Întoarcerea la sistemul de alegere a primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi de scrutin reprezintă un demers firesc, menit să consolideze pilonii democrației locale. Doar că PSD, PNL și UDMR nu vor să piardă controlul de la nivelul localităților, control care, în gândirea lor, le-ar asigura perpetuarea la putere.

Menținerea scrutinului într-un singur tur nu face altceva decât să descurajeze participarea civică, favorizând conservarea artificială a puterii de către edilii în funcție. Partidele din arcul puterii, prin votul lor împotriva revenirii la două tururi de scrutin, nu fac decât să amâne o sancțiune inevitabilă din partea electoratului.

În ciuda argumentelor aduse de AUR privind necesitatea unei legitimități reale pentru aleșii locali, rezultatul votului din Senat arată clar cine își dorește o Românie democrată și cine vrea perpetuarea feudalismului politic.

În cadrul dezbaterilor din plen, senatorul AUR Marian Vasile, inițiatorul acestui proiect legislativ, a demontat toate pretextele majorității guvernamentale. Acesta a subliniat că revenirea la sistemul de vot în două tururi este o măsură fundamentală pentru restabilirea legitimității democratice, fiind un mecanism perfect adaptat culturii politice din țara noastră.

Sistemul actual, cu un singur tur de scrutin, reprezintă o anomalie care permite unui primar să fie ales cu un procent infim, de doar 15% sau 20% din totalul cetățenilor cu drept de vot dintr-o comunitate. Acest lucru distruge complet noțiunea de reprezentativitate și transformă edilii în dictatori locali.

Marian Vasile a prezentat date statistice clare care demonstrează cum turul al doilea stimulează în mod real prezența la urne și oferă comunităților o pârghie reală de a scăpa de administrațiile corupte, transmițând totodată un avertisment dur către partidele de la putere.

Prin respingerea acestei inițiative, PSD, PNL și UDMR au confirmat frica de popor. Aceste partide preferă să mențină reguli de joc care să le garanteze supraviețuirea politică.

Nu ne lăsăm intimidați și nu dăm înapoi! Senatul a fost doar prima etapă, iar proiectul de lege merge acum către Camera Deputaților, cameră decizională. Trebuie să punem punct acestei situații și să terminăm cu epoca baronilor locali și să mergem înainte pentru democrație.

The post Ipocrizia PSD-PNL-UDMR! Proiectul AUR pentru alegerea primarilor și președinților de CJ în două tururi a fost respins în Senat appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

        În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali” spre dezbatere și adoptare

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

Senator AUR – Marian Vasile

EXPUNERE DE MOTIVE             

Actualul sistem de vot pentru alegerea autorităților administrației publice locale – primarul și președintele Consiliului Județean – într-un singur tur, pe baza celui mai mare număr de voturi și nu a majorității voturilor valabil exprimate – și-a arătat limitele în ceea ce privește capacitatea acelor aleși de a genera o dezvoltare locală în strânsă legătură cu interesele cetățenilor. Alegerea lor într-un tur unic nu este specifică culturii politice românești, având în vedere că, până în 2012, a funcționat scrutinul în două tururi, în situația în care nu se înregistra din primul tur alegerea unui candidat care obținea peste 50% din voturile valabil exprimate ale cetățenilor.

Potrivit studiului „Reprezentarea politică și democratizare. Guvernanță și politici locale”, la alegerile locale din 2004 și 2008, desfășurate în două tururi, în 60% dintre localitățile din România a fost nevoie de al doilea tur pentru a stabili câștigătorul. Astfel, în 2004, a fost nevoie de al doilea tur pentru alegerea primarilor din 60% din primării, iar în 2008, în 48% dintre primării. Atât în 2004, cât și în 2008, în 27% a avut loc o inversare de ordine între primii candidați față de turul I. Potrivit aceluiași studiu citat, peste o treime dintre primarii aleși la primul mandat în 2008 fuseseră plasați pe poziția a doua în turul I. Datele sugerează că, atunci când alegerile se organizează într-un singur tur, numărul primarilor noi este cu până la o treime mai mic.

După 2012, noul sistem de vot, într-un singur tur, a consolidat poziția dominantă a candidaților care au câștigat cu peste 50% în peste 70% dintre localități. Pe baza acestor date, se constată că diferența medie de voturi, exprimată în procente, între primii doi candidați la funcția de primar tinde să fie dublă în sistemul de vot într-un tur față de cea în două tururi.

Astfel, actualul sistem de vot, reglementat prin Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale generează o serie de vulnerabilități și deficite democratice care s-au acutizat pe fondul unei participări cetățenești modeste, atât în campania electorală mult scurtată, cât și la vot.

Percepția asupra celui mai bine plasat candidat (de obicei, cel în funcție) generează un comportament de vot pragmatic prin descurajarea votanților care nu favorizează candidatul aflat în poziția dominantă și mobilizarea celor care îl susțin pe acesta din urmă.

Scurtarea campaniei electorale, diminuarea calității dezbaterii între candidați și comportamentul de vot pragmatic perpetuează o cultură politică ce oferă competențe exclusive politicienilor în ceea ce privește formularea priorităților de politici publice locale, chiar înainte de a fi aleși și în ciuda legitimității lor scăzute. Strategia pentru consolidarea administrației publice recunoaște că această abordare clasică în administrația publică trebuie depășită în condițiile unei reforme structurale majore a administrației publice care să mute accentul de la latura formală a administrației publice la reprezentativitate și implicare cetățenească în dezvoltare la nivel local. Alegerea autorităților locale reprezintă un eveniment politic cu caracter de prag pentru comunitatea care este chemată la vot, generator de schimbări la nivelul conducătorilor structurilor administrației publice locale, dar care nu oferă și garanții pentru dezvoltarea locală, chiar dacă sunt întrunite condițiile unei capacități administrative consolidate. Aceasta ne arată că simpla alegere a noilor autorități nu generează implicit calitate în serviciile publice oferite de administrația publică cetățenilor. De aceea, găsirea celor mai adecvate soluții pentru dezvoltarea locală poate cântări mai mult pentru funcționarea eficientă a administrației publice atunci când reprezentativitatea aleșilor locali – primari și președinți ai Consiliului Județean – crește.

Astfel, prezenta propunere legislativă își propune să crească reprezentativitatea aleșilor locali și implicit a soluțiilor pentru dezvoltare locală propuse de aceștia prin introducerea sistemului de vot în două tururi.

În democrația reprezentativă, asigurarea mandatului reprezentativ se face prin supunerea la testul votului. Din acest punct de vedere, sistemul electoral structurează interesele legitime ale cetățenilor prin intermediul candidaților și partidelor politice care solicită votul în baza programelor politice care influențează apoi programele de guvernare locală. Partidele politice sunt vehiculul esențial care facilitează legăturile cetățenilor în societate. Pentru aceste considerente, este necesară revenirea la un sistem de vot care să satisfacă dubla exigență privind reprezentativitatea și legitimitatea.

Având în vedere cele menționate, înaintăm prezenta inițiativă legislativă pentru alegerea primarilor și a președinților de Consilii Județene în două tururi, potrivit unui sistem majoritar de vot în două tururi, cu următoarele efecte.

1.  Creșterea reprezentativității și legitimității celor mai importanți aleși locali – factori cheie în dezvoltarea locală în strânsă legătură cu nevoile cetățenilor.
2. Crearea de șanse egale în procesul electoral pentru partide noi, mici și candidați independenți.
3. Creșterea pluralismului politic din societatea românească ca „o condiție și o garanție a democrației constituționale”, conform Art. 8 alin. (1) din Constituție. Principala implicație este că partidele și candidații în alegerile locale își vor îndeplini rolul constituțional de a contribui „la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor”, potrivit Art. 8 alin. (2) din Legea fundamentală. Pluralismul politic și competiția crescută asigură creșterea competitivității ofertei electorale a candidaților și a calității campaniei electorale.
4. Șanse mai mari de atingere a consensului în comunitate în ceea ce privește soluțiile de politici publice care se prefigurează în campania electorală pentru alegerea autorităților administrației publice locale. De aceea, prin revenirea la sistemul de vot în două tururi, cresc șansele ca soluțiile partidelor și candidaților să fie mai aproape de comunitățile locale și de interesele lor de dezvoltare locală. Candidații nu numai că vor deveni mai receptivi, dar vor fi nevoiți să prezinte soluții orientate către cetățeni, atingând totodată miza Strategiei pentru consolidarea administrației publice: dezvoltarea locală prin construcția de proiecte comune care sunt reflectate în administrație drept „proiectele societății”, și nu ale candidaților care intră în alegeri pe poziția dominantă.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

INIȚIATOR:

Senator AUR – Marian Vasile

LEGE pentru modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I. – Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 101 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 101

  (1) Pentru funcția de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție.

  (2) Este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

  (3) Dacă niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripție, se organizează al doilea tur de scrutin, la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar primii doi candidați în ordinea numărului de voturi obținute.

  (4) Un al doilea tur de scrutin se organizează și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de primar, la care participă toți candidații aflați în această situație.

  (5) După organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, este declarat ales primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

  (6) În caz de balotaj în cel de-al doilea tur, se va organiza un nou tur de scrutin, în termen de două săptămâni de la cel de-al doilea tur.”

• Articolul 101¹ se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 101¹

(1) Pentru funcția de președinte al consiliului județean, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție județeană.

(2) Este declarat ales președinte al consiliului județean candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

(3) Dacă niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripție, se organizează al doilea tur de scrutin, în termen de două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar primii doi candidați în ordinea numărului de voturi obținute.

(4) Un al doilea tur de scrutin se organizează și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de președinte al consiliului județean, la care participă toți candidații aflați în această situație.

(5) După organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, este declarat ales președinte al consiliului județean candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

(6) În caz de balotaj în cel de-al doilea tur, se va organiza un nou tur de scrutin, în termen de două săptămâni de la cel de-al doilea tur.”

• Articolul 102 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 102

În cazul în care intervine situația de balotaj între cei 2 candidați la funcția de primar sau de președinte al consiliului județean, între care s-a desfășurat cel de-al doilea tur de scrutin, iar unul dintre aceștia decedează sau se află în imposibilitatea de a mai participa la cel de-al doilea tur de scrutin, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripție declarându-l primar sau, după caz, președinte al consiliului județean, pe celălalt candidat.”

Art. II. – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Marian Vasile – Lege pentru modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Marian VASILE

Circumscripția electorală: Nr. 17 Dolj

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul ÎNTREBĂRII – Controlul surselor de poluare din județul Dolj și municipiul Craiova – date concrete privind verificările și sancțiunile aplicate

Stimate domnule ministru,

Municipiul Craiova și județul Dolj se confruntă cu episoade repetate de poluare a aerului, în special cu particule în suspensie PM10 și PM2.5, confirmate de măsurătorile oficiale. În acest context, problema nu mai este una de constatare, ci de control, intervenție și sancțiune.

Pentru ca opinia publică să înțeleagă clar dacă Ministerul Mediului și instituțiile din subordine și-au îndeplinit atribuțiile, vă solicit să răspundeți strict factual, cu date și cifre, la următoarele întrebări:

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Câte societăți comerciale din județul Dolj cu potențial de poluare a aerului:

•  au fost verificate în ultimii 2 ani (2024–2025),

•  de către Garda Națională de Mediu, respectiv APM Dolj?

2. Din aceste verificări:

•  câte controale au avut loc în municipiul Craiova?

•  câte au fost controale tematice privind emisiile de PM10 și PM2.5?

3. Câte sancțiuni (amenzi, avertismente, suspendări de activitate) au fost aplicate în urma acestor controale și care a fost valoarea totală a amenzilor?

4. Câte societăți au avut impuse:

• planuri de conformare,

• măsuri de reducere a emisiilor,

• sau oprirea temporară a activității din cauza poluării aerului?

5. Câte controale au vizat surse non-industriale, precum:

• șantiere,

• depozite de materiale,

• arderi necontrolate,

• activități de salubritate sau depozitare a deșeurilor?

6. Câte sesizări privind poluarea aerului în Craiova au fost primite:

• de Garda de Mediu Dolj,

• de APM Dolj,

• și câte dintre acestea au fost confirmate?

7. În condițiile depășirilor repetate ale valorilor-limită:

• ce măsuri obligatorii a impus Ministerul Mediului autorităților locale din Craiova?

• ce termene concrete au fost stabilite?

8. A fost verificată implementarea Planului Integrat de Calitate a Aerului pentru Craiova?

• dacă da, când și cu ce concluzii;

• dacă nu, de ce.

9. Cum explică ministrul Mediului faptul că, în ciuda depășirilor frecvente ale poluării și a existenței unui cadru legal clar, nu există rezultate vizibile pentru reducerea poluării în Craiova?

The post Marian Vasile – Întrebare – Controlul surselor de poluare din județul Dolj și municipiul Craiova – date concrete privind verificările și sancțiunile aplicate appeared first on AUR.

„În ceea ce privește Craiova, nu mai vorbim despre un simplu derapaj administrativ, ci despre un simptom grav al prăbușirii autorității statului. Când un oraș întreg rămâne fără căldură în mod repetat, când o companie strategică precum Ford este afectată direct, iar Guvernul refuză să intervină, nu mai există nicio scuză posibilă. Aceasta este imaginea unui executiv rupt de realitate, incapabil să gestioneze situații critice și complet indiferent la nevoile cetățenilor.

De asemenea, doamna Olguța Vasilescu, dacă ar fi fost cu adevărat interesată de soarta craiovenilor, ar fi intervenit din timp asupra problemelor cronice ale sistemului de termoficare, nu după ce oamenii au ajuns să tremure în propriile apartamente. Problemele tehnice de la Electrocentrale nu au apărut peste noapte. Erau cunoscute, semnalate și ignorate cu bună știință.

Nu poți poza în apărătorul populației doar când izbucnește criza, după luni de pasivitate și complicitate. Eu am depus încă din luna septembrie, în Senatul României, o interpelare oficială către Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în care am atras atenția asupra situației grave de la Electrocentrale Craiova și asupra riscului real ca orașul să rămână fără căldură în plină iarnă. Unde era atunci doamna Vasilescu? De ce nu a folosit influența politică pe care o are? De ce nu a ridicat vocea public? De ce nu a pus presiune pe propriul guvern?

Mai mult, de ce nu i-a cerut explicații lui Ilie Bolojan, partenerul de guvernare al partidului din care face parte, înainte ca această criză să lovească direct zeci de mii de familii din Craiova? De ce nu a acționat preventiv, așa cum ar face un lider care chiar își respectă comunitatea? Este ușor să pasezi vina după ce dezastrul s-a produs. Este comod să joci rolul victimei politice. Dar responsabilitatea reală înseamnă acțiune înainte de criză, nu reacție teatrală după ce oamenii au fost deja abandonați în frig. Craiovenii merită soluții, nu scuze. Merită lideri care luptă pentru ei când contează, nu când camerele de filmat sunt pornite.

Premierul Ilie Bolojan poartă o răspundere politică directă pentru blocarea fondurilor necesare reparațiilor și pentru haosul generat. Cinci întreruperi majore de căldură în doar două săptămâni, fiecare depășind 24 de ore, nu mai pot fi prezentate drept „probleme tehnice”. Sunt rezultatul direct al deciziilor greșite, al dezinteresului și al lipsei de viziune. O guvernare care funcționează astfel nu mai este doar ineficientă, este periculoasă pentru stabilitatea comunităților și pentru economia națională.

Este absolut cinic să vezi lideri social-democrați care ies public și „acuză” Guvernul Bolojan, în timp ce partidul lor este parte integrantă a acestui guvern. PSD nu este spectator. PSD votează, decide, negociază și își asumă ministere-cheie. A poza acum în victimă sau în apărătorul oamenilor este un joc dublu, lipsit de onestitate, practicat doar din teama de prăbușirea în sondaje. Nu poți fi și la putere, și în opoziție, în funcție de cum bate vântul electoral.

Nu mai este vorba doar despre Craiova. Este vorba despre un model de guvernare care produce haos, sărăcie și umilință. Iar pentru acest dezastru, atât premierul, cât și partidele care îl susțin, inclusiv PSD, trebuie să răspundă public și politic”, a declarat senatorul AUR, Marian Vasile.

The post Marian Vasile (senator AUR): „Craiova sacrificată de Guvern. Incompetența de la vârf a devenit pericol public” appeared first on AUR.

Evenimentul a fost deschis de președintele AUR, George Simion, care a atacat dur ipocrizia partidelor aflate la putere și impostura pe tema „reformelor” și a pensiilor speciale, după ce judecătorii Curții Constituționale au amânat decizia privind eliminarea lor:

„Au tăiat ăștia pensiile speciale? Le tot taie din 2019 încoace, câștigă alegeri și păcălesc oamenii că taie ei pensiile speciale, și mai nou dau vina pe noi, singura forță de opoziție din România.”

Liderul AUR a ironizat poziționările duplicitare ale social-democraților care deși critică majorările taxelor de la 1 ianuarie 2026, acestea au fost adoptate cu voturile PSD:

„Este un partid care trebuia să apere și Craiova, și Băileștiul, și Filiașul, și pe cei care merg la Universitate, și pe cei care au acasă solarii, magazii, pătule. Le-au impozitat! Au impozitat solariile, și pătulele, și magaziile, și toate acareturile pentru că nu mai aveau bani și nu mai știau cum să facă să scoată România din criză”

Referindu-se la criza provocată în jurul barajelor din țară, George Simion a arătat cum minciuna și incompetența au devenit regulă de guvernare: „Ați văzut ce s-a întâmplat cu barajele. Ați văzut cum ne-au acuzat pe noi cu două zile, trei zile înainte să rămână oamenii fără apă, că panicăm populația, că nu-i adevărat, că se va asigura apă potabilă pentru populații. Tot noi eram de vină, conform ministrului de la Mediu. (…) Sunt puși special ca să îngenuncheze țara noastră.”

George Simion a subliniat și motivul real pentru atacurile continue la adresa AUR:

„Noi suntem atacați la nivel național pentru că stăm prea bine în sondajele de opinie. Pentru că prea mulți români ne-au votat în mai 2025 și indică în sondajele alea falsificate, cum sunt ele, că suntem pe primul loc la un scor dublu în cazul unor alegeri naționale față de competitori. Se tem și nu mai știu ce să spună despre noi.”

În încheiere, mesajul său a legat miza politică de responsabilitatea locală a organizației din Craiova:

„Ce am reușit pe repede înainte la alegerile din Craiova, reprezentând oameni în țară și o alternativă, trebuie să se concretizeze într-o victorie a craiovenilor în 2028 și asta ține de acești oameni minunați din spatele meu. (…) Eu, tot ce ține de mine, am făcut și de 10 ori mai mult și o să fac. (…) Mergem înainte cu Dumnezeu!”

În cadrul conferinței , senatorul AUR Marian Vasile și-a prezentat moțiunea și direcția prin care își asumă conducerea filialei municipale Craiova:

„Ne propunem să avem activitate, să fim prezenți în toate cartierele craiovene, să fim activi pro-craioveni în Consiliul Local, să taxăm orice derapaj al Partidului Social Democrat, să devenim mai profesioniști, să ne pregătim liderii care vor fi consilieri locali, care vor face parte din administrația publică locală. Și vreau să avem o organizație AUR unită, nu dezbinată, o organizație AUR formată din oameni de bine, o organizație AUR care să fie în permanent contact cu Craiovenii.”

Moțiunea vizează consolidarea organizațională, prezența activă în comunitate, o comunicare fermă și un obiectiv electoral clar pentru 2028: afirmarea AUR Craiova ca principala forță politică a majorității care va conduce Consiliul Local Craiova în legislatura 2028- 2032.

The post Senatorul AUR Marian Vasile a fost ales președinte al organizației municipale Craiova appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Marian VASILE

Circumscripția electorală: Nr. 17 Dolj

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul ÎNTREBĂRII – Stadiul implementării metodologiei Building Information Modeling (BIM) în România și măsurile asumate de MDLPA pentru aplicarea etapelor prevăzute în foaia de parcurs națională.

Stimate domnule ministru,

În contextul tranziției digitale a sectorului construcțiilor și al angajamentelor asumate de România în cadrul programelor europene de modernizare administrativă, metodologia Building Information Modeling (BIM) devine un instrument esențial pentru eficientizarea investițiilor publice, reducerea costurilor și creșterea transparenței în derularea lucrărilor de construcții.

Potrivit Memorandumului Guvernului României din 16 septembrie 2022, privind aprobarea „Foii de parcurs pentru implementarea metodologiei BIM în România”, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a fost desemnat drept instituția coordonatoare a procesului de implementare la nivel național.

Ulterior, prin Ordinul nr. 2.221/2023 și Ordinul nr. 2.224/2023, MDLPA a aprobat reglementările tehnice RTC 8-2022 și RTC 9-2022, care stabilesc cadrul metodologic privind managementul informațiilor digitale și utilizarea instrumentelor BIM în construcții.

Aceste documente constituie un pas semnificativ spre digitalizarea sectorului, însă implementarea lor practică în instituțiile publice și în piața construcțiilor rămâne încă limitată.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1.Care este stadiul concret de implementare a metodologiei BIM în cadrul instituțiilor și companiilor aflate în subordinea MDLPA?

• Câte proiecte publice utilizează efectiv metodologia BIM, conform RTC 8-2022 și RTC 9-2022?

2.Ce măsuri a luat ministerul pentru formarea și certificarea personalului tehnic din administrația publică locală și centrală în domeniul BIM?

• Există programe naționale de formare profesională sau parteneriate cu universități și asociații profesionale (ex. buildingSMART România)?

3.Care este calendarul etapelor următoare din foaia de parcurs națională și când estimează MDLPA că metodologia BIM va deveni obligatorie pentru toate investițiile publice din România?

4.Cum se asigură interoperabilitatea și compatibilitatea între standardele BIM promovate de MDLPA și reglementările europene (de exemplu ISO 19650-1:2019, directivele UE privind achizițiile publice și digitalizarea construcțiilor)?

5.Ce fonduri europene sau naționale sunt alocate pentru digitalizarea proceselor de proiectare și implementare BIM în perioada 2025–2027?

Domnule ministru,

Având în vedere potențialul uriaș al metodei BIM în creșterea transparenței, reducerea risipei bugetare și optimizarea investițiilor publice, consider că este esențial ca MDLPA să comunice public un raport anual de progres, cu indicatori clari privind gradul de adoptare BIM în România.

The post Marian Vasile – Întrebare – Stadiul implementării metodologiei Building Information Modeling (BIM) în România și măsurile asumate de MDLPA pentru aplicarea etapelor prevăzute în foaia de parcurs națională appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: Nr. 17 Dolj

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declaraţiei politice: Dunărea – autostrada economică pe care Guvernul a uitat s-o deschidă pentru Dolj și pentru sudul României

Stimați colegi,

Stimați locuitori ai județului Dolj,

De treizeci de ani, în Dolj și în tot sudul României, se vorbește despre potențialul Dunării.

Despre porturile noastre, despre legătura cu Europa, despre dezvoltare.

Dar între timp, fluviul a rămas același, iar promisiunile s-au scufundat.

În timp ce țările vecine — Ungaria, Serbia, Austria — își dezvoltă porturile și transportul fluvial, România continuă să privească Dunărea ca pe o limitare, nu ca pe o oportunitate.

Dunărea – bogăția ignorată a Doljului

Dunărea trece pe la Calafat, Bechet, Cetate și Rast.

Curge pe lângă sate și orașe pline de oameni harnici, dar și pe lângă porturi care sunt, în prezent, goale.

De ce?

Pentru că în fiecare vară, atunci când apele scad, șenalul navigabil dispare, iar navele rămân blocate.

Cerealele fermierilor nu pot fi exportate, materialele de construcții nu pot fi livrate, și niciun investitor serios nu mai are încredere într-un fluviu care, în România, nu este navigabil tot anul.

Din cauza acestor blocaje, județul Dolj pierde anual peste 15 milioane de euro, doar prin costurile suplimentare de transport.

Dar pierdem mult mai mult: pierdem locuri de muncă, oportunități și încrederea oamenilor că statul îi vede și pe ei, în sudul țării.

Cine e responsabil?

România are obligația de a menține o adâncime minimă de 2,5 metri pe Dunăre, conform acordurilor europene și internaționale.

Aceasta este sarcina Ministerului Transporturilor și a Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ Galați).

Totuși, proiectele europene destinate regularizării și dragajului — FAIRway Danube și FAST Danube — sunt blocate de ani de zile.

În tot acest timp, Bulgaria și Serbia și-au modernizat porturile, iar noi am rămas la stadiul de hărți și studii de fezabilitate.

Este o rușine națională ca un fluviu de importanță europeană să nu poată fi navigat 12 luni pe an, în timp ce în alte țări Dunărea funcționează ca o autostradă de apă.

Este un eșec administrativ și o dovadă de indiferență față de sudul României.

Ce propun

Doljul are nevoie de o strategie fluvială proprie, integrată în politica națională de transport:

            • lucrări anuale de dragaj și stabilizare a malurilor,

            • modernizarea porturilor Calafat, Bechet, Cetate și Rast,

            • crearea unui sistem digital de monitorizare a șenalului navigabil,

            • și o cooperare reală cu Bulgaria, nu doar semnături pe hârtie.

Dunărea trebuie să devină o prioritate de stat, nu să fie doar un subiect de campanie electorală.

Ca senator al Doljului, cred cu tărie că adevărata dezvoltare a Olteniei începe de pe malul Dunării.

Dacă fluviul ar fi navigabil tot anul, dacă porturile ar funcționa, dacă mărfurile noastre ar ajunge ieftin și rapid la Constanța, Doljul ar deveni un pol economic al României.

Dunărea ar trebui să lucreze pentru noi și împreună cu noi— nu să ne privească, an de an, cum sărăcim.

Sudul țării are nevoie de o autostradă economică.

Iar acea autostradă există deja — se numește Dunărea.

Domnule ministru al Transporturilor,

sudul României nu mai are răbdare.

Oltenia așteaptă lucrări concrete, nu mai avem timp pentru rapoarte.

Așteaptă porturi deschise, nu mai vrea promisiuni.

Dunărea este o șansă de dezvoltare a României, de mândrie și de viitor pentru țara noastră.

Iar eu, ca senator de Dolj, nu voi lăsa ca această șansă să fie ignorată încă o generație.

The post Marian Vasile – Declarație politică – Dunărea – autostrada economică pe care Guvernul a uitat s-o deschidă pentru Dolj și pentru sudul României appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Marian VASILE

Circumscripția electorală: Nr. 17 Dolj

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul Interpelării – Lipsa navigabilității permanente pe Dunărea românească — cauza stagnării economice a județului Dolj și a sudului României

                Stimate domnule ministru,

Dunărea ar trebui să fie motorul de dezvoltare al sudului României. În realitate, ea a devenit simbolul neglijenței administrative și al subdezvoltării cronice. De la Calafat la Bechet, între porturile Doljului, fluviul este navigabil doar 8–9 luni pe an, iar în verile secetoase, navele mari rămân blocate săptămâni întregi.

Din cauza adâncimilor insuficiente și a lipsei lucrărilor de întreținere, Doljul pierde anual zeci de milioane de euro prin blocarea transportului fluvial de cereale, agregate și materiale industriale. Fermierii, transportatorii și operatorii portuari sunt obligați să apeleze la transport rutier scump, ceea ce face ca produsele noastre locale să fie mai puțin competitive decât cele din alte regiuni.

Aceasta nu este o problemă tehnică. Este o problemă de guvernanță, viziune și voință politică. România are obligația, conform legislației europene și acordurilor internaționale, să mențină adâncimea minimă de navigație de 2,5 metri pe sectorul româno-bulgar al Dunării.

Ministerul Transporturilor și Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ Galați) sunt instituțiile responsabile pentru întreținerea șenalului navigabil, dragaje și semnalizare.

Cu toate acestea:

• proiectele FAIRway Danube și FAST Danube, finanțate prin programele europene CEF și TEN-T, sunt întârziate cu peste 8 ani;

• lucrările de dragaj sunt ocazionale, nu preventive;

• colaborarea cu autoritățile bulgare este ineficientă, iar Comisia mixtă româno-bulgară nu are rezultate concrete.

În același timp, alte state dunărene – Austria, Ungaria, Serbia – mențin navigabilitatea tot anul, prin lucrări permanente și investiții anuale de zeci de milioane de euro.

În lipsa navigației continue, porturile Calafat, Bechet, Cetate și Rast funcționează mult sub capacitate.

Potrivit datelor anexate:

• doar 300 000 – 400 000 tone de marfă sunt transportate anual,

• deși capacitatea tehnică a porturilor depășește 2 milioane tone/an.

Această subutilizare înseamnă:

• pierderi logistice de peste 15 milioane euro/an,

• blocarea exporturilor agricole din sudul Olteniei,

• descurajarea investițiilor în logistică și industrie,

• menținerea unei zone cu potențial uriaș într-o sărăcie structurală.

Fără un fluviu navigabil 12 luni/an, Doljul nu poate atrage mari investitori și nu-și poate valorifica resursele locale.

Fără Dunăre, sudul României nu are autostradă economică.

În acest sens, vă solicit să ne transmiteți:

1. Care este stadiul exact al proiectului „FAST Danube” și când vor începe efectiv lucrările pe sectorul Calafat–Bechet–Corabia?

2. Ce buget a fost alocat în ultimii 5 ani pentru dragajele și lucrările hidrotehnice din sectorul Dolj și cât din acest buget a fost efectiv utilizat?

3. Ce măsuri concrete aveți pentru coordonarea cu partea bulgară, astfel încât navigabilitatea să fie asigurată permanent pe sectorul comun?

4. Intenționează Ministerul Transporturilor să implementeze un sistem digital de monitorizare a șenalului navigabil (e-Navigation) pe sectorul Dolj?

5. Când estimați că România va avea navigabilitate continuă, 12 luni/an, pe sectorul româno-bulgar al Dunării?

Domnule ministru,

lipsa navigabilității Dunării nu mai poate fi explicată prin scuze tehnice.

Este o dovadă a lipsei de responsabilitate guvernamentală față de sudul României.

Oltenia, și în special Doljul, au nevoie de un parteneriat real cu Guvernul pentru a valorifica Dunărea ca resursă economică strategică.

Dunărea trebuie să devină autostrada economică a Doljului, nu o apă care curge pe lângă sărăcie.

Fermierii, transportatorii, constructorii și antreprenorii din Dolj merită infrastructură modernă, porturi funcționale și respect pentru munca lor.

Vă solicit, în numele locuitorilor județului Dolj, să prezentați public un calendar clar de lucrări, cu termene și responsabilități, pentru reabilitarea șenalului navigabil și modernizarea porturilor din sudul României.

The post Marian Vasile – Interpelare – Lipsa navigabilității permanente pe Dunărea românească — cauza stagnării economice a județului Dolj și a sudului României appeared first on AUR.

De către: Senator Marian VASILE

Circumscripția electorală: nr.17 Dolj

Obiectul întrebării: Stadiul implementării Directivei (UE) 2022/2555 – NIS2 și gradul real de pregătire al instituțiilor publice și al companiilor din România

Domnule Director General,

România se află în plin proces de transpunere și aplicare a Directivei (UE) 2022/2555 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune – cunoscută sub numele de Directiva NIS2.

Termenul de conformare pentru entitățile publice și private esențiale se apropie rapid, însă semnalele din teritoriu indică o întârziere semnificativă în procesul de pregătire instituțională și tehnică.

Numeroase autorități publice și companii românești nu dispun de infrastructură IT corespunzătoare și nu au personal specializat pentru implementarea cerințelor NIS2.

Multe dintre acestea afirmă că nu au primit ghiduri clare de conformare, nu cunosc procedura de audit și nu știu cum să se înregistreze la DNSC, deși această înregistrare este o obligație legală potrivit OUG nr. 155/2024 și ordinelor DNSC din august 2025.

DNSC are un rol central în acest proces — de la certificarea auditorilor și instruirea instituțiilor publice, până la gestionarea Registrului Național al Entităților vizate de NIS2.

Cu toate acestea, lipsa de informare și sprijin tehnic riscă să transforme o reformă necesară într-un proces birocratic și formal, fără impact real asupra securității naționale.

În acest context, vă solicit următoarele clarificări:

1.Care este stadiul real al transpunerii Directivei NIS2 în legislația secundară și care este calendarul complet de implementare pe sectoare de activitate?

2.Câte instituții publice și câte entități private s-au înregistrat până în prezent în Registrul NIS2 al DNSC, respectiv care este procentul de conformare pentru fiecare categorie (publică și privată)?

3.Ce măsuri de sprijin tehnic și financiar sunt prevăzute pentru instituțiile care nu dispun de personal IT propriu?

4.DNSC are în plan deschiderea unor centre regionale de instruire și coordonare pentru autoritățile publice și entitățile esențiale?

5.Câte audite de conformitate NIS2 au fost efectuate până acum și care sunt principalele concluzii preliminare?

6.Ce strategie are DNSC pentru comunicarea publică și formarea personalului din instituțiile vizate, astfel încât aplicarea NIS2 să fie realistă, eficientă și transparentă?

Domnule Director,

DNSC are un rol cheie nu doar în protejarea sistemelor informatice, ci și în consolidarea încrederii în statul român digital.

Critica pe care o formulez vine nu din adversitate, ci din preocuparea sinceră pentru securitatea națională și pentru buna administrare a resurselor publice.

Grupul parlamentar AUR consideră că Parlamentul și DNSC trebuie să colaboreze strâns, pentru ca aplicarea NIS2 să nu devină o formalitate birocratică, ci o tranziție reală către o Românie cibernetică sigură și suverană.

Notă finală:

Conform prevederilor OUG nr. 155/2024 și ordinelor DNSC nr. 1/2025 și 2/2025, entitățile esențiale și importante au obligația legală de a se înregistra în Registrul DNSC în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actelor subsecvente.

Nerespectarea acestor termene poate atrage sancțiuni contravenționale semnificative, dar mai grav, poate crea vulnerabilități cibernetice în infrastructuri critice de stat și în companii strategice.

De aceea, o informare corectă, un sprijin tehnic concret și un grad ridicat de transparență din partea DNSC sunt esențiale pentru ca România să nu rateze implementarea efectivă a Directivei NIS2.

The post Marian Vasile – Întrebare – Stadiul implementării Directivei (UE) 2022/2555 – NIS2 și gradul real de pregătire al instituțiilor publice și al companiilor din România appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: nr.17 Dolj

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declaraţiei politice: Guvernul condamnă Doljul la întuneric și șomaj: Închiderea Termocentralei Ișalnița este o greșeală națională

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La 1 ianuarie 2026, Termocentrala Ișalnița, una dintre cele mai importante unități energetice din Oltenia — va fi închisă definitiv. Este o decizie luată cu o ușurință revoltătoare, fără o analiză serioasă a consecințelor economice, sociale și strategice.

Această centrală nu este doar un simbol al industriei doljene, ci și o piesă vitală în echilibrarea Sistemului Energetic Național. Ișalnița este una dintre puținele centrale capabile să urce și să coboare sarcina rapid, contribuind la reglajul de frecvență, o funcție esențială pentru stabilitatea rețelei.

Guvernul actual pare să uite că, fără aceste unități, România devine dependentă de importuri și de voința altor state. În timp ce țări ca Germania sau Polonia își amână tranziția de la cărbune tocmai pentru a-și proteja securitatea energetică, România — mereu „mai catolică decât Papa” — închide capacități strategice înainte să pună altceva în loc.

Domnule ministru al Energiei, cum puteți garanta că, în ianuarie 2026, nu vom cumpăra curent scump din Ungaria sau Serbia, în timp ce oamenii din Dolj rămân fără locuri de muncă?

Ce garanții aveți că noile centrale pe gaz sau pe hidrogen vor fi gata la timp?

Ce se întâmplă cu sutele de familii din Ișalnița, din Craiova și din satele din jur care trăiesc direct sau indirect din activitatea termocentralei?

Adevărul este că această închidere nu are nimic de-a face cu ecologia, ci cu servilismul politic față de Bruxelles. În loc să modernizăm instalațiile și să investim în tehnologii de captare a emisiilor, preferăm să închidem tot și să importăm energie „verde” produsă în altă parte.

Ișalnița putea fi transformată într-un hub energetic modern, cu combinație între gaze, hidrogen și surse regenerabile. Fondurile europene pentru acest tip de conversie există — dar lipsesc viziunea, curajul și patriotismul economic.

Închiderea Termocentralei Ișalnița este o lovitură pentru Dolj, dar și un semnal periculos pentru toată Oltenia industrială.

Fără industrie, fără locuri de muncă stabile și fără energie produsă aici, regiunea riscă să devină o simplă anexă a pieței energetice europene.

Solicit Guvernului României:

            1. Să reevalueze urgent calendarul de închidere, până la punerea efectivă în funcțiune a centralelor de înlocuire;

            2. Să asigure un plan de reconversie profesională și de sprijin economic real pentru comunitățile afectate;

            3. Să prezinte Parlamentului un raport complet privind impactul asupra Sistemului Energetic Național;

            4. Să nu transforme Oltenia într-un cimitir industrial sub pretextul „tranziției verzi”.

AUR va susține orice demers legislativ care apără securitatea energetică națională și demnitatea economică a românilor.

România trebuie să rămână stăpână pe energia ei și pe locurile ei de muncă, nu o piață de desfacere pentru importuri scumpe și politici impuse din exterior.

The post Marian Vasile – Declarație politică – Guvernul condamnă Doljul la întuneric și șomaj: Închiderea Termocentralei Ișalnița este o greșeală națională appeared first on AUR.