Moderatorul dezbaterii a fost Valeriu Munteanu, Președintele Comisiei Naționale AUR pentru Mediu. Acesta a precizat, încă de la început, că subiectul schimbărilor climatice preocupă tot mai mult oamenii de știință, mijloacele de informare în masă și cetățenii. Acesta a subliniat că anul 2024 va fi anul alegerilor la nivel global, iar tema schimbărilor climatice va trece ca un fir director prin toate aceste procese electorale, va provoca atitudini radicale și va polariza, încă și mai mult, societatea.

Printre cei care au luat cuvântul în cadrul dezbaterii s-au numărat Prof. univ. dr. Mircea ȚICLEANU, geolog la Institutul Geologic al României, Radu-Nicolae MELU, manager național al departamentului Păduri, WWF România, Prof. univ. dr. habil. Silviu-Octavian GURLUI Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Dan TRIFU, Președintele Fundației Eco-Civica, Conf. univ. dr. Silviu COSTACHIE, Universitatea București, Facultatea de Geografie, președintele Comisiei Naționale AUR pentru Educație, Cultură, Cercetare și Culte, Dan IONESCU, jurnalist, Mircea MUNTEANU, Președintele Comisiei Naționale AUR pentru Energie, Liliana NICHIT, Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), Mariana VÂRGĂ, Avocat, expert Confederația Națională Sindicală Meridian, Marius HERGHELEGIU, Membru în Comisia Națională AUR pentru Mediu,

Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, a spus că „într-o viitoare guvernare AUR vom avea grijă atât de mediu și cu siguranță proiectul nostru de a împăduri 1 milion de hectare de pădure îl vom duce la îndeplinire. Pe de altă parte, vom găsi și modalități prin care să reindustrializăm România”.

Acesta a adăugat că „cei de azi de la guvernare nu prea sunt interesați nici să pună păduri. Noi ne-am făcut și un calcul. Am depus un proiect de lege să plantăm un milion de hectare de pădure pe terenurile care sunt degradate. Se găseau suficiente terenuri în România. Costurile pentru o națiune nu sunt foarte mari. Beneficiile pe termen lung sunt foarte mari. Nu înțelegem. Găsim bani. Au găsit 2 miliarde de euro să cumpere avioane și nave vechi de 40 de ani, dar care nu se livrează niciodată. În fiecare an dacă rămân 10 miliarde de euro fac tot felul de contracte semnate prin hotărâre de guvern sau prin ordonanțe de urgență, care nu respectă nicio procedură de achiziție și dispar banii. Dacă vă spune cineva că nu sunt bani pentru păduri este o mare minciună. Există bani pentru plantare de arbori”.

În cadrul dezbaterii, Mircea Țicleanu, de la Institutul Geologic al României, a susținut că „așa-zisa încălzire globală are 100% cauze strict naturale”. El a explicat că încălzirea globală reprezintă ultima fază caldă a unui ciclu foarte bine cunoscut, aducând în susținerea ideii sale o serie de date pe care le-a prezentat pe larg.

Pe de altă parte, Radu-Nicolae Melu a subliniat necesitatea stabilirii unui program european separat pentru îndeplinirea obiectivelor de climă și mediu. Acesta a argumentat că fondurile destinate agriculturii nu ar trebui să fie amestecate cu cele pentru protecția mediului. “Ce este pentru agricultură să rămână la agricultură, ce este pentru climă și mediu să se dea pentru climă și mediu”, a declarat acesta, adăugând că schimbările climatice sunt vizibile și vor avea un impact semnificativ asupra activităților noastre.

Silviu Gurlui a transmis un mesaj de încredere în capacitatea fiecăruia de a înțelege și gestiona schimbările climatice. “Tot ce ține de climă este un proces extrem de complicat, dar perfect logic și trebuie să găsim soluțiile cele mai bune, pe care le avem”, a afirmat Gurlui. Acesta a adăugat că, pentru a avea soluții, trebuie să le înțelegem pe deplin și să aplicăm proiectele rezonante cu ce avem în acest areal.

La rândul său, Dan Trifu a subliniat importanța acțiunii imediate în fața schimbărilor climatice. Acesta a susținut că avem la îndemână metode pe care trebuie să începem să le aplicăm de acum. “Acum este momentul zero și cu toții trebuie să înțelegem, de la legislație până la educație, trebuie să aplicăm măsurile în ceea ce privește schimbările climatice”, a concluzionat acesta.

The post România la răscruce: Schimbările climatice – o problemă reală sau o strategie de control politic? appeared first on AUR.

Stimați colegi,

Subiectul declaraţiei mele politice de astăzi se concentrează asupra procesului continuu de amânare, de mai bine de  jumătate de an, a adoptarii Proiectului de Hotărâre pentru sistemul garanţie-returnare de către ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

          Acesta este un proiect extrem de important pentru România, luând în considerare episoadele de poluare de o frecvenţă extrem de ridicată pe teritoriul ţării noastre, prezente în comunităţi, oraşe sau zone cu potenţial turistic ridicat.

          Amânarea generează efecte cu impact extrem de negativ, iar în continuare PET-urile ne vor sugruma râurile şi oraşele. Din păcate, în acest sens, România va rămâne în acelaşi stadiu la colectare separată şi reciclare, şi anume la coada Europei.

          Un alt aspect pe care amânarea acestui Proiect de Hotărâre îl determină este faptul că procesul de returnare a ambalajelor de băuturi în magazine va fi imposibil în viitorul apropiat.

          Vă întrebaţi probabil care este importanţa acestui sistem de garanţie-returnare, pe care ministerul continuă să îl amâne de mai bine de şase luni.

          Prin intermediul acestui sistem, fiecare cetăţean este stimulat să returneze ambalaje ale produselor lichide pe care le achiziţionează din magazine, pentru a fi reciclate. Astfel, pentru fiecare ambalaj din plastic, sticlă sau aluminiu returnat se vor restitui 50 de bani, care i-au fost reţinuţi la cumpărarea produsului.

          Trebuie să ţinem cont de faptul că în celelalte ţări membre creşte gradul de reciclare, iar la noi, în România, scade. În 2019, ţara noastră a reciclat doar 11,5% din gunoiul municipal, mai puţin decât în 2017, când procentul a fost cel mai ridicat, de 14%.

          Situaţia va căpăta o gravitate şi mai mare prin simplul fapt că, începând cu 1 ianuarie 2021, România trebuie să plătească către bugetul UE o taxă de 0.8 euro pe kilogramul de plastic nereciclat. Dacă reciclarea va fi în continuare scăzută, taxa pe tonele de plastic nereciclat va fi plătită din buzunarul cetăţenilor!

          Acest scenariu nefavorabil pentru ţară şi cetăţeni poate fi evitat prin aplicarea acestui sistem de garanţie-returnare care i-ar putea responsabiliza pe marii poluatori să predea spre reciclare tone de plastic, care vor fi introduse ulterior pe piaţă.        

          Stimate domnule ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, îmi doresc, ca prin intermediul acestei declaraţii politice să trag un puternic semnal de alarmă către dumneavoastră care să vă responsabilizeze și să dispuneți măsurile de deblocare a Proiectului, pentru binele României.

          Vreau să cred că vă veţi implica și veți fi un ministru responsabil, al tuturor românilor!

          Vă mulţumesc pentru înţelegere şi sunt convins de faptul că veți întreprinde măsuri concrete în acest sens, învingând lipsa de interes de până acum!

Senator Andrei Hangan

The post Andrei Hangan – declarație politică – Sistemul garanție-returnare pentru ambalaje: o prioritate amânată pentru România! appeared first on AUR.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi privește o situație îngrijorătoare cauzată de episoade de exploatare forestieră masivă în pădurile seculare din Bucegi.

Mai exact, mă refer la Valea Cerbului, principala cale turistică de acces către vârful Omu, cu cvadruplă protecție națională și internațională: parc natural, sit Natura 2000, Rezervație Naturală (Abruptul Prahovean) și păduri virgine cartate în inventarul PIN MATRA din anul 2004, protejate prin ordine ale Ministerului Mediului din 2012 și din 2016. În plus, în anul 2018, noul inventar Primofaro a cuprins aceste păduri drept potențial primare și seculare.

Cu toate acestea, potrivit unor investigații ale ONG-urilor, recent apărute în presă, din Valea Cerbului se scot de mai multe luni arborii cei mai mari și mai valoroși economic – în special brazi, dar și fagi. Exploatarea se face în condiții de sol îmbibat cu apă pe drumuri de pământ adânci de peste un metru, prin albia apelor curgătoare, lăsând în urmă și arbori prejudiciați, loviți la doborârea și tragerea celor vizați.

De neacceptat!

Din păcate, pe hârtie, România se clasează bine la capitolul ariilor protejate. Anume, 23% din suprafața țării este acoperită, declarativ, cu astfel de zone. Însă, în realitate, doar 1% este cu adevărat protejat, ceea ce semnifică un procent infim. Acest lucru se reflectă și în situația munților Bucegi, unde s-au protejat strict golurile alpine și prea puțin din păduri.

Din acest considerent, arborii exploatați din Valea Cerbului ajung de cele mai multe ori sub forma unor diferite fabricate (cum ar fi parchet, uși sau plăci MDF, dar și tamburi și bobine), la firme specializate din zonă.

Acest masacru din munții Bucegi – cei mai iubiți și vizitați munți ai României – trebuie să înceteze cu desăvârșire! Pe această cale, fac apel la domnul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor să oprească acest jaf!

Furtul lemnului prin exploatare necontrolată generează consecințe grave pentru următoarele generații. Fără oxigen nu se poate trăi, iar în prezent aerul este din ce în ce mai poluat, aproape irespirabil în unele zone urbane ale marilor orașe. Toate acestea generează efecte negative asupra sănătății oamenilor, micșorând astfel durata de viață considerabil.

Sper ca domnul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor să înțeleagă gravitatea situației, să întreprindă toate demersurile pentru a transforma munții Bucegi din Parc Natural în Parc Național și să protejeze strict cel puțin 90% din pădurile acestei arii protejate, inclusiv Valea Cerbului și toate văile cu trasee turistice care protejează atât biodiversitatea, cât și așezările omenești.

Consider oportună o definire mai strictă a sistemului de arii protejate care să interzică industriei de exploatare a lemnului și celor care practică activități extractive să activeze în aceste zone.

Exploatările forestiere masive din pădurile seculare din Bucegi trebuie să înceteze!

Vă mulțumesc,

Senator Andrei Hangan

The post Andrei Hangan – declarație politică – Exploatările forestiere masive din pădurile seculare din Bucegi trebuie să înceteze! appeared first on AUR.

„Cea de-a treia armată a țării sunt pădurarii, iar alături de ei stau activiștii pentru oprirea tăierilor abuzive de păduri. Complicitatea dintre instituțiile statului și companiile austriece de exploatare a lemnului a dus la distrugerea acestei armate. Avem un mesaj pentru viitorul Guvern: trebuie să ne protejăm pădurile, pădurarii, activiștii care protejează pădurile și firmele românești din economia forestieră a țării”, a declarat George Simion, copreședinte AUR.

Oprirea exploatărilor la scară industrială de către companii din alte state membre UE, care au interzis defrișările pe propriul teritoriu, și protejarea comunităților locale și întreprinderilor mici și mijlocii care folosesc lemnul ca sursă principală de combustibil sau materie primă sunt alte solicitări ale formațiunii politice.

În același timp, AUR cere sancționarea grupurilor mafiote organizate care taie ilegal lemnul, uneori până la ras, protejarea fondului forestier, creșterea suprafețelor împădurite, monitorizarea reală a tăierilor și a transporturilor de masă lemnoasă, precum și interzicerea proceselor tehnologice excesiv de poluante utilizate de marile companii de prelucrare a lemnului care operează în România.

The post AUR VREA CODRUL FRATE CU ROMÂNUL, NU CU SECUREA appeared first on AUR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are ca subiect cea mai mare campanie de împădurire, “O pădure cât o ţară”, precum şi cruntul adevăr rezultat din realizarea unei anchete jurnalistice apărute săptămâna trecută în spaţiul online.

          Înainte de toate, pe tot parcursul acestei sesiuni parlamentare, în procedurile specifice funcţiei de senator al României, am lansat întrebări şi interpelări către ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi am susţinut declaraţii politice, în mod frecvent, pe tema vulnerabilităţilor sistemului forestier.

          La începutul anului 2020, aflam, alături de milioane de români, de existenţa celei mai mari campanii naţionale de împădurire din ultimul deceniu. Entuziasmul era mare, evenimentul fiind promovat la acea vreme de cei mai importanţi politicieni ai ţării. Cu toate acestea, trebuie să recunosc că au existat suspiciuni care, din păcate, s-au adeverit în acest an.

          România ocupă un ruşinos loc la coada clasamentului din Uniunea Europeană la capitolul ”suprafaţă împădurită”. Mai exact, avem suprafeţe de păduri pe 29% din totalul teritoriului ţării, cu aproape 10 procente mai puţin decât media europeană.

          Planul de extindere a acestei suprafeţe, elaborat în 2008 de un grup de parlamentari avea simplul, dar în acelaşi timp ambiţiosul obiectiv de a împăduri peste două milioane de hectare până în 2035. De la promulgare şi până în prezent au trecut, în schimb 13 ani, timp în care majoritatea celor aflaţi la conducerea Ministerului Mediului au încercat doar să pară preocupaţi de îndeplinirea acestui obiectiv, realizând acţiuni de împădurire special pentru presă. Spun asta pentru că niciunul dintre aceştia n-a prezentat vreun raport despre stadiul real al planului naţional de împădurire stabilit prin lege.

          Aşadar, realitatea acestei campanii este una cruntă. Acolo unde ar fi trebuit să fie plantaţi 53 de milioane de puieţi, în cursul anului 2020, în mai multe judeţe ale României, găsim, de fapt, zone complet rase, unde nu există nici urmă de vreun puiet. Reţeta unui total dezastru, construit pe minciună şi manipulare la adresa românilor.

          Spun asta pentru că, în mai multe zone care figurează pe site-ul ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor ca fiind împădurite, în realitate, puieţii lipseau cu desăvârşire, fiind vorba de 5.000, 12.000 sau chiar 30.000 de presupuși puieţi.

          Am decis să mă implic în acest sens, iar în cadrul acestei şedinţe de Plen am adresat domnului ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor o întrebare referitoare la toată situaţia creată şi, mai ales, la rezoluţia privind publicarea stadiului real al Planului naţional de împădurire stabilit prin lege. Îmi doresc ca destinatarul acestei întrebări să dea dovadă de implicare şi seriozitate, lăsând în urmă tiparul clasic al foştilor miniştri, care realizau acţiuni privind împădurirea sau orice alt tip de manifestări de mediu exclusiv pentru presă.

          Într-o Românie în care pădurile sunt efectiv decimate de tăierile şi transporturile ilegale, asumarea responsabilităţii şi implicarea autorităţilor competente pot schimba în mod real situaţia actuală! Este păcat de implicarea masivă a cetăţenilor şi de tot efortul acestora în combaterea tăierilor ilegale de păduri!

Vă  mulțumesc,

Senator Andrei Hangan

The post Andrei Hangan – declarație politică – Împăduriri doar pe hârtie! appeared first on AUR.

Stimați colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se axează pe situaţiile în care România este supusă, în ultima perioadă, episoadelor frecvente de importuri ilegale de deşeuri.

          Problema deşeurilor importate ilegal din ţări europene în România s-a accentuat în ultimul an şi jumătate după ce China, principalul importator de deşeuri, a interzis importul de plastic. Iar astfel, numai în ultima lună, pe teritoriul României au pătruns ilegal sute de tone de deşeuri din alte ţări.

          Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este faptul că acestea intră de obicei în ţară sub anumite pretexte, însă, în realitate, deşeurile neutilizabile nu pot fi reciclate şi sunt arse de diferite organizaţii, poluând astfel aerul. Pretextul deseori întâlnit la importurile ilegale de gunoi este acela că, în loc de gunoaie, în actele vamale sunt declarate ca fiind produse la mâna a doua sau de uz casnic. În realitate, containerele pot fi încărcate cu materiale periculoase, precum componente metalice, acumulatori, produse electronice, deşeuri medicale şi chiar substanţe toxice. În plus, conform ultimelor evenimente întâmplate, deşeurile sunt trimise ilegal din ţări precum Slovenia, Portugalia, Belgia, Germania, Italia sau Marea Britanie.

          Şi totuşi, de ce România este ţinta acestor deşeuri? Din păcate, gunoaiele ajung la noi deoarece este una din cele mai ieftine ţări unde pot fi depozitate şi neutralizate. Din cauza ”vigilenţei” autorităţilor, în prezent, multe containere cu gunoaie intră liniştite în ţară sub diverse justificări.

          Cu toate amănuntele şi indiciile necesare deținute de autorități, refuz să cred că situaţia nu poate cunoaşte îmbunătăţiri, cu atât mai mult când astfel de evenimente sunt relatate încontinuu, în spaţiul online și în presa din România. Măsuri, fireşte, se pot lua, însă este nevoie de implicare şi de ambiţie politică din partea ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor!

          Lipsa interesului a primat destul în cadrul acestei instituţii! Consider că este cazul unei ample asumări în ceea ce priveşte responsabilitatea autorităţilor, mai ales în vederea acestei probleme de mare interes pentru România, atât din punct de vedere al protecției mediului înconjurător, cât şi din punct de vedere al palierului economic.

          În continuare, trebuie să admitem următorul lucru: În lipsa unei perspective clare şi a unei implicări masive din partea autorităţilor cu măsuri reale şi eficiente, cel puţin în privinţa unor controale mai amănunţite, vom avea parte de o rezoluţie sumbră pentru România. Şi anume: groapa de gunoi a Europei.

          Îmi doresc să trag un puternic semnal de alarmă autorităţilor prin intermediul acestei declaraţii politice, iar problema importurilor ilegale de deşeuri să devină o prioritate absolută! În acest sens, noile măsuri trebuie luate cât mai repede cu putinţă, astfel încât situaţia să cunoască o îmbunătăţire semnificativă!

Vă mulțumesc,

Senator Andrei Hangan

The post Andrei Hangan – declarație politică – România: destinația ideală pentru gunoaie?! appeared first on AUR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se concentrează din nou asupra transporturilor ilegale de lemn şi evidențierea faptului că programul SUMAL 2.0, promovat de Ministerul Mediului, nu rezolvă problemă acestora, ci doar măreşte birocraţia.

          Astfel, cu toate îmbunătăţirile aduse aplicaţiei SUMAL 2.0, problema tăierilor ilegale nu se rezolvă în totalitate, prin simplul fapt că există infringement legat de felul în care se prioritizează controalele la prima plasare pe piaţă.

          Este extrem de important cum se fac controalele, dar şi cum se prioritizează. Din păcate, aceste controale se fac, de cele mai multe ori, la întâmplare şi reactiv, la sesizarea cetăţenilor, iar în anumite situaţii, chiar discreţionar.

          Dacă într-adevăr dorim să rezolvăm această problemă, iar transporturile ilegale de lemn să devină urgent o prioritate, este nevoie de criterii obiective şi transparente după care se realizează aceste planuri de control.

          Situaţia este cu mult mai alarmantă, deoarece nimeni nu ştie exact cât se taie ilegal în România, iar autorităţile declară o valoare de 200.000 de metri cubi, datorită acţiunilor de control. Însă, în realitate, este mult mai îngrijorător!

          Şi totuşi, cum definim recoltarea ilegală? Care, nu este neapărat o tăiere fără drept. Conform Regulamentului European privind lemnul, este mai mult de atât. Este definită ca fiind recoltarea cu încălcarea tuturor legilor care ţin de exploatarea forestieră şi nu numai. Iar aici mă refer la regulamentul de exploatare, cadrul legal pentru protecţia biodiversităţii, legislaţia sănătăţii şi chiar securitatea în muncă.

          Pe de altă parte, o problemă majoră o reprezintă regimul de sancţiuni, deoarece noul Cod Silvic tolerează, din păcate, furtul cu acte în regulă! Şi nu o spun eu, o spune pragul aberant în care doar dacă în cazul unui transport se află mai mult de zece metri cubi decât cei declaraţi se consideră infracţiune. În rest, doar o banală contravenţie cu mult mai mică decât valoare lemnului transportat.

          Am spus-o şi o mai repet: felicit inițiativele cetățenilor, mă bucur că există implicare pentru acest domeniu, însă nu este întocmai suficient. Dacă nu se introduce o nouă funcţionalitate, precum un instrument bazat pe monitorizare video, pentru a observa exact factorii de risc şi cum ajunge lemnul nedeclarat pe piaţă, și, foarte important, majorarea drastică a sancţiunilor, consider că procesul de identificare a transporturilor ilegale prin intermediul aplicaţiei SUMAL 2.0 nu este eficientizat la maximum.

          Similar declaraţiei politice anterioare, îi solicit domnului ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor să ia în calcul aceşti doi factori extrem de importanţi în lupta de identificare a transporturilor ilegale de lemn. Este nevoie de mai multă implicare.

          Transporturile ilegale de lemn pot cunoaşte o scădere semnificativă doar prin implicare din partea autorităţilor, însă lipsa de interes nu face altceva decât să ţină lucrurile pe loc.

Domnule ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, demonstraţi contrariul!

Vă mulțumesc,

Andrei Hangan, senator de Brăila

The post Andrei Hangan – declarație politică – Transporturile ilegale de lemn: prioritate sau nu? appeared first on AUR.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are rolul de a trage un semnal de alarmă în privința situației transporturilor de lemn declarate ilegale prin intermediul aplicației mobile ”Inspectorul Pădurii”.

Mai exact, conform ultimului raport publicat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, se indică faptul că, de la data de 1 februarie 2021, au fost peste 1.200 de apeluri la numărul de urgență 112, dintre care 875 s-au dovedit a fi legale, iar 384 au fost declarate transporturi ilegale, în urma verificărilor.

Cu toate acestea, nu pot să nu remarc succesul de care aplicația mobilă s-a bucurat în această perioadă, fiind descărcată de o multitudine de utilizatori. Fapt îmbucurător, ce demonstrează încă o dată implicarea masivă a cetățenilor în această zonă a transporturilor ilegale de lemn, precum și dorința acestora de a se lua măsuri legale de stopare a acestor ilegalități.

Însă, implicarea cetățenilor pare să nu fie întocmai suficientă. Din păcate, cunoaștem cu toții că aceste episoade de transporturi ilegale de lemn sunt tot mai frecvente în România, iar acest lucru generează o serie de efecte cu impact negativ atât asupra mediului, cât și asupra sectorului economic.

Îi solicit, prin intermediul acestei declarații politice, domnului ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor să dea dovadă de mai multă implicare atunci când vine vorba de reducerea transporturilor ilegale de material lemnos, cu atât mai mult când opinia publică din țara noastră este unanimă în ceea ce privește necesitatea stopării urgente a defrișărilor ilegale și despăduririi accelerate a țării.

Consider că prioritățile Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor trebuie să vizeze acest aspect, iar în continuare situația poate cunoaște o îmbunătățire semnificativă în privința creșterii controalelor și diminuării transporturilor de lemn declarate ilegale.

Implicarea masivă a cetățenilor și sprijinul venit din partea lor în această bătălie continuă împotriva transporturilor ilegale nu trebuie sub nicio formă ignorată! În caz contrar, aceștia vor judeca atitudinea și lipsa măsurilor luate din partea Ministerului avizat, demonstrând astfel doar neasumare și neimplicare.

Mă declar, în schimb, dezamăgit cu privire la sancțiunile pe care autoritățile competente le acordă în cazul constatării unei ilegalități.

Dacă sancțiunile ar fi majorate – și consider că ele trebuie majorate -, atunci cazurile de transport ilegal vor fi, în mod real, reduse.

Este clar că transporturile ilegale de lemn trebuie să cunoască o diminuare continuă. Cred cu tărie că implicarea permanentă poate rezolva, indiferent de situație, problemele generate în timp din cauza lipsei de interes!

Vă mulțumesc,

Senator Andrei Hangan

The post Andrei Hangan – declarație politică – Transporturile ilegale de lemn trebuie să devină o prioritate absolută pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor! appeared first on AUR.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se concentrează asupra situației alarmante în care România se află privind importurile ilegale de gunoi.

Din păcate, în ultimul timp, țara noastră se confruntă tot mai des cu episoade îngrijorătoare ce includ valori maxime de poluare încălcate, indignare publică sau declarații neputincioase ale autorităților. Cu toate acestea, în spatele acestor episoade la vedere stau ascunse rețele de trafic de gunoaie de toate felurile.

Rolul declarației nu este de a acuza în mod direct sau indirect pe cineva, dar îmi doresc să trag un semnal de alarmă, deoarece autoritățile trebuie să se raporteze cu mai multă responsabilitate și implicare privind problema importurilor ilegale de gunoi. Structurile de control în domeniul mediului din România au nevoie de consolidare și de oameni pregătiți, gata să acționeze cu profesionalism în situații de mare interes.

Pentru a sublinia mai mult importanța acestui subiect ales, voi enunța un singur exemplu în acest sens. În februarie 2020, în urma unui control al Gărzii Naționale de Mediu Bihor se descoperea că în localitățile bihorene Ineu și și Vadu Crișului au apărut peste noapte depozite ilegale de gunoi în clădiri abandonate ale unor foste ferme. Proveniența acestor deșeuri era Italia, iar o parte dintre acestea au fost depozitate ilegal. În urma unor investigații, s-a descoperit că au fost depozitate deșeuri în cantitate totală de 834,04 tone – toate achiziționate intracomunitar de către firme cu asociați italieni penali și neutilizate în scopul în care au fost introduse.

Poate, pentru unii, acest subiect nu prezintă o importanță considerabilă, însă problema importurilor ilegale de gunoi poate genera efecte cu impact negativ atât asupra sănătății mediului (deoarece gunoiul depozitat ilegal otrăvește aerul, solul sau apa), cât și asupra sectorului economic (activitățile de import și depozitare de gunoi fiind ilegale).

Cazul menționat mai sus nu este singular, dar contez, în ultimul ceas, pe implicarea domnului ministru, pe capacitatea de a înțelege gravitatea problemei și de a acționa de pe poziția pe care o deține! Problema gunoaielor importate ilegal nu mai poate fi neglijată la nesfârșit în România, mai ales când astfel de acțiuni sunt tot mai frecvente.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și cred că rațiunea poate învinge lipsa de interes de până acum!

Senator Andrei Hangan

The post Andrei Hangan – declarație politică – Domnule ministru al Mediului, apelor și pădurilor, dovediți că vă pasă de aerul, solul și apa României! Dovediți că vă implicați în problema importurilor ilegale de gunoi! appeared first on AUR.

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Declarația mea politică are drept titlu ”Semnal de alarmă în apărarea Deltei Dunării!” și se concentrează asupra situației îngrijorătoare a Deltei Dunării. Mai exact, cu privire la faptul că suprafaţa intravilană în această arie protejată a crescut cu 300%, în timp ce populaţia a scăzut cu 60 de procente. Este, aşadar, tot mai mult pământ şi tot mai puţină apă, iar din această cauză au de suferit atât fauna, cât şi flora din zonă.

Deteriorarea acestei bijuterii naturale de către oameni a început în anii ’70, cand o treime din Deltă a fost transformată în zonă agricolă, unde peste suprafete de ape au fost aduse tone întregi de pământ. Extinderea zonelor destinate agriculturii a crescut și în ultimii 30 de ani. Iar în acest sens, vorbim despre o creştere cu 30 de procente, în timp ce incintele pisicole au scăzut cu 60%.

Un raport al Curţii de Conturi pentru intervalul 2016-2019 a demonstrat o realitate cruntă. Şi anume, doar în aceşti ani, 15 mii de hectare de luciu de apă din cadrul fermelor piscicole şi-au schimbat destinaţia în terenuri agricole. Intrebarea este: De ce o zonă renaturată este mai valoroasă decât o zonă agricolă în Delta Dunării? Este foarte simplu. Dintr-o zonă renaturată câştigă comunitatea, câştigă pescarii, câştigă turiştii. Dintr-o o zonă agricolă câştigă doar cei care o administrează şi atât.

Din păcate, consecinţele se regăsesc în întreaga arie, iar astfel, speciile acvatice, dependente de zonele umede, au avut de suferit cel mai mult, una dintre speciile cel mai grav afectate fiind cea a sturionilor, pentru care Romania a impus prohibiţia în ultimii 15 ani.

Cred cu tărie că poate exista mai multă implicare pentru Delta Dunării, iar deteriorarea la care asistăm în ultima perioadă, prin diverse episoade îngrijorătoare, poate fi evitată, această declaraţie politică fiind un semnal de alarmă în apărarea Deltei Dunării.

Este necesar să ne raportăm cu mai multă responsabilitate la această bijuterie naturală pe care o avem în ţară, putând fi luate măsuri, care pot aduce beneficii enorme.

Vă mulțumesc,

Senator AUR de Brăila, Andrei Hangan

The post Andrei Hangan – declarație politică – Semnal de alarmă în apărarea Deltei Dunării! appeared first on AUR.