        

          Stimate domnule ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, îmi doresc, ca prin intermediul acestei declaraţii politice să trag un puternic semnal de alarmă către dumneavoastră care să vă responsabilizeze și să dispuneți măsurile de deblocare a Proiectului, pentru binele României.

          Vreau să cred că vă veţi implica și veți fi un ministru responsabil, al tuturor românilor!

          Vă mulţumesc pentru înţelegere şi sunt convins de faptul că veți întreprinde măsuri concrete în acest sens, învingând lipsa de interes de până acum!

Senator Andrei Hangan

The post Andrei Hangan – declarație politică – Sistemul garanție-returnare pentru ambalaje: o prioritate amânată pentru România! appeared first on AUR.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi privește o situație îngrijorătoare cauzată de episoade de exploatare forestieră masivă în pădurile seculare din Bucegi.

Mai exact, mă refer la Valea Cerbului, principala cale turistică de acces către vârful Omu, cu cvadruplă protecție națională și internațională: parc natural, sit Natura 2000, Rezervație Naturală (Abruptul Prahovean) și păduri virgine cartate în inventarul PIN MATRA din anul 2004, protejate prin ordine ale Ministerului Mediului din 2012 și din 2016. În plus, în anul 2018, noul inventar Primofaro a cuprins aceste păduri drept potențial primare și seculare.

Cu toate acestea, potrivit unor investigații ale ONG-urilor, recent apărute în presă, din Valea Cerbului se scot de mai multe luni arborii cei mai mari și mai valoroși economic – în special brazi, dar și fagi. Exploatarea se face în condiții de sol îmbibat cu apă pe drumuri de pământ adânci de peste un metru, prin albia apelor curgătoare, lăsând în urmă și arbori prejudiciați, loviți la doborârea și tragerea celor vizați.

De neacceptat!

Din păcate, pe hârtie, România se clasează bine la capitolul ariilor protejate. Anume, 23% din suprafața țării este acoperită, declarativ, cu astfel de zone. Însă, în realitate, doar 1% este cu adevărat protejat, ceea ce semnifică un procent infim. Acest lucru se reflectă și în situația munților Bucegi, unde s-au protejat strict golurile alpine și prea puțin din păduri.

Din acest considerent, arborii exploatați din Valea Cerbului ajung de cele mai multe ori sub forma unor diferite fabricate (cum ar fi parchet, uși sau plăci MDF, dar și tamburi și bobine), la firme specializate din zonă.

Acest masacru din munții Bucegi – cei mai iubiți și vizitați munți ai României – trebuie să înceteze cu desăvârșire! Pe această cale, fac apel la domnul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor să oprească acest jaf!

Furtul lemnului prin exploatare necontrolată generează consecințe grave pentru următoarele generații. Fără oxigen nu se poate trăi, iar în prezent aerul este din ce în ce mai poluat, aproape irespirabil în unele zone urbane ale marilor orașe. Toate acestea generează efecte negative asupra sănătății oamenilor, micșorând astfel durata de viață considerabil.

Sper ca domnul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor să înțeleagă gravitatea situației, să întreprindă toate demersurile pentru a transforma munții Bucegi din Parc Natural în Parc Național și să protejeze strict cel puțin 90% din pădurile acestei arii protejate, inclusiv Valea Cerbului și toate văile cu trasee turistice care protejează atât biodiversitatea, cât și așezările omenești.

Consider oportună o definire mai strictă a sistemului de arii protejate care să interzică industriei de exploatare a lemnului și celor care practică activități extractive să activeze în aceste zone.

Exploatările forestiere masive din pădurile seculare din Bucegi trebuie să înceteze!

Vă mulțumesc,

Senator Andrei Hangan

The post Andrei Hangan – declarație politică – Exploatările forestiere masive din pădurile seculare din Bucegi trebuie să înceteze! appeared first on AUR.

„Cea de-a treia armată a țării sunt pădurarii, iar alături de ei stau activiștii pentru oprirea tăierilor abuzive de păduri. Complicitatea dintre instituțiile statului și companiile austriece de exploatare a lemnului a dus la distrugerea acestei armate. Avem un mesaj pentru viitorul Guvern: trebuie să ne protejăm pădurile, pădurarii, activiștii care protejează pădurile și firmele românești din economia forestieră a țării”, a declarat George Simion, copreședinte AUR.

Oprirea exploatărilor la scară industrială de către companii din alte state membre UE, care au interzis defrișările pe propriul teritoriu, și protejarea comunităților locale și întreprinderilor mici și mijlocii care folosesc lemnul ca sursă principală de combustibil sau materie primă sunt alte solicitări ale formațiunii politice.

În același timp, AUR cere sancționarea grupurilor mafiote organizate care taie ilegal lemnul, uneori până la ras, protejarea fondului forestier, creșterea suprafețelor împădurite, monitorizarea reală a tăierilor și a transporturilor de masă lemnoasă, precum și interzicerea proceselor tehnologice excesiv de poluante utilizate de marile companii de prelucrare a lemnului care operează în România.

The post AUR VREA CODRUL FRATE CU ROMÂNUL, NU CU SECUREA appeared first on AUR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are ca subiect cea mai mare campanie de împădurire, “O pădure cât o ţară”, precum şi cruntul adevăr rezultat din realizarea unei anchete jurnalistice apărute săptămâna trecută în spaţiul online.

          Înainte de toate, pe tot parcursul acestei sesiuni parlamentare, în procedurile specifice funcţiei de senator al României, am lansat întrebări şi interpelări către ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi am susţinut declaraţii politice, în mod frecvent, pe tema vulnerabilităţilor sistemului forestier.

          La începutul anului 2020, aflam, alături de milioane de români, de existenţa celei mai mari campanii naţionale de împădurire din ultimul deceniu. Entuziasmul era mare, evenimentul fiind promovat la acea vreme de cei mai importanţi politicieni ai ţării. Cu toate acestea, trebuie să recunosc că au existat suspiciuni care, din păcate, s-au adeverit în acest an.

          România ocupă un ruşinos loc la coada clasamentului din Uniunea Europeană la capitolul ”suprafaţă împădurită”. Mai exact, avem suprafeţe de păduri pe 29% din totalul teritoriului ţării, cu aproape 10 procente mai puţin decât media europeană.

          Planul de extindere a acestei suprafeţe, elaborat în 2008 de un grup de parlamentari avea simplul, dar în acelaşi timp ambiţiosul obiectiv de a împăduri peste două milioane de hectare până în 2035. De la promulgare şi până în prezent au trecut, în schimb 13 ani, timp în care majoritatea celor aflaţi la conducerea Ministerului Mediului au încercat doar să pară preocupaţi de îndeplinirea acestui obiectiv, realizând acţiuni de împădurire special pentru presă. Spun asta pentru că niciunul dintre aceştia n-a prezentat vreun raport despre stadiul real al planului naţional de împădurire stabilit prin lege.

          Aşadar, realitatea acestei campanii este una cruntă. Acolo unde ar fi trebuit să fie plantaţi 53 de milioane de puieţi, în cursul anului 2020, în mai multe judeţe ale României, găsim, de fapt, zone complet rase, unde nu există nici urmă de vreun puiet. Reţeta unui total dezastru, construit pe minciună şi manipulare la adresa românilor.

          Spun asta pentru că, în mai multe zone care figurează pe site-ul ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor ca fiind împădurite, în realitate, puieţii lipseau cu desăvârşire, fiind vorba de 5.000, 12.000 sau chiar 30.000 de presupuși puieţi.

          Am decis să mă implic în acest sens, iar în cadrul acestei şedinţe de Plen am adresat domnului ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor o întrebare referitoare la toată situaţia creată şi, mai ales, la rezoluţia privind publicarea stadiului real al Planului naţional de împădurire stabilit prin lege. Îmi doresc ca destinatarul acestei întrebări să dea dovadă de implicare şi seriozitate, lăsând în urmă tiparul clasic al foştilor miniştri, care realizau acţiuni privind împădurirea sau orice alt tip de manifestări de mediu exclusiv pentru presă.

          Într-o Românie în care pădurile sunt efectiv decimate de tăierile şi transporturile ilegale, asumarea responsabilităţii şi implicarea autorităţilor competente pot schimba în mod real situaţia actuală! Este păcat de implicarea masivă a cetăţenilor şi de tot efortul acestora în combaterea tăierilor ilegale de păduri!

Vă  mulțumesc,

Senator Andrei Hangan

The post Andrei Hangan – declarație politică – Împăduriri doar pe hârtie! appeared first on AUR.

Stimați colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se axează pe situaţiile în care România este supusă, în ultima perioadă, episoadelor frecvente de importuri ilegale de deşeuri.

          Problema deşeurilor importate ilegal din ţări europene în România s-a accentuat în ultimul an şi jumătate după ce China, principalul importator de deşeuri, a interzis importul de plastic. Iar astfel, numai în ultima lună, pe teritoriul României au pătruns ilegal sute de tone de deşeuri din alte ţări.

          Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este faptul că acestea intră de obicei în ţară sub anumite pretexte, însă, în realitate, deşeurile neutilizabile nu pot fi reciclate şi sunt arse de diferite organizaţii, poluând astfel aerul. Pretextul deseori întâlnit la importurile ilegale de gunoi este acela că, în loc de gunoaie, în actele vamale sunt declarate ca fiind produse la mâna a doua sau de uz casnic. În realitate, containerele pot fi încărcate cu materiale periculoase, precum componente metalice, acumulatori, produse electronice, deşeuri medicale şi chiar substanţe toxice. În plus, conform ultimelor evenimente întâmplate, deşeurile sunt trimise ilegal din ţări precum Slovenia, Portugalia, Belgia, Germania, Italia sau Marea Britanie.

          Şi totuşi, de ce România este ţinta acestor deşeuri? Din păcate, gunoaiele ajung la noi deoarece este una din cele mai ieftine ţări unde pot fi depozitate şi neutralizate. Din cauza ”vigilenţei” autorităţilor, în prezent, multe containere cu gunoaie intră liniştite în ţară sub diverse justificări.

          Cu toate amănuntele şi indiciile necesare deținute de autorități, refuz să cred că situaţia nu poate cunoaşte îmbunătăţiri, cu atât mai mult când astfel de evenimente sunt relatate încontinuu, în spaţiul online și în presa din România. Măsuri, fireşte, se pot lua, însă este nevoie de implicare şi de ambiţie politică din partea ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor!

          Lipsa interesului a primat destul în cadrul acestei instituţii! Consider că este cazul unei ample asumări în ceea ce priveşte responsabilitatea autorităţilor, mai ales în vederea acestei probleme de mare interes pentru România, atât din punct de vedere al protecției mediului înconjurător, cât şi din punct de vedere al palierului economic.

          În continuare, trebuie să admitem următorul lucru: În lipsa unei perspective clare şi a unei implicări masive din partea autorităţilor cu măsuri reale şi eficiente, cel puţin în privinţa unor controale mai amănunţite, vom avea parte de o rezoluţie sumbră pentru România. Şi anume: groapa de gunoi a Europei.

          Îmi doresc să trag un puternic semnal de alarmă autorităţilor prin intermediul acestei declaraţii politice, iar problema importurilor ilegale de deşeuri să devină o prioritate absolută! În acest sens, noile măsuri trebuie luate cât mai repede cu putinţă, astfel încât situaţia să cunoască o îmbunătăţire semnificativă!

Vă mulțumesc,

Senator Andrei Hangan

The post Andrei Hangan – declarație politică – România: destinația ideală pentru gunoaie?! appeared first on AUR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se concentrează din nou asupra transporturilor ilegale de lemn şi evidențierea faptului că programul SUMAL 2.0, promovat de Ministerul Mediului, nu rezolvă problemă acestora, ci doar măreşte birocraţia.

          Astfel, cu toate îmbunătăţirile aduse aplicaţiei SUMAL 2.0, problema tăierilor ilegale nu se rezolvă în totalitate, prin simplul fapt că există infringement legat de felul în care se prioritizează controalele la prima plasare pe piaţă.

          Este extrem de important cum se fac controalele, dar şi cum se prioritizează. Din păcate, aceste controale se fac, de cele mai multe ori, la întâmplare şi reactiv, la sesizarea cetăţenilor, iar în anumite situaţii, chiar discreţionar.

          Dacă într-adevăr dorim să rezolvăm această problemă, iar transporturile ilegale de lemn să devină urgent o prioritate, este nevoie de criterii obiective şi transparente după care se realizează aceste planuri de control.

          Situaţia este cu mult mai alarmantă, deoarece nimeni nu ştie exact cât se taie ilegal în România, iar autorităţile declară o valoare de 200.000 de metri cubi, datorită acţiunilor de control. Însă, în realitate, este mult mai îngrijorător!

          Şi totuşi, cum definim recoltarea ilegală? Care, nu este neapărat o tăiere fără drept. Conform Regulamentului European privind lemnul, este mai mult de atât. Este definită ca fiind recoltarea cu încălcarea tuturor legilor care ţin de exploatarea forestieră şi nu numai. Iar aici mă refer la regulamentul de exploatare, cadrul legal pentru protecţia biodiversităţii, legislaţia sănătăţii şi chiar securitatea în muncă.

          Pe de altă parte, o problemă majoră o reprezintă regimul de sancţiuni, deoarece noul Cod Silvic tolerează, din păcate, furtul cu acte în regulă! Şi nu o spun eu, o spune pragul aberant în care doar dacă în cazul unui transport se află mai mult de zece metri cubi decât cei declaraţi se consideră infracţiune. În rest, doar o banală contravenţie cu mult mai mică decât valoare lemnului transportat.

          Am spus-o şi o mai repet: felicit inițiativele cetățenilor, mă bucur că există implicare pentru acest domeniu, însă nu este întocmai suficient. Dacă nu se introduce o nouă funcţionalitate, precum un instrument bazat pe monitorizare video, pentru a observa exact factorii de risc şi cum ajunge lemnul nedeclarat pe piaţă, și, foarte important, majorarea drastică a sancţiunilor, consider că procesul de identificare a transporturilor ilegale prin intermediul aplicaţiei SUMAL 2.0 nu este eficientizat la maximum.

          Similar declaraţiei politice anterioare, îi solicit domnului ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor să ia în calcul aceşti doi factori extrem de importanţi în lupta de identificare a transporturilor ilegale de lemn. Este nevoie de mai multă implicare.

          Transporturile ilegale de lemn pot cunoaşte o scădere semnificativă doar prin implicare din partea autorităţilor, însă lipsa de interes nu face altceva decât să ţină lucrurile pe loc.

Domnule ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, demonstraţi contrariul!

Vă mulțumesc,

Andrei Hangan, senator de Brăila

The post Andrei Hangan – declarație politică – Transporturile ilegale de lemn: prioritate sau nu? appeared first on AUR.