Condamnăm incapacitatea autorităților române de a preveni unul dintre cele mai grave incidente de securitate produse în proximitatea frontierelor României de la începutul războiului din Ucraina, când o tragedie de proporții a fost evitată doar prin profesionalismul salvatorilor și printr-o doză uriașă de noroc.

În timp ce marinarii își salvau colegii dintre flăcări, instituțiile statului român ofereau, din nou, explicații după producerea dezastrului.

Românii au aflat că Ministerul Apărării monitoriza încă din seara precedentă atacurile cu drone din zona Deltei Dunării, că aeronave de luptă au fost ridicate de la sol și că existau informații privind desfășurarea unor atacuri asupra infrastructurii ucrainene din apropierea frontierelor României.

Cu toate acestea, o navă comercială aflată în imediata vecinătate a spațiului maritim românesc a fost lovită, iar viețile a 17 oameni au fost puse în pericol.

Întrebarea pe care o adresăm Guvernului este una simplă: dacă statul știa că există un risc iminent, de ce nu a făcut suficient pentru a preveni producerea acestei tragedii ?

Dacă radarele au detectat atacurile, dacă avioanele militare au fost ridicate pentru monitorizare și dacă autoritățile urmăreau evoluția situației în timp real, cum se explică faptul că o navă civilă a ajuns să fie atacată fără ca pericolul să fie anticipat și gestionat în mod eficient ?

Din păcate, în ultimele luni am asistat la numeroase situații în care drone, resturi de drone sau amenințări venite dinspre conflictul din Ucraina au ajuns în imediata apropiere a teritoriului României. De fiecare dată ni s-a spus că „situația este sub control”.

Astăzi vedem rezultatul acestei autosuficiențe instituționale. Un petrolier în flăcări.
Marinari răniți. Un risc major pentru siguranța navigației în Marea Neagră. Și, din nou, comunicate liniștitoare emise după producerea incidentului.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) apreciază fără rezerve intervenția echipajelor ARSVOM, ale Gărzii de Coastă, ale ISU și ale personalului medical, care au salvat viețile echipajului. Ei și-au făcut datoria cu profesionalism și curaj.

Dar salvatorii nu trebuie transformați în paravan pentru lipsa de răspundere a celor care coordonează sistemul național de apărare și securitate.

Responsabilitatea politică aparține celor care aveau obligația să gestioneze riscurile înainte ca acestea să se transforme într-un dezastru.

Solicităm convocarea de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru analiza acestui incident și prezentarea concluziilor în fața Parlamentului.

Solicităm, de asemenea:
• prezentarea cronologiei complete a evenimentelor, din momentul în care au fost detectate atacurile cu drone până la lovirea navei;
• publicarea măsurilor dispuse de instituțiile responsabile înainte de producerea incidentului;
• constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind modul în care instituțiile statului au gestionat această situație;
• identificarea și sancționarea tuturor responsabililor, dacă ancheta va demonstra existența unor erori, întârzieri sau deficiențe instituționale;
• prezentarea unui plan național de protecție a navigației comerciale și a infrastructurii maritime românești în contextul intensificării conflictului din regiunea Mării Negre.

În același context, considerăm că Guvernul are obligația de a prezenta public și măsurile concrete prin care va asigura protecția perimetrului strategic Neptun Deep, de unde România urmează să înceapă exploatarea gazelor naturale în anul 2027.

Dacă, în prezent, dronele și amenințările provenite din proximitatea conflictului ajung atât de aproape de zona economică exclusivă a României, este legitim ca opinia publică să întrebe cum va fi garantată securitatea acestei infrastructuri energetice de importanță strategică.

Solicităm autorităților să prezinte un plan clar privind capabilitățile de supraveghere, avertizare și apărare anti-dronă destinate protejării obiectivului Neptun Deep, astfel încât exploatarea acestei resurse esențiale să se desfășoare în condiții de maximă siguranță.

România este stat membru NATO și are obligația de a demonstra că poate proteja siguranța navigației în zona sa de responsabilitate și că poate reacționa eficient la amenințările generate de războiul de la granițele sale.

În fața unor asemenea evenimente nu mai este suficient să aflăm, după producerea tragediei, că autoritățile „monitorizau situația”.

Cetățenii așteaptă prevenție, coordonare și decizii ferme. Nu explicații tardive. Nu comunicate liniștitoare. Nu transferul responsabilității.

Statul român trebuie să demonstreze că este capabil să își îndeplinească misiunea fundamentală: protejarea vieții oamenilor și apărarea intereselor naționale.

Acest incident trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică.

România nu își poate permite să trateze amenințările de securitate din Marea Neagră într-o manieră reactivă și birocratică.

Într-un context regional extrem de volatil, fiecare minut contează, iar lipsa unor măsuri preventive eficiente poate face diferența dintre o intervenție reușită și o tragedie.

Cetățenii României au nevoie de un stat care anticipează riscurile, acționează rapid și își asumă responsabilitatea pentru protejarea vieții omenești și a intereselor naționale.

Nu este suficient să constatăm gravitatea unui incident după producerea lui; responsabilitatea guvernării înseamnă prevenție, coordonare și capacitatea de a reacționa înainte ca vieți omenești să fie puse în pericol.

The post Atacul asupra navei din Marea Neagră demonstrează eșecul statului român de a proteja securitatea din proximitatea frontierelor sale appeared first on AUR.

„Un titlu cât 100 de moțiuni de cenzură împotriva oricăror guverne PSD-PNL-UDMR-USR au fost sau se vor face!

În ultimii 10 ani, toate guvernele de la București au știut că, la un moment dat, România va avea disponibil gazul din Marea Neagră. Și nu au mișcat niciun deget pentru a construi centrale electrice sau pentru a menține industria chimică. Toate combinatele de îngrășăminte au fost închise, ultimul fiind și cel mai mare: Azomureș; centralele de la Ișalnița și Turceni nici nu au constructorul desemnat, centrala de la Iernut este neterminată din 2016, centrala de la Brăila a fost și ea abandonată.

Există, oare, o mai înspăimântătoare orbire, o lipsă de viziune mai evidentă decât cea a puterii de la București?

Ungaria, prin vocea agresivă a lui Péter Szijjártó, fostul ministru de Externe al lui Viktor Orbán, ne cere acest gaz din 2017, ridiculizând neputința guvernului nostru. „Ce veți face cu acest gaz, veți face un foc mare sa îl ardeți?” – fraza lui Szijjártó care ar fi trebuit să ne trezească de 10 ani a rămas doar una dintre palmele binemeritate date unui regim corupt și incompetent.

Da, gazul românesc din Marea Neagră va fi procesat în Ungaria și Austria, iar noi vom continua să ne lamentăm copilărește!

Oare dacă te întrebi de ce nimeni nu va plăti niciodată pentru această crimă economică devii anti-european sau anti-occidental?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernele din ultimii 10 ani au îngropat industria chimică și energetică înainte ca România să exploateze gazul din Marea Neagră” appeared first on AUR.

Într-un videoclip devenit viral ,ministrul a acuzat existența unor țevi care ar deversa ape fecaloide direct în Marea Neagră, inducând panică în rândul populației și afectând grav imaginea litoralului românesc.

Realitatea contrazice însă flagrant aceste afirmații. Potrivit declarațiilor oficiale ale directorului Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, Stelică Hagi, nu există dovezi care să confirme existența unor astfel de deversări de natură fecaloidă. Mai mult, specialiștii indică faptul că ar fi vorba despre ape provenite din drenaje de fundații ale unor hoteluri în construcție (ape de epuisment), nicidecum despre fecale.

Această diferență nu este una de nuanță, ci una fundamentală: între o situație tehnică banală și o acuzație extrem de gravă, cu potențial de a afecta sănătatea publică și economia turistică – protecția mediului nu se face cu minciuni virale.
Deputatul AUR Valeriu Munteanu solicită explicații urgente din partea Guvernului României și a prim-ministrului: „Un ministru al Mediului nu are dreptul să lanseze acuzații de o asemenea gravitate fără nicio probă de laborator, fără analize oficiale și fără verificări instituționale. A vorbi despre „fecale în mare” în lipsa unor buletine de analiză este nu doar iresponsabil, ci periculos.”

Valeriu Munteanu solicită clarificări
privind: existența unor probe de apă care să confirme acuzațiile, documentele oficiale care au stat la baza declarațiilor ministrului și măsurile care vor fi luate în cazul în care aceste afirmații se dovedesc nefondate.

Acest episod ridică o problemă serioasă: poate un ministru să genereze panică publică pe baza unor informații neverificate? În lipsa unor dovezi clare, avem de-a face fie cu o gravă eroare de evaluare, fie cu o încercare deliberată de manipulare a opiniei publice.

„Protecția mediului nu se face cu videoclipuri virale și acuzații nefondate, ci cu rigoare științifică, responsabilitate și respect față de cetățeni”, a declarat deputatul AUR.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu răspândește panică fără dovezi – acuzații false despre „fecale în marea” demontate oficial”   appeared first on AUR.

Axinia a catalogat drept ipocrizie europeană faptul că, la aproape patru ani de la invazia Ucrainei de către Rusia, UE încă negociază condițiile de renunțare la importul de gaze rusești.

“Ca să aibă efect, interzicerea importului de țiței și de gaze naturale din Rusia trebuia să fie impusă încă de la începutul invaziei Ucrainei. Faptul că, la patru ani distanță, încă discutăm despre această măsură arată ipocrizia multor state membre care au continuat să importe masiv de la Putin.
Așa cum au arătat suedezii, UE a ajutat cu 187 de miliarde de euro Ucraina, dar a importat gaze și petrol de peste 201 miliarde de euro. Unele state pe față precum Ungaria, Slovacia și Austria. Altele au preferat varianta achiziției de gaz natural lichefiat: Franța, Belgia, Spania sau Țările de Jos.
Asta a alimentat mașina de război a lui Putin și le-a oferit rușilor răgazul să-și construiască o flotă sub pavilion propriu sau străin prin care livrează GNL în toate colțurile lumii.”

În privința României, europarlamentarul AUR a subliniat că țara noastră are suficiente resurse naturale pentru a-și asigura cu brio nevoile interne. De aceea a și votat în favoarea desprinderii definitive de importurile rusești.

“România este deja cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Iar din 2027, odată cu exploatarea zăcământului din Marea Neagră, vom putea deveni independenți energetic, cu o producție estimată la 8,176 milioane tep. Știu că sunt unii care se gândesc la gazele românești din Marea Neagră ca sursă principală pentru Uniunea Europeană. Vă transmit însă că, dacă ajungem noi, AUR, la putere în România, vom folosi acele gaze pentru industria noastră și pentru încălzirea caselor cetățenilor noștri”, a conchis europarlamentarul AUR, membru al Grupului ECR.

Context

La 2 decembrie 2025, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic privind Regulamentul de eliminare treptată a importurilor de gaze naturale rusești în Europa. Regulamentul face parte din foaia de parcurs RePowerEU și își propune să pună capăt dependenței rămase a Uniunii de importurile de surse de energie rusești.

Colegislatorii au convenit asupra unei abordări graduale pentru a interzice aceste importuri. De la 1 ianuarie 2027, pe piața europeană nu va mai intra gaz natural lichefiat din Rusia, în conformitate cu cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. Importurile de gaze naturale prin conducte către Europa în baza unor contracte de furnizare pe termen lung vor fi interzise începând cu 30 septembrie 2027. Contractele de furnizare pe termen scurt, încheiate înainte de 17 iunie 2025, vor înceta din 25 aprilie 2026 pentru livrările de GNL și din 17 iunie 2026 pentru gazele din conducte. Acest acord a primit undă verde de la eurodeputați săptămâna aceasta la Strasbourg, în ultima sesiune parlamentară a anului 2025.

The post Adrian Axinia (AUR/ECR): „Dacă AUR ajunge la putere, va folosi gazul natural din Marea Neagră pentru români și industria noastră!” appeared first on AUR.

Tema generală a dezbaterilor de la Bucureşti a fost „Către un viitor mai verde: Cooperarea pentru soluţii tehnologice în regiunea Mării Negre”.

În deschiderea evenimentului s-au adresat participanţilor, din partea Camerei Deputaţilor, doamna Gianina Șerban (AUR), în calitate de vicepreşedinte, şi domnul Călin-Gheorghe Matieş (AUR), în calitate de preşedinte al Delegaţiei Parlamentului României la APCEMN. Din partea Ministerului Afacerilor Externe a intervenit doamna Clara Staicu, Secretar de Stat pentru afaceri europene.

Doamna vicepreşedinte Gianina Șerban a remarcat importanţa cooperării regionale în regiunea extinsă a Mării Negre în contextul geopolitic actual marcat de provocări şi insecuritate, dar şi potenţialul deosebit al regiunii de a aduce dezvoltare şi prosperitate statelor riverane.

În discursul său introductiv, domnul preşedinte Călin Matieş a apreciat că stabilitatea şi prosperitatea regiunii Mării Negre sunt de importanţă strategică pentru România şi şi-a exprimat încrederea că reuniunea de la Bucureşti va contribui la consolidarea parteneriatelor şi sporirea dialogului politic între statele membre ale organizaţiei.

Dezbaterile au evidenţiat necesitatea cooperării între statele membre OCEMN în vederea identificării unor soluţii tehnologice care să permită dezvoltarea economică în condiţii de siguranţă pentru ecosistem şi biodiversitate.

În încheierea lucrărilor, domnul deputat Călin Matieş şi-a exprimat satisfacţia faţă de diversitatea şi consistenţa subiectelor abordate în cadrul şedinţei şi a invitat toţi participanţii la reuniune la dezbateri extinse cu Delegaţia Parlamentului României la APCEMN pe aspecte de interes reciproc la nivelul regiunii.

În marja acestei reuniuni, preşedintele şi membrii Delegaţiei Parlamentului României la APCEMN au avut o întrevedere bilaterală cu secretarul general al APCEMN, domnul Asaf Hajiyev, alături de reprezentanţi ai conducerii Secretariatului Internaţional al organizaţiei.

La reuniune au fost prezenţi parlamentari din Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, România, Turcia şi Ucraina. De asemenea, la lucrări au participat şi reprezentanţi ai Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), ai Secretariatului Internaţional al APCEMN, precum şi reprezentanţii unor Misiuni diplomatice la Bucureşti.

The post Călin Matieș – Comunicat de presă – Reuniunea Comisiei pentru politici economice şi de dezvoltare a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre appeared first on AUR.

”În 2027, va începe producția de gaze din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Timp de 5 ani, firma austriacă OMV va livra câte 1,5 miliarde mc anual (o treime din producție) către firma germană Uniper (deținută de statul german în proporție de 99%). Acest contract indică limpede că gazul extras din Marea Neagră nu va rămâne în România, ci va fi vândut în Germania, Ungaria și Austria. Asta, în condițiile în care noi, românii, am plătit din buzunarul nostru pentru a construi impropriu numitele conducte BRUA și extensia Tuzla-Podișor, care nu fac altceva decât să înlesnească exportul acestei resurse vitale.

Vă reamintesc: Black Sea Oil&Gas extrage deja 1 miliard mc anual și totul ajunge, în final, la export.

Cu alte cuvinte, gazul din Marea Neagră NU este pentru România, el fiind direcționat integral, cu acordul guvernului PSD–PNL–UDMR, către alte țări.

Ce ne rămâne nouă? Doar redevențele. Atât. Este acesta un comportament demn de o țară care își apără interesul național? Sau mai degrabă de o colonie care exportă resurse brute, în loc să le valorifice aici, acasă?

Gazul din Marea Neagră ar fi fost șansa perfectă pentru a reporni petrochimia românească, pentru a reindustrializa țara și pentru a crea locuri de muncă bine plătite. Dar nu, în timp ce alte popoare își folosesc rezervele naturale pentru a se dezvolta, guvernul PSD–PNL–UDMR stă docil, incapabil și acceptă exportul resurselor minerale fără să clipească.

Pe hârtie, reindustrializarea rămâne doar o gogoașă electorală, o minciună de campanie. România va ajunge să importe îngrășăminte și produse din plastic făcute, culmea, din gaz românesc și va plăti sume uriașe pentru asta. Să nu uităm că jumătate din deficitul nostru comercial pe bunuri vine din importul de produse chimice!

Guvernul Ciolacu îngroapă și ultima speranță a industriei noastre chimice, dar și a centralelor electrice pe gaz. În loc să producă aici, pentru noi, aceste partide – PSD, PNL și UDMR – duc țara spre dezastru. Românii vor consuma plastice și îngrășăminte fabricate de germani, austrieci ori unguri din gaz românesc, în timp ce noi vom plăti prețuri astronomice pentru încălzire, deși sub picioarele noastre există suficiente rezerve de gaze naturale!

Și atunci cum să nu spun, răspicat, că PSD–PNL–UDMR au furat viitorul acestei țări? Au predat resursele României, dar vor să ne oprească de la a ne exprima liber în alegeri. Tocmai de aceea nu mai vor să facă alegeri – au de apărat afacerea secolului, cea prin care gazele noastre pleacă peste graniță, iar România rămâne cu praful de pe tobă.

Acesta este adevărul dureros: clasa politică de la putere a vândut resursele țării și a lăsat poporul român să plătească pentru propria lui subdezvoltare. Noi, AUR, în schimb, vom continua să spunem lucrurilor pe nume și să luptăm pentru ceea ce ne aparține de drept!”, a spus Petrișor Peiu, senator AUR.

The post Petrișor Peiu, senator AUR: ”Coaliția PSD-PNL-UDMR a furat viitorul acestei țări! Gazul românesc va ajunge în Germania! Noi, românii, cu ce ne alegem?” appeared first on AUR.