Sute de români au participat de bună-credință la aceste concursuri, au investit timp, bani și speranță într-un proces organizat de statul român, pentru ca la final să li se spună că totul a fost inutil.

Aceste informații apar pe site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe, unde mai multe concursuri figurează ca fiind anulate după ce procedurile de selecție erau deja în desfășurare sau chiar aproape finalizate. În dreptul lor, fără nicio altă explicație, apare sintagma „incident tehnic”.

În lipsa unor explicații concrete, apar întrebări legitime pe care ministerul nu le poate ignora. A existat cu adevărat acest „incident tehnic” sau ni se cere să acceptăm o explicație convenabilă? Vorbim despre o incompetență gravă în organizarea unor concursuri publice sau despre o practică și mai gravă, cunoscută din administrația publică: blocarea concursurilor reale pentru a face loc unor numiri pe criterii politice sau de relații?

Pentru că atunci când organizezi concursuri la care oamenii participă corect și le anulezi fără explicații, când nu există transparență și când instituția refuză să ofere detalii verificabile, suspiciunea că regulile sunt încălcate devine inevitabilă.

Am adresat astăzi o întrebare parlamentară ministrului Oana Țoiu, prin care îi solicit să prezinte, clar și verificabil, în ce a constat acest „incident tehnic”, ce anume a fost afectat în procesul de selecție și cine își asumă responsabilitatea pentru anularea acestor concursuri, după parcurgerea unor etape avansate.

De asemenea, solicit să fie prezentat calendarul concret de reluare a procedurilor și să fie clarificat dacă acestea vor fi reluate integral sau de la anumite etape, precum și dacă participanții deja evaluați vor fi luați în considerare sau vor fi obligați să reia procesul de la zero.

Nu în ultimul rând, solicit Ministerului Afacerilor Externe să garanteze transparența totală a proceselor de recrutare și să clarifice dacă aceste posturi vor mai fi ocupate exclusiv prin concurs public sau dacă există intenția utilizării altor proceduri administrative.

În lipsa acestor răspunsuri, „incidentul tehnic” riscă să rămână doar o formulă convenabilă pentru a ascunde fie incompetența, fie ocolirea concursului public în favoarea sinecurilor”, a declarat deputatul AUR, Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Incident tehnic sau selecție pe ușa din spate? Oana Țoiu anulează sute de interviuri de angajare în structurile MAE și ridică suspiciuni grave” appeared first on AUR.

Sub conducerea ministrului de externe, doamna Oana Țoiu, Ministerul Afacerilor Externe al României a demonstrat că este depășit de o situație care ar fi trebuit anticipată și gestionată instituțional, cu calm, profesionalism și eficiență administrativă.

România s-a mai confruntat în trecut cu situații în care cetățeni români au trebuit evacuați sau repatriați din zone de conflict sau din contexte de criză. În acele cazuri, operațiunile au fost gestionate discret și instituțional, fără spectacol mediatic și fără transformarea unei obligații a statului într-un exercițiu de imagine politică. Din păcate, în cazul de față, ceea ce ar fi trebuit să fie o intervenție administrativă eficientă a fost transformat într-un episod de comunicare politică și într-un spectacol public care nu a ajutat în niciun fel românii aflați în pericol.

În momentul în care tensiunile din regiune escaladau, statul român ar fi trebuit să fie deja pregătit cu mecanisme de reacție rapidă, cu liste clare de evacuare și cu o comunicare constantă cu românii aflați în zonă. Alte state europene au demonstrat că acest lucru este posibil. Croația, Italia, Franța și alte state au organizat rapid repatrieri utilizând aeronave ale companiilor aeriene naționale din Emiratele Arabe Unite. Aceste operațiuni au fost realizate eficient, fără scandal public și fără confuzii administrative.

În mod paradoxal, singurele repatrieri transformate într-un scandal au fost cele gestionate de România. Mai mult decât atât, o parte dintre aceste zboruri au fost realizate prin mecanisme europene de sprijin și decontare pentru evacuări în situații de criză. Cu toate acestea, modul defectuos de gestionare a situației a reușit performanța de a arunca România într-o zonă de ridicol diplomatic greu de reparat. Este rușinos ca, pe lângă incapacitatea de a gestiona eficient problema în sine, autoritățile române să transforme o operațiune de protecție a cetățenilor într-un episod de criză de imagine pentru statul român.

La fel de problematic a fost modul în care a fost gestionată comunicarea instituțională. Au existat numeroase semnale privind dificultăți în contactarea misiunilor diplomatice, informații incomplete sau contradictorii privind procedurile de repatriere și lipsa unor criterii publice clare pentru includerea pe listele de evacuare.

Criteriile după care au fost selectate persoanele repatriate nu au fost explicate în mod transparent. Cine decide? Pe baza căror priorități? Care sunt procedurile aplicate în situații de criză? Lipsa acestor răspunsuri a generat suspiciuni legitime și a afectat încrederea în capacitatea instituțională a statului român.

Un episod deosebit de grav este cel legat de excluderea unui minor de pe lista de repatriere, justificată public prin argumentul că situația ar reprezenta „o vulnerabilitate de imagine”. O asemenea explicație este profund inacceptabilă. În situații de criză, criteriile trebuie să fie exclusiv umanitare și administrative, nu de comunicare politică. A ține un minor în afara unei operațiuni de repatriere din motive legate de imagine demonstrează o gravă neînțelegere a rolului fundamental al Ministerului de Externe: protejarea cetățenilor români, indiferent de contextul politic sau mediatic.

Ceea ce vedem astăzi nu este însă doar o problemă punctuală. Este rezultatul unui declin instituțional acumulat în ultimii ani. Situația actuală este, în mare măsură, consecința unei perioade în care Ministerul de Externe a fost condus succesiv de miniștri care au lăsat în urmă o instituție slăbită administrativ și incapabilă să gestioneze eficient situațiile de criză. Vorbim despre perioada miniștrilor Bogdan Aurescu, Luminița Odobescu și Emil Hurezeanu, la care se adaugă acum mandatul doamnei Oana Țoiu.

Mai mult, modul în care a fost gestionată comunicarea publică a situației a reușit să agraveze și mai mult problema. Intervențiile purtătorului de cuvânt al ministerului au generat reacții negative și au contribuit la tensionarea opiniei publice, reușind performanța rară de a produce simultan un prejudiciu de imagine atât instituției pe care o reprezintă, cât și propriei credibilități.

Românii aflați în situații periculoase nu au nevoie de justificări defensive sau de explicații apărute după izbucnirea controverselor. Au nevoie de un stat pregătit, de proceduri clare și de instituții care să acționeze rapid și profesionist.

România are nevoie de un Minister de Externe care să funcționeze ca o instituție serioasă, orientată spre protejarea cetățenilor, nu ca o platformă de comunicare politică. Siguranța românilor din străinătate nu poate depinde de improvizații administrative sau de gestionări de imagine.

Statul român are o obligație fundamentală: să își protejeze cetățenii oriunde s-ar afla. Iar atunci când această obligație este pusă sub semnul întrebării, responsabilitatea politică nu mai poate fi evitată”, a declarat Ștefăniță Avrămescu, deputat, purtător de cuvânt al AUR.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „Repatrierea românilor din zona Golfului – un eșec al Ministerului de Externe în mandatul doamnei Oana Țoiu” appeared first on AUR.

„Statul român nu funcționează normal. În momente de criză devine aproape inexistent. Românii din Orientul Mijlociu au fost nevoiți să se descurce singuri, în timp ce autoritățile au reacționat târziu și fără coordonare. Dar această situație nu este o excepție, ci consecința unui fapt mai grav: la Ministerul Afacerilor Externe nu am avut niciodată, în mod real, profesionalismul și competența pe care le reclamă o instituție strategică a statului”, a declarat deputatul Daniel Ciornei.

Potrivit acestuia, problema MAE nu este una punctuală, ci structurală. De-a lungul timpului, ministerul a fost vulnerabil la numiri politice și la decizii care au ignorat criteriul expertizei diplomatice. Diplomați cu experiență au fost marginalizați, iar funcțiile cheie au fost ocupate frecvent pe considerente politice, nu pe bază de competență.

„România are nevoie de o diplomație solidă, coerentă și profesionistă. În schimb, am asistat constant la improvizație, lipsă de strategie și afectarea imaginii externe a țării. Când profesionalismul și competența nu au reprezentat niciodată regula în această instituție, rezultatul este inevitabil: românii din afara granițelor sunt lăsați fără sprijin real”, a subliniat deputatul AUR.

Deputatul Daniel Ciornei consideră că este necesară nu doar schimbarea actualei conduceri, ci o reformă profundă a Ministerului Afacerilor Externe, astfel încât protejarea cetățenilor români și apărarea interesului național să devină priorități autentice, nu simple declarații.

„Românii din diaspora nu pot fi abandonați. Statul are obligația constituțională și morală de a-i proteja. Iar această obligație nu poate fi îndeplinită fără profesionalism și competență reale la conducerea diplomației române”, a concluzionat deputatul Daniel Ciornei.

The post Daniel Ciornei (deputat AUR): „Demisia, Oana Țoiu! MAE nu oferă profesionalism și competența de care România are nevoie” appeared first on AUR.

Cristina Dumitrescu critică faptul că MAE ignoră nevoile românilor de pretutindeni.

„Când vorbim despre românii de pretutindeni, când vorbim despre românii din diaspora: de partea cui joacă Guvernul? Pentru că, din acțiunile pe care noi le vedem, nu pare că ar juca de partea românilor. Situația românilor de pretutindeni nu este bună în nicio țară, în niciuna din țările vecine, acolo unde trăiesc ei. Însă, săptămâna trecută, ne-a tras atenția tuturor acest subiect, care este drastic. În Ucraina, și am să vă citesc niște cifre și o să înțelegeți de unde această situație drastică, acolo se dorește o asimilare forțată, care, de câțiva ani, mai precis din 2017, este într-un ritm alarmant.

Sunt 282 de localități românești pe teritoriul Ucrainei, fie că vorbim de sudul Basarabiei, fie că vorbim de regiunea Cernăuți, fie că vorbim de regiunea Transcarpatia. Avem parohii în 130 de localități. Școli însă, cu predare integrală sau parțială în limba română, în doar 60 de localități. Grădinițe pentru copii, cu instruirea în limba română, doar în 53 de localități.

După cum puteți observa, 67 de școli au fost trecute complet în limba ucraineană de predare, pentru că, în 1991, existau 127 de școli cu predare în limba română. Asta se întâmplă în Ucraina.

Poate nu erați la curent, poate. Doamna ministru de la Afacerile Externe ale României nu este la curent cu această situație. Însă cei mai afectați sunt cei din regiunea Odessa. Acolo, la o populație de aproximativ 125.000 de români, există o singură școală.
Însă revenim la regiunea Cernăuți, despre care este vorba săptămâna aceasta. Din 32 de licee, din care 12 mixte, iar din 20 de licee românești, vor rămâne doar 4: în Cernăuți, în Hliboca, în Ostrița și Herța. Însă și cele mixte vor fi mai puține, vor rămâne doar 9.

Din ce v-am prezentat mai devreme, vă puteți da seama că românii de acolo își vor pierde limba, treptat. Dacă nu vor avea grădinițe, școli, licee în limba română, ei nu vor putea merge mai departe la facultăți cu predare în limba română. Nu vor mai avea la ce școală să meargă acolo, pentru că vor fi nevoiți să meargă doar la școlile cu predare în limba ucraineană.

Ce nu știu, poate, guvernanții noștri, nu se știe, dar cred că se știe și se ignoră cu bunăvoință, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, este faptul că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a criticat dur, prin rezoluția 2189/2017, această lege a limbii, care s-a dat în Ucraina. Pentru că nu așa tratezi minoritățile.

Eu cred că România este un exemplu la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește bunele practici în privința minorităților și cred că am avea exemple nenumărate. Însă vă spun, pe această cale, că AUR nu va renunța să sprijine românii de pretutindeni.

Și vom invita la audieri pe doamna ministru Oana Țoiu, pentru a ne spune mai exact despre ce demersuri este vorba, ce face mai exact pentru limba română în școlile din Ucraina. Pentru că, pe președintele Nicușor Dan, deja nu putem să-l mai luăm în serios. A afirmat, zilele trecute, că acest document, actul normativ al Consiliului Regional din regiunea Cernăuți, nu se va pune în aplicare. Să fim serioși, putem să râdem doar ironic, pentru că dumnealui, și în campanie, spunea că TVA-ul nu va crește”, a declarat Cristina Dumitrescu.

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „De partea cui joacă Guvernul? În Ucraina se dorește o asimilare forțată! Românii de acolo își vor pierde, treptat, limba” appeared first on AUR.

„Poate unii se întreabă ce este cu acest proiect de lege. Până acum, sute de funcții din rețeaua externă a României au fost ocupate netransparent, prin decizii luate în birouri, departe de ochii publicului. Românii nici nu știau că aceste posturi există, darămite să aibă o șansă reală să candideze.

Legea pe care am propus-o schimbă tocmai acest lucru: aduce lumină acolo unde a fost opacitate și pune capăt favoritismelor. România are nevoie de diplomați trimiși în străinătate pe criterii profesionale, nu pe bază de relații”, explică Ramona Lovin, deputat AUR Diaspora.

„Am intrat în ședință la CES pentru a-mi prezenta proiectul de lege și am constatat cu stupoare că președintele de ședință a ales să citească doar observațiile negative, încercând să influențeze ca votul să fie unul împotrivă. Mai mult, a adăugat argumente personale, susținând că deja există verificări suficiente și că sunt trimiși pe acele posturi doar cei mai buni oameni”, a declarat deputatul AUR.

În timpul votului, deși majoritatea membrilor s-au pronunțat favorabil, cu observații, președintele de ședință a cerut reluarea votului, invocând chiar atunci o informație transmisă de Ministerul de Externe, potrivit căreia ar fi fost publicată o listă cu 270 de posturi care urmează să fie atribuite.

„În plin vot, ni s-a spus că există transparență și, deci, nu mai are sens să votăm favorabil. A fost o încercare evidentă de manipulare”, a subliniat Lovin.

Deputatul AUR consideră că această atitudine dovedește lipsa de imparțialitate a CES și o atitudine discriminatorie față de parlamentarii AUR:

„Mi s-a spus explicit că alți colegi de partid au primit avize nefavorabile. Cu alte cuvinte, dacă vii de la AUR, verdictul e deja scris”, a explicat Ramona Lovin.

Ramona Lovin atrage atenția că proiectul său este unul de corectitudine și respect față de români, pentru a asigura meritocrația în diplomație și pentru a pune capăt sinecurilor:

„Transparența nu costă nimic, dar aduce încredere. Românii au dreptul să știe cine îi reprezintă în ambasade și consulate și pe ce criterii au ajuns acolo.”

„Avizul acesta este doar primul pas. Urmează dezbaterea în Parlament. Dar e un semn clar că direcția este cea bună: transparență și merit, nu aranjamente ascunse.

Românii din diaspora merită să fie reprezentați cu demnitate și profesionalism și pentru asta voi lupta până la capăt”, a conchis Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Consiliul Economic și Social a încercat să pună o barieră în calea transparenței din MAE! Stop numirilor pe pile și prietenii în Ministerul de Externe!” appeared first on AUR.

Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 04 Bacău

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.04.2025

Obiectul întrebării: Revenire la chestiunea necesității formulării unei atitudini oficiale a Ministerului Afacerilor Externe față de planul subversiv „Kós Károly” implementat abuziv de către Ungaria în România

Stimate domnule ministru,

V-am adus în atenție, prin întrebarea parlamentară nr. 147A/18.03.2025, chestiunea așa-zisului plan „Kós Károly”, cunoscut și sub denumirea de „Programul de Dezvoltare Economică a Ardealului”, derulat, începând din anul 2018, de către Ungaria în România, ca formă de imixtiune în treburile interne ale statului român și dovadă de rele practici europene.

Prin răspunsul dumneavoastră nr. B2-2/894 din 25.03.2025, ați arătat, între altele, că:

1. „nu a fost încheiat vreun acord bilateral care să reglementeze derularea în România a unor programe de natură economică cu finanțare de la bugetul de stat ungar”;

2. ”nu există consimțământul părții române pentru derularea de către partea ungară a unor astfel de programe în România”;

3. „autoritatea având competențe în privința aspectelor invocate (…) este Consiliul Concurenței”.

Considerând răspunsul dumneavoastră la întrebarea noastră parlamentară nr. 147A/18.03.2025 ca fiind incomplet, revenim asupra chestiunii și vă rugăm respectuos să ne comunicați punctual, fără abatere de la subiect:

1. Punctul de vedere oficial al Ministerului Afacerilor Externe privind așazisul „Plan Kós Károly” și derularea sa nestingherită în România, fără consimțământul prealabil al statului român.

2. Datele concrete la care Ministerul Afacerilor Externe a întreprins demersuri pe lângă autoritățile ungare pentru a obține informații detaliate și pentru a clarifica modul de implementare a planului. Vă rugăm să specificați care au fost răspunsurile părții maghiare și să prezentați copii ale acestor demersuri și răspunsuri.

3. Datele concrete la care Ministerul Afacerilor Externe a solicitat părții maghiare ca planul să se deruleze cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu, și să fie implementat cu respectarea legislației române, a standardelor Consiliului Europei și a regulilor UE. Vă rugăm să specificați care au fost răspunsurile părții maghiare și să prezentați copii ale acestor demersuri și răspunsuri. Vă rugăm să specificați de câte ori și când anume a fost convocat ambasadorul Republicii Ungare în România, pentru explicații, de către MAE.

4. Dacă Ministerul Afacerilor Externe va formula un dezacord oficial în legătură cu desfășurarea abuzivă a planului „Kós Károly” în România și, dacă da, când anume. În cazul în care anterior au fost formulate Note de protest ale părții române, vă rugăm să ne prezentați copiile acestora.

5. Dacă Ministerul Afacerilor Externe a fost sesizat oficial de către Serviciul Român de Informații privind cunoașterea, prevenirea și contracararea planului „Kós Károly”. În caz afirmativ, vă rugăm să precizați dacă acest subiect a fost adus în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a Președinției României și ce măsuri concrete au fost propuse pentru contracararea acestui plan.

6. Dacă România a sesizat sau nu oficial Consiliul Europei, în special Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), asupra derulării în țara noastră a planului „Kós Károly”, aprobat printr-o Hotărâre, vădit neeuroconformă, a guvernului Ungariei. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare vă rugăm să precizați data sesizării/sesizărilor oficiale și care au fost reacțiile Consiliului Europei și ale structurilor sale.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rog să atașați răspunsului dumneavoastră copii după orice act oficial sau înscris aferent chestiunii care face obiectul acestei întrebări parlamentare.

Solicit răspuns scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Revenire la chestiunea necesității formulării unei atitudini oficiale a Ministerului Afacerilor Externe față de planul subversiv „Kós Károly” implementat abuziv de către Ungaria în România appeared first on AUR.

Domnului Emil HUREZEANU, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Deputat Cristina Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 08.04.2025

Obiectul interpelării: Incompetența Ambasadorului României în SUA și eșecul în reprezentarea intereselor naționale

Stimate Doamnule Ministru,

Consider că România are nevoie de o reprezentare diplomatică activă, eficientă și competentă, nu de funcționari care ocupă poziții cheie fără a aduce beneficii reale țării noastre.

Adresez această interpelare cu privire la activitatea Ambasadorului României în Statele Unite ale Americii și incapacitatea acestuia de a rezolva problemele majore cu care se confruntă România în relația cu SUA.

Românii din diaspora, dar și cetățenii din țară, sunt profund dezamăgiți de lipsa de implicare a ambasadorului în probleme esențiale, precum facilitarea obținerii vizelor pentru români, susținerea intereselor economice ale țării noastre sau întărirea relațiilor strategice dintre România și SUA.

În acest context, solicit următoarele clarificări:

1. Care sunt principalele realizări concrete ale Ambasadei României în SUA sub conducerea actualului ambasador?

2. Ce demersuri specifice a întreprins ambasadorul pentru eliminarea vizelor pentru români?

3. Ce inițiative economice a promovat ambasada pentru sprijinirea investițiilor românești în SUA și a celor americane în România?

4. Cum explică Ministerul Afacerilor Externe lipsa unor rezultate vizibile ale ambasadorului și ce măsuri are în vedere pentru remedierea acestei situații?

Solicit răspuns scris și oral în termenul prevăzut de lege.

The post Cristina Dascălu – Interpelare – Incompetența Ambasadorului României în SUA și eșecul în reprezentarea intereselor naționale appeared first on AUR.

Domnului Emil HUREZEANU, Ministrul Afacerilor Externe

Domnului Zsombor VAJDA, Președinte al Autorității Electorale Permanente

De către: Deputat Ramona LOVIN

Circumscripția electorală: nr. 43, pentru românii cu domiciliul în afara țării

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.04.2025

Obiectul întrebării: Secțiile de votare din străinătate la alegerile prezidențiale din luna mai 2025

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule președinte,

Românii din afara granițelor țării au manifestat întotdeauna un interes sporit față de alegerile prezidențiale și au participat în număr mare la acest tip de alegeri.

Având în vedere faptul că, Ordonanța de urgență a Guvernului, nr. 1/2025, privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, prevede închiderea secțiilor de votare din străinătate la ora 21.00 – ora României, timpul pe care îl au la dispoziție românii din diaspora pentru a vota, scade cu cel puțin o oră în țările cu comunități importante de români. Deschiderea secțiilor mai devreme în prima zi de vot, respectiv vineri, 2 aprilie 2025, nu ajută și nu compensează, întrucât, cei mai mulți dintre conaționalii noștri care locuiesc în străinătate, sunt la muncă in timpul zilei, de luni până sâmbătă. De aceea consider că ar trebui luate niște măsuri compensatorii pentru a asigura respectarea dreptului la vot pentru fiecare cetățean.

În acest context, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Luați în calcul suplimentarea numărului de secții de votare în străinătate, pentru alegerile prezidențiale din luna mai-2025, cel puțin în țările și regiunile cu comunități mari de români?

2. Luați în calcul suplimentarea numărului de cabine de vot în secțiile în care sau format cozi la precedentele alegeri și au votat un număr mare de cetățeni?

3. Ce alte măsuri v-ați propus să implementați pentru ca toți românii din străinătate care doresc să își exercite dreptul de vot, să o poată face în condiții normale?

Vă rog să îmi transmiteți răspunsurile dumneavoastră în scris.

The post Ramona Lovin – Întrebare parlamentară – Secțiile de votare din străinătate la alegerile prezidențiale din luna mai 2025 appeared first on AUR.

Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Deputat Cosmin-Ioan CORENDEA

Circumscripția electorală: nr. 19 Giurgiu

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 27.03.2025

Obiectul întrebării: Solicitare răspuns MAE referitor reanalizarea includerii României în programul Visa Waiver

Stimate Domnule Ministru,

Cu privire la funcția pe care o dețineți, raportat dispozițiile Legii nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, anume art. 46(2) coroborat cu art. 53 (1) lit f. cât și la reglementările din Hotărârea nr. 100/2004(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe , art. 2 ne specifică ce atribuții principale aveți, respectiv printre altele să apărăți şi promovați pe plan extern interesele naţionale ale României.

Am rugămintea să îmi răspundeți, domnule ministru, la următoarele întrebări:

1. De ce decizia privind includerea României în programul Visa Waiver este în curs de reanalizare, ridicând incertitudini asupra accesului fără viză pentru cetățenii români pe teritoruiul SUA având în vedere evenimentele din decembrie 2024, cât și instabilitatea diplomației de care dă dovadă România?

2. Cum putem rămâne pe lista țărilor eligibile când relațiile diplomatice cu SUA sunt rarisime și pe plan diplomatic nu mai reprezentăm interes, ca un potențial partener strategic?

3. De ce MAE rămâne în stare de pasivitate, fără să ia o atitudine fermă, mai ales că acest proces de reanalizare are loc în contextul politicii Trump, care pune accent pe combaterea imigrației și întărirea granițelor SUA, factori ce ar putea influența negativ șansele României de a beneficia de programul Visa Waiver?

Prin urmare, domnule ministru, analizând situația de fapt și totodată prioritizând și promovând interesele României la nivel internațional așa cum reiese și din reglementările legale, am rugămintea ca răspunsul să fie transmis în scris.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni de importanță națională și internațională!

The post Cosmin Corendea – Întrebare parlamentară – Solicitare răspuns MAE referitor reanalizarea includerii României în programul Visa Waiver appeared first on AUR.

În contextul în care SUA a suspendat programul Visa Waiver pentru România, deputatul Corendea atrage atenţia asupra slabei performanţe diplomatice a actualei conduceri a Ministerului Afacerilor Externe şi asupra lipsei de reacţie strategică din partea instituţiilor responsabile.

Interpelarea cuprinde trei întrebări esenţiale:

1. Ce acţiuni concrete întreprinde Ministerul Afacerilor Externe pentru a menţine România pe lista ţărilor eligibile pentru programul Visa Waiver, în contextul reevaluării recente anunţate de autorităţile americane?

2. Ce măsuri urgente consideră MAE că trebuie adoptate de partea română pentru a consolida relaţia bilaterală cu SUA, în condiţiile deteriorării dialogului diplomatic după evenimentele din decembrie 2024?

3. De ce MAE manifestă pasivitate şi lipsă de reacţie fermă în faţa unui recul evident al relaţiei cu partenerul strategic american, într-un context internaţional în care noua administraţie Trump promovează politici stricte de combatere a imigraţiei, care pot afecta direct şansele României de a beneficia de acest program?

„România riscă să piardă un beneficiu diplomatic aşteptat de decenii, din cauza neputinţei şi lipsei de viziune a actualei conduceri a MAE. Este inadmisibil ca, într-un moment în care parteneriatul strategic cu SUA are nevoie de reconsolidare, diplomaţia română să fie inertă, lipsită de iniţiativă şi de acţiune coerentă. Românii merită transparenţă şi demnitate în relaţiile internaţionale”, a declarat deputatul Cosmin Corendea.

Deputatul Corendea subliniază că, în conformitate cu prevederile Constituţiei României (art. 112), ale Regulamentului Camerei Deputaţilor (art. 170) şi ale Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului, precum şi ale Hotărârii nr. 100/2004 privind organizarea MAE, ministrul are obligaţia legală şi constituţională de a reprezenta şi promova interesele naţionale ale României în plan extern, inclusiv prin menţinerea unor relaţii diplomatice funcţionale şi credibile cu partenerii strategici.

The post Cosmin Corendea – Declarație de presă – Solicit MAE clarificări urgente privind statutul României în programul Visa Waiver şi pasivitatea diplomaţiei româneşti în relaţia cu SUA! appeared first on AUR.