A spune public că, în funcție de un vot intern, Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență este o amenințare directă la adresa independenței puterii judecătorești.

Aceasta nu este o opinie politică, ci un conflict juridic de natură constituțională între Președintele României și puterea judecătorească. Într-un stat de drept, asemenea conflicte sunt soluționate de Curtea Constituțională a României, care are obligația de a apăra principiul separației puterilor în stat.

În acest sens, AUR solicită preşedinţilor celor două Camere, primului-ministru și preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze CCR pe tema încălcării principiului separației puterilor în stat. Conflictul este unul direct și cât se poate de evident între
Președintele României și puterea judecătorească, iar aceste instituții au dreptul, conform Constituției, de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la conflictele juridice de ordine constituțională dintre autoritățile publice.

Prin declarațiile sale, Nicușor Dan transmite un mesaj periculos: că nu respectă independența justiției și că își permite să ordone instituțiilor-cheie ce să facă. Amenințarea cu desființarea sau forțarea plecării CSM este o interferență brutală, fără precedent, care subminează statul de drept.

Mai mult, Președintele nu are ce referendum să convoace în interiorul sistemului de justiție. Există deja un referendum național, validat prin votul românilor, care a stabilit clar contrariul: fără intervenții politice în justiție și fără ordonanțe de urgență care să o afecteze. Astăzi, Nicușor Dan încalcă tocmai voința populară exprimată atunci.

Președintele României nu are competența constituțională de a interveni, direct sau indirect, în organizarea și funcționarea autorității judecătorești. Justiția este o putere distinctă în stat, iar independența acesteia este garantată prin Constituție, inclusiv prin rolul Consiliului Superior al Magistraturii, care nu poate fi subminat prin inițiative politice sau consultări populare cu caracter manipulativ.

Nu negăm că există probleme în sistemul de justiție. Dar adevărata miză a acestui demers este alta: controlul numirilor la vârful parchetelor, acolo unde CSM are un rol esențial. Puterea de astăzi inventează reguli neconstituționale pentru a-și atinge obiectivele, exact cum a procedat și anul trecut pe 6 decembrie, atunci când a fost anulat votul a aproape 10 milioane de români.

AUR atrage atenția că un referendum nu poate fi folosit ca instrument de presiune politică asupra Justiției și nici ca pretext pentru a redesena echilibrul constituțional dintre puterile statului. Orice tentativă de a transfera decizia privind organizarea Justiției din cadrul constituțional către un exercițiu populist reprezintă un pericol real pentru statul de drept.

Este ironic și profund îngrijorător faptul că același președinte care invocă public „lupta împotriva extremismului” și „apărarea democrației” este cel care forțează limitele Constituției și încearcă să subordoneze Justiția voinței politice, relativizând rolul instituțiilor fundamentale ale statului.

AUR va face opoziție totală și națională. Vom folosi toate instrumentele constituționale și legale pentru a apăra separația puterilor în stat, independența Justiției și ordinea constituțională. Ceea ce se întâmplă în aceste zile nu este o reformă, ci un asalt asupra justiției și democrației. Dacă nu este oprit, riscul este pierderea independenței și suveranității statului.

The post AUR cere instituțiilor abilitate sesizarea CCR cu privire la un conflict juridic de natură constituțională între Președintele României și puterea judecătorească appeared first on AUR.

Motivele sunt simplu de înţeles:
·        În primul rând, CCR s-a transformat în camera superioară a Parlamentului şi va declara neconstituţională orice lege care le taie din pensiile speciale colosale pe care le primesc.
·        În al doilea rând, oamenilor Puterii le este teamă să ajungă pe mâna unor procurori şi judecători cărora le taie din privilegii. Este o conivenţă între politic şi Puterea judecătorească.
·        În al treilea rând, magistraţii votează şi ei, existând un bazin electoral deloc de neglijat acolo.
Chiar dacă vom pierde banii din PNRR, această reformă NU se va produce. La fel cum au păstrat numirile politice în consiliile de administraţie ale companiilor de stat după ce Comisia Europeană le-a spus că de aceea se blochează tranşa a treia.

De aceea, această nouă încercare a lui Ciolacu, Bolojan sau Kelemen de a ne convinge că se taie pensiile speciale reprezintă doar nutreţ pentru rumegătoare. Tot taie aceste privilegii de prin 2010 încoace şi nu ştiu cum se face că ele cresc de la an la an. Realitatea este că, şi dacă vor promova o lege în Parlament, ea va fi anulată la CCR.

În încheiere, vă dau şi câteva cifre relevante:
·        Aproximativ 5.600 de foşti magistraţi primesc pensii speciale.
·        Pensia specială medie a magistraţilor a fost, în februarie 2025, de 25.185 de lei.
·        Din aceşti bani, 21.933 de lei sunt suportați de la bugetul de stat, iar 7.373 de lei de la bugetul asigurărilor sociale de stat (pe bază de contributivitate)”, a declarat Niculina Stelea, senator AUR.

The post Niculina Stelea, senator AUR: “Teatru de păpuşi cu pensiile speciale ale procurorilor şi judecătorilor” appeared first on AUR.

Domnului Ion-Marcel CIOLACU, Prim-ministrul României

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.03.2025

Obiectul întrebării: Clarificări despre derogarea pentru magistrați de a primi, în continuare, diurne de sute de mii de lei, anual

Stimate domnule Prim-ministru,

Faliile dintre păturile sociale din România se adâncesc prin fiecare măsură protecționistă pe care o adoptați, ajungându-se ca anumite categorii socioprofesionale să devină adevărate caste, cu privilegii de neînchipuit pentru românul de rând, desigur, toate plătite din bani publici.

Cumva, complicitatea dintre justiție și lumea politică este evidentă: prea multe dosare soluționate în beneficiul marilor infractori, niciun politician condamnat pentru fapte legate de trafic de influență ori corupție la schimb pentru o serie de avantaje materiale majore – salarii imense, pensii speciale, deconturi inclusiv pentru ochelari de vedere și, mai nou, diurne speciale – „diurna de detașare”.

Întrucât, domnule prim-ministru, ați decis să păstrați „diurna specială” pentru unii magistrați, în ciuda măsurilor de austeritate impuse populației, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. În forma inițială a Ordonanței austerității era prevăzut ca „diurna specială” să fie complet anulată, însă, ulterior, documentul a fost modificat, după ce informația a ajuns în rândul magistraților – care sunt motivele pentru care s-a operat, brusc, această derogare?

2. Care este impactul bugetar, pentru anul 2025, al aplicării acestei măsuri – acordarea pentru magistrați a diurnei de 2%/zi din salariul brut?

3. Câți dintre magistrații care beneficiază de această diurnă specială își desfășoară activitatea în localitățile de domiciliu?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Clarificări despre derogarea pentru magistrați de a primi, în continuare, diurne de sute de mii de lei, anual appeared first on AUR.