Evenimentul a adus în prim-plan reflecții istorice, perspective geopolitice și soluții concrete pentru viitorul relației dintre România și Republica Moldova.

Valeriu Munteanu: „Nu am devenit mai puțin români”

În deschidere, deputatul AUR Valeriu Munteanu a subliniat dimensiunea profund personală și identitară a momentului:

„Pentru mine acest moment nu este unul doar de reculegere istorică, ci și o mărturisire de destin. Sunt născut în URSS, sub ocupația rusească a Basarabiei, unde cuvântul român era periculos, iar identitatea română tratată ca o crimă”, a susținut Valeriu Munteanu, președintele Comisiei pentru integrare europeană dintre Parlamentul României șo Parlamentul Republicii Moldova.

El a atras atenția asupra rupturii informaționale dintre cele două maluri ale Prutului și a responsabilității clasei politice românești: „Trebuie să suturăm aceste răni politice și să convingem cetățenii români că e timpul să trimită în Parlament oameni dedicați cauzei unirii. Abia atunci vom putea aduce Basarabia acasă.”

Senatorul AUR Petrișor Peiu a vorbit despre un fond de investiții care să dezvolte capitalul românesc din Republica Moldova.

„Noi propunem ca statul român să pună 250 milioane euro într-un fond dedicat exclusiv investițiilor în Republica Moldova, să se emită obligațiuni pe bursa de valori de la București in valorea de aceeași sumă si să rezulte un fond de 500 milioane euro care să facă investiții si plasamente în Republica Moldova, să cumpere active. Acum trebuie să fim cu mintea limpede si să înțelegem noțiunea de active. Trebuie acordat un ajutor in energie electrică sau in gaze naturale in Republica Moldova. Să cuantificăm acest ajutor în acțiuni ale companiilor de acolo. Sa zicem că nu mai trebuie sa plătească acest gaz, Republica Moldova sa dea în schimb acțiuni la un jucător important pe piața de utilități. Apoi venim din același fond si investim in acel jucător sume suplimentare pentru dezvoltare. Fondul respectiv să poată să investească în mod transparent în diverse companii. Ar fi o injecție de capital de 500 de milioane de euro care se poate dubla într-un an si jumătate, prin noi emiteri de acțiuni si capitalizarea dividendelor.

Putem multiplica efortul financiar de integrare a Republicii Moldova”, a afirmat Petrișor Peiu.

Acesta a punctat că reunificarea nu se va realiza doar prin declarații: „Dacă programul de convergență cu UE va continua, atunci un fond românesc puternic va crește șansa ca firmele noastre să transforme fondurile europene în beneficii reale pentru proiectul reunificării.”

Sociologul Dan Dungaciu, consultant AUR pe probleme externe, a atras atenția asupra degradării continue a statutului identitar al românilor din Republica Moldova.

„Cel mai important proiect identitar din Republica Moldova este recunoașterea minorității române. Dar Bucureștiul nu înțelege acest moment critic și nu reacționează”, a susținut Dungaciu, în cadrul conferinței.

Acesta a avertizat că istoria românilor ar putea fi eliminată din Republica Moldova:

„Istoria care se predă istoria din Republica Moldova este istoria românilor inclusiv ca urmare a protestelor masive din 2002-2003 împotriva regimului comunist. Istoria s-a dorit a fi schimbată de regimul comunism nu a reușit să facă asta nimeni, a rămas istoria românilor. Iunie 2025- Consiliul pentru prevenirea si eliminarea discriminării din republica moldova emite un aviz după care istoria românilor este discriminatorie, pentru că este istoria unei minorități. In Republica Moldova, spune acest consiliu format din oameni apropiați actuala guvernare, ca in republica moldova se predă istoria unei minorități si că asta e discriminatoriu. Ministrul educației trimite in instanță si zice să judece instanță dacă e discriminatoriu sau nu. E prima data când un judecător decide cum se numește manualul de istorie. Actuala guvernare de la Chișinău a pus bazele dinamitării unei batalii care durează din 2002-2003 pentru istoria românilor. Ei au oferit pe tavă- dacă mențin guvernarea o vor face cu sigusnta si dacă vin alții la putere o vor face din cauza precedentului”, a subliniat Dungaciu.

AUR reafirmă că destinul românilor de pe ambele maluri ale Prutului este unul comun. Basarabia nu este o temă istorică, ci o realitate politică și națională de care suntem răspunzători în fața generațiilor viitoare.

The post Masa rotundă AUR la Parlamentul României: „Ne înclinăm cu respect în fața memoriei Basarabiei (1940–2025)” VIDEO appeared first on AUR.

„Să nu fim doar diplomați, așa cum ați menționat, ci adevărați lideri pentru țările noastre. Nu suntem sclavi, ci parteneri cu drepturi egale în alianțele noastre. Pentru România, modelul polonez de guvernare implementat în ultimii ani este o cale spre suveranitatea națională. Sunteți un exemplu de bună guvernare pentru noi. Singura cale de urmat este un front unit. Să nu fim marionete, ci lideri! Ne aflăm, încă o dată, între Est și Vest. În Est avem un imperiu rău, agresiv; în Vest avem un totalitarism blând și decadență morală”, a spus liderul AUR.

Acesta a precizat că, pentru a ne îndeplini potențialul economic, cultural și istoric, trebuie „să învățăm cum să spunem NU tuturor celor care văd țările noastre ca niște simple vaci de bani”.

„Pentru a le arăta birocraților lacomi de la Bruxelles că Europa Centrală și de Est are o voce puternică, trebuie să continuăm să lucrăm la proiecte precum Inițiativa celor Trei Mări, Euroregiunea Carpaților și extinderea Grupului de la Vișegrad”, a punctat George Simion.

Președintele AUR a evidențiat că România și Polonia sunt printre puținele țări care au refuzat propaganda LGBTQ în școli și recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, precizând că „agendele WOKE și transumaniste ar trebui oprite aici, în Est”.

La rândul său, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, europarlamentarul Claudiu Târziu, a vorbit despre cooperarea din ce în ce mai strânsă dintre cele două state, cu profunde rădăcini istorice, despre marile proiecte de infrastructură aflate în lucru și care vor lega Polonia de România, feroviar și terestru, dar și despre importanța prieteniei dintre cele două națiuni pentru țara noastră.

„Împreună alcătuim o forță formidabilă, capabilă să facă din regiunea noastră un spațiu al prosperității și să prezerve normalitatea”, a declarat Claudiu Târziu.

La evenimentul organizat la Palatul Parlamentului au participat lideri politici din cele două țări, precum europarlamentarul Ryszard Czarnecki – Fost ministru al afacerilor europene, parlamentarul Janusz Kowalski – vicepreședinte al grupului parlamentar polono-român, parlamentarul Marcin Romanovski – membru al grupului parlamentar polono-român, europarlamentarul Adam Bielan – șeful delegației PiS, europarlamentarul Arkadiusz Mularczyk – Fost secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Beata Daszyńska-Muzyczka – Ambasador al Președintelui Republicii Polone pentru Inițiativa celor Trei Mări, deputații Mircia Chelaru și Marius Ostaficiuc, precum și europarlamentarii români Georgiana Teodorescu și Adrian Axinia.

The post George Simion, la Masa Rotundă „Prietenia Româno-Polonă”: „Să continuăm să lucrăm la proiecte precum Inițiativa celor Trei Mări, Euroregiunea Carpaților și extinderea Grupului de la Vișegrad” appeared first on AUR.

Politicianul american Ron Johnson a organizat ieri, în Senatul SUA, o masă rotundă la care au participat nume importante ale vieții cotidiene din America, experți din industria medicală și farmaceutică, invitat fiind și Sorin Muncaciu, vicepreședinte AUR.

În cadrul întâlnirii s-au purtat discuții pe tema “Ce ascund agențiile federale de sănătate și cartelul COVID?” și s-a vorbit despre modul în care s-a spus adevărul despre COVID, Big Pharma, și cum mass-media s-a angajat în cenzură și mușamalizări pe acest subiect.

Au fost puse în lumină eșecurile și corupția elitei globale și a instituțiilor sale.

Sorin Muncaciu, deputat AUR în Parlamentul României, a spus, în luarea sa de cuvânt, că Partidul Alianța pentru Unirea Românilor a făcut eforturi în timpul pandemiei din țara noastră pentru a stopa nevoia de a avea certificate pentru a merge la mall sau la bancă, ori, mai rău, nevoia de certificate pentru a merge la locul de muncă, inițiativă stopată în cele din urmă, și o consecință a acestui fapt este și că rata de vaccinare din România a fost probabil mai mică de jumătate față de celelalte țări europene, SUA sau Australia.

”Putem compara acum rata scăzută a vaccinării și excesul de mortalitate și aceasta este cea mai bună dovadă pe care o pot aduce la masă, faptul că existența o relație de grup de sinergie între o rată scăzută de vaccinare și un exces de mortalitate scăzut. România are o mortalitate excesivă negativă, în timp ce toate celelalte țări din Europa au o mortalitate excesivă pozitivă. Rata de vaccinare este o relație sinergică cu excesul de mortalitate în anul următor și, să fiu sincer, în acest moment, cred că ar fi trebuit să fim conștienți de faptul că ei ne ascund toate acele cifre”, a spus doctorul Sorin Muncaciu, vicepreședinte AUR și deputat.

La final, senatorul Johnson a concluzionat spunând că “tot mai mulți oameni din întreaga lume adoptă o atitudine mai apropiată de cea a românilor în ceea ce privește încrederea în guvernul lor”.

”Cred că este un lucru bun”, a conchis acesta.

The post Deputatul AUR Sorin-Titus Muncaciu, discurs în Senatul SUA | VIDEO appeared first on AUR.