În atenția, Administrației, Doamnei Mihaela-Rodica Suciu, Director general, Distribuție Energie Electrică

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR     

          Obiectul întrebării: Situația gravă a unor familii din comuna Laslea, județul Sibiu, rămase fără alimentare cu energie electrică din cauza lipsei infrastructurii edilitare și a blocajelor administrative

Stimate Domnule Ministru,

Stimată Doamnă Director,

          Relația directă cu cetățenii din județul Sibiu îmi aduce constant în atenție cazuri revoltătoare de nepăsare administrativă, unde comunități întregi devin captive între birocrația instituțiilor și indolența autorităților locale.

          Potrivit unei sesizări primite,  11 familii, între care se află copii, bebeluși și persoane vârstnice, locuiesc de aproximativ patru luni fără energie electrică, deși și-au construit locuințele cu aprobările autorităților locale. În perioada executării construcțiilor, alimentarea s-a realizat prin intermediul unui branșament provizoriu de șantier, însă după desființarea acestuia familiile respective nu au mai putut fi racordate la rețeaua de distribuție, deși o linie electrică de medie tensiune se află la mică distanță de locuințe. Cetățenii reclamă faptul că sunt trimiși succesiv între Primăria Laslea și operatorul de distribuție, fără ca vreuna dintre instituții să își asume responsabilitatea pentru soluționarea situației.

          Vorbind despre 11 familii, vorbim în fapt despre copii de vârstă școlară, bebeluși și bătrâni bolnavi, forțați să trăiască în secolul XXI, într-o țară membră a Uniunii Europene, la lumânare și fără posibilitatea de a-și asigura condiții minime de igienă, încălzire sau păstrare a alimentelor și medicamentelor. Este inadmisibil ca administrația locală să emită autorizații de construire fără a se asigura de dezvoltarea infrastructurii utilitare de bază și ulterior să abandoneze cetățenii.

          Având în vedere că accesul la rețeaua de energie electrică reprezintă un serviciu public de interes general, iar distincția dintre responsabilitățile operatorului de distribuție (DEER) și cele ale UAT-ului nu trebuie să transforme românii în victime captive, vă solicit, domnule Ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce obligații legale revin autorităților administrației publice locale în situația în care emit autorizații de construire pentru locuințe aflate în zone care nu beneficiază de infrastructura necesară pentru racordarea la utilități?
2. A solicitat Primăria comunei Laslea finanțare prin programele Ministerului Dezvoltării pentru extinderea rețelelor de utilități publice, inclusiv a infrastructurii electrice? Dacă da, care este stadiul acestor proiecte?
3. Există posibilitatea finanțării, prin programele ministerului, a extinderii infrastructurii edilitare în această zonă astfel încât cele 11 familii să poată fi racordate la rețeaua de energie electrică?
4. Ce măsuri poate dispune Ministerul Dezvoltării pentru verificarea modului în care autoritatea locală și-a exercitat atribuțiile privind dezvoltarea infrastructurii publice și coordonarea investițiilor în utilități?
5. În colaborare cu Ministerul Energiei și operatorul de distribuție competent, ce soluții urgente pot fi identificate pentru ca aceste familii să beneficieze cât mai rapid de alimentare permanentă cu energie electrică?

Consider că este inadmisibil ca, într-un stat membru al Uniunii Europene, familii cu copii și persoane vulnerabile să fie lipsite luni de zile de energie electrică din cauza unor blocaje administrative și a lipsei de coordonare între autoritățile competente. Astfel de situații afectează grav calitatea vieții cetățenilor și încrederea acestora în instituțiile statului.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Situația gravă a unor familii din comuna Laslea, județul Sibiu, rămase fără alimentare cu energie electrică din cauza lipsei infrastructurii edilitare și a blocajelor administrative appeared first on AUR.

„Astăzi, în Senatul României, am votat o lege a integrității care reprezintă un pas important pentru restabilirea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Susținerea acestui proiect legislativ reprezintă restabilirea unei stări de echitate necesare, stopând practica ascunderii patrimoniului sau a intereselor prin intermediul persoanelor apropiate.

Extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și de interese asupra partenerilor de viață (concubinilor), pentru înalții demnitari, amendament depus de AUR, elimină portițele legislative folosite ani la rând pentru simularea integrității. De asemenea, aplicarea neîntârziată a deciziilor judecătorești definitive privind incompatibilitățile sau conflictele de interese este garanția că nimeni nu mai poate fi mai presus de lege.

În acest context, atitudinea edilului USR al Timișoarei, Dominic Fritz, expune un dublu standard flagrant. Deși există o decizie definitivă a instanței supreme privind starea sa de incompatibilitate, acesta refuză să își încheie mandatul și să părăsească funcția publică, demonstrând o sfidare directă a rigorilor legale. Partidul care a clamat ani de zile reformarea clasei politice validează astăzi agățarea de scaun și sustragerea de la rigorile legii.

Exercitarea unei demnități publice impune un control real, obiectiv și nepărtinitor asupra averilor. Nu putem tolera lecții de moralitate de la cei care ignoră hotărârile definitive ale instanțelor sau de la cei care își pun partenerii la adăpost de controlul public. Românii au dreptul la o clasă politică integră, responsabilă și complet transparentă”, a declarat Luminița Păucean, senator AUR.

The post Luminița Păucean Fernandes (senator AUR): „Dreptate pentru români în Senat: Legea integrității pune capăt subterfugiilor și dublului standard” appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

          Obiectul întrebării: Situația investiției privind înființarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din comuna Mihăileni, județul Sibiu

Stimate Domnule Ministru, stimată doamnă Președinte,

            Accesul la apă potabilă și la servicii de canalizare reprezintă un drept esențial și o condiție minimă pentru un trai decent. Cu toate acestea, în comuna Mihăileni, județul Sibiu, numeroși locuitori sunt încă privați de aceste servicii, deși pentru realizarea investiției privind înființarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare au fost alocate și utilizate fonduri publice importante.

Potrivit documentelor oficiale, contractul de execuție pentru acest obiectiv a fost încheiat în anul 2019, iar în perioada 2021–2023 au fost efectuate plăți în valoare de 14.637.952,08 lei pentru această investiție. Cu toate acestea, lucrările nu sunt nici în prezent finalizate, iar beneficiile pentru care a fost finanțat proiectul nu sunt resimțite pe deplin de comunitatea locală. 

În același timp, Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Sibiu, a identificat nereguli privind implementarea investiției, constatând, între altele, neconstituirea integrală a garanției de bună execuție, efectuarea unor plăți nejustificate și deficiențe privind controlul financiar preventiv și sistemul de control intern. Raportul de follow-up întocmit ulterior de Curtea de Conturi arată că o parte dintre recomandările dispuse au fost implementate doar parțial, inclusiv cele referitoare la garanția de bună execuție și la recuperarea integrală a prejudiciilor constatate. 

În aceste condiții, situația ridică serioase semne de întrebare atât cu privire la monitorizarea investiției finanțate din fonduri publice, cât și cu privire la măsurile întreprinse pentru finalizarea lucrărilor și asigurarea serviciilor pentru cetățeni.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul fizic și financiar actual al investiției „Înființarea sistemelor de ape uzate și alimentare cu apă în localitățile comunei Mihăileni” și care este termenul estimat pentru finalizarea și recepția acesteia?
2. Ce sume au fost decontate de Ministerul Dezvoltării pentru acest obiectiv de investiții până în prezent și ce verificări au fost efectuate de minister privind modul de utilizare a acestor fonduri?
3. Ce măsuri au fost dispuse de Ministerul Dezvoltării în urma constatărilor Curții de Conturi și care este stadiul implementării acestora?
4. Au fost recuperate integral sumele considerate nejustificate de Curtea de Conturi? În cazul unui răspuns negativ, care este valoarea rămasă de recuperat și care este stadiul demersurilor pentru recuperarea acesteia?
5. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Dezvoltării pentru ca locuitorii comunei Mihăileni să beneficieze, într-un termen cât mai scurt, de serviciile de alimentare cu apă și canalizare pentru care au fost alocate fonduri publice?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Situația investiției privind înființarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din comuna Mihăileni, județul Sibiu appeared first on AUR.

De către doamna senator:  Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Solicitare de clarificări privind protecția spațiilor verzi din zona Parcului Sub Arini, municipiul Sibiu

STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU,

            Protejarea spațiilor verzi reprezintă o obligație legală și constituțională a autorităților publice, acestea având un rol esențial în menținerea calității mediului, a sănătății populației și a echilibrului ecologic al localităților.

            În spațiul public au fost prezentate informații referitoare la amenajarea unei parcări în zona Parcului Sub Arini din municipiul Sibiu, unul dintre cele mai importante parcuri istorice ale României. Potrivit investigației publicate de publicația Turnul Sfatului, există suspiciuni că o parte din terenul încadrat prin documentațiile de urbanism ca spațiu verde aferent parcului ar fi fost utilizată pentru amenajarea unor locuri de parcare, în contextul autorizării unui imobil privat. Totodată, au fost semnalate posibile neconcordanțe între documentațiile cadastrale, documentațiile de urbanism și procedurile administrative aplicate.

            Indiferent de concluziile la care pot ajunge instituțiile abilitate în acest caz particular, situația ridică o problemă de interes național privind vulnerabilitatea spațiilor verzi urbane în fața presiunilor imobiliare și eficiența mecanismelor instituționale de protecție a acestora.

            Având în vedere atribuțiile Ministerului Mediului în domeniul protecției mediului și al conservării spațiilor verzi, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. A fost informat Ministerul Mediului sau Garda Națională de Mediu cu privire la situația semnalată în zona Parcului Sub Arini din municipiul Sibiu?
2. Au fost efectuate controale de către Garda Națională de Mediu pentru a verifica dacă amenajările realizate au condus la diminuarea suprafeței spațiilor verzi ori la schimbarea destinației acestora, cu respectarea prevederilor legale?
3. Ce măsuri are în vedere Ministerul Mediului pentru monitorizarea și prevenirea mai eficientă a diminuării suprafețelor de spații verzi din marile municipii ale României?
4. Are Ministerul în vedere modificarea cadrului legislativ astfel încât orice diminuare a suprafețelor de spații verzi urbane să fie supusă unui control mai riguros și unor sancțiuni mai severe?
5. Consideră Ministerul oportună instituirea unui registru național digital al spațiilor verzi, interoperabil cu sistemele cadastrale și cu documentațiile de urbanism, pentru a preveni situațiile în care astfel de terenuri pot fi afectate prin interpretări administrative diferite?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Solicitare de clarificări privind protecția spațiilor verzi din zona Parcului Sub Arini, municipiul Sibiu appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Deficitul de personal din sistemul sanitar, inechitățile din noua lege a salarizării și măsurile necesare pentru stabilizarea sistemului medical

            STIMATE DOMNULE MINISTRU,

Sistemul public de sănătate din România traversează o criză structurală fără precedent, adusă la limita colapsului de politici de austeritate haotice, decizii contradictorii și o lipsă cronică de viziune privind resursa umană.

            Semnalele de alarmă trase repetat de sindicatele din sănătate, care se pregătesc de proteste masive și grevă generală, confirmă o realitate dramatică: în timp ce spitalele din țară sunt dotate cu aparatură modernă din fonduri europene sau publice, pacienții români nu pot fi tratați pentru că nu mai are cine să lucreze.

            Recent, cazuri șocante din țară — precum cel de la Spitalul Județean de Urgență Reșița, unde conducerea a fost împinsă să facă angajări de asistenți, infirmieri și brancardieri prin contracte de Persoană Fizică Autorizată (PFA) — demonstrează că blocarea posturilor scoate sistemul în afara cadrului firesc de funcționare. A transforma actul medical și personalul de îngrijire în „prestatori de servicii pe PFA” este o improvizație periculoasă, care vulnerabilizează drepturile de muncă ale angajaților și periclitează siguranța pacienților.

            Totodată, discriminările salariale majore, neaplicarea integrală a Legii-cadru nr. 153/2017 pentru personalul TESA, infirmieri și brancardieri, alături de plafonarea arbitrară a sporurilor pentru condiții de muncă, împing medicii și asistenții spre epuizare sau spre exodul în străinătate.

            Sănătatea nu este o simplă cifră într-un tabel de deficit bugetar, ci un pilon esențial de siguranță națională.

            Față de cele expuse, domnule Ministru, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1.  Câte posturi vacante (medici, asistenți, personal auxiliar și TESA) există în prezent în spitalele publice din România și care este calendarul concret aprobat de Guvern pentru deblocarea și scoaterea la concurs a acestora?
2.  Ce măsuri concrete intenționează Ministerul să adopte pentru eliminarea inechităților semnalate de organizațiile sindicale în proiectul noii legi a salarizării și pentru evitarea diminuării veniturilor personalului medical?
3.  Care este poziția Ministerului Sănătății față de utilizarea contractelor de tip PFA pentru acoperirea deficitului de personal din spitalele publice? Apreciați că această practică poate reprezenta o soluție sustenabilă pentru sistemul sanitar?
4. Ce măsuri are în vedere Ministerul pentru fidelizarea medicilor, asistenților medicali, infirmierilor și celorlalte categorii de personal, astfel încât să fie redus exodul resursei umane către clinicile private sau din afara țării și să fie asigurată continuitatea serviciilor medicale în toate regiunile țării?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Deficitul de personal din sistemul sanitar, inechitățile din noua lege a salarizării și măsurile necesare pentru stabilizarea sistemului medical appeared first on AUR.

 „Ceea ce trăim astăzi nu este o simplă întâmplare meteo, ci rezultatul dezastruos al anilor de politică diletantă girată de PNL și partenerii lor de guvernare. Este absolut revoltător și strigător la cer ca premierul Ilie Bolojan să vină senin în fața românilor și să le ceară să stângă becul între orele 20:00 și 23:00, întorcând România în bezna și raționalizările anilor ’80! Românii plătesc deja printre cele mai scumpe facturi din Europa, iar acum li se cere să trăiască ca pe vremea lui Ceaușescu pentru că miniștrii PNL garantați de Ilie Bolojan și partidul domniei sale au distrus metodic independența energetică a țării”, a declarat senatorul Luminița Păucean Fernandes.

Senatorul AUR de Sibiu subliniază că dezastrul actual a fost prevestit și documentat în Parlament de nenumărate ori. Chiar și în ultima întrebarea parlamentară de săptămâna aceasta adresată premierului, ministru interimar al Energiei, doamna senator a atras atenția asupra pericolelor uriașe la care este expus sistemul național — de la amenințarea proiectului sârbesc «Porțile de Fier 3» asupra producției hidrocentralelor Porțile de Fier 1 și 2, până la lipsa oricărui plan de rezervă pentru rutele de aprovizionare cu combustibil în cazul întreruperilor fluxului din Marea Neagră. Astăzi, închiderea ambelor reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării prinde România complet descoperită, pierzând peste 1.300 MW (o cincime din producția națională) și aruncând țara într-o dependență totală de importuri scumpe de peste 3.000 MWh la orele de vârf.

În loc de măsuri de prevenție, investiții strategice în stocare și protejarea patrimoniului energetic, guvernarea Bolojan le oferă românilor faliment economic și indicații de austeritate medievală.

„AUR nu va tolera ca românii să fie sacrificați pe altarul incompetenței PNL! Am avertizat de la tribuna Senatului că suntem la marginea prăpastiei energetice, dar au preferat să ignore semnalele noastre de alarmă. Ilie Bolojan și garnitura sa de miniștri trebuie să își asume dezastrul prin demisie imediată, nu să le ceară românilor să stea pe întuneric! Cerem măsuri de urgență pentru protejarea consumatorilor și stoparea speculei din piața energiei! Nu putem construi securitatea energetică prin improvizație și apeluri televizate. România are nevoie de investiții reale, de protejarea infrastructurii energetice strategice, de finalizarea marilor proiecte și de o strategie națională care să anticipeze riscurile, nu să reacționeze inert după ce acestea s-au produs.”

The post Luminița Păucean-Fernandes (senator AUR): „Incompetența va aduce țara în criză” appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR     

Obiectul întrebării:Vulnerabilizarea securității energetice a României: impactul proiectului „Porțile de Fier 3” asupra hidrocentralelor naționale și lipsa planurilor alternative pentru aprovizionarea cu țiței în contextul crizei din Marea Neagră

            STIMATE DOMNULE MINISTRU,

România se află la marginea unei crize energetice majore, generată de ani de politică amatoare, pasivitate instituțională și absența unei strategii coerente de independență și securitate energetică. Deciziile și ezitările succesive de la nivelul Ministerului Energiei au transformat țara noastră dintr-un potențial lider energetic regional într-un actor vulnerabil, expus tuturor șocurilor externe.

            În timp ce piețele internaționale și rutele de aprovizionare sunt perturbate grav, România pare din nou nepregătită. Două evenimente recente confirmă starea de risc în care este lăsată populația și economia națională:

1. Proiectul gigant de 2,6 miliarde de euro demarat de Serbia cu compania americană Bechtel — hidrocentrala reversibilă „Porțile de Fier 3” (Djerdap 3) — riscă să afecteze direct debitul fluviului și funcționarea hidrocentralelor Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2. Deși experții avertizează că o astfel de lucrare ar putea diminua semnificativ producția de energie electrică obținută de România, reacția Ministerului Energiei s-a rezumat la semnarea unui vag „Memorandum de Înțelegere”, fără a impune garanții ferme și ferme condiționări tehnice pentru protejarea patrimoniului energetic național.
2. Reducerea drastică a încărcărilor de țiței de la terminalul CPC (Novorossiisk) în urma atacurilor cu drone a lovit direct principala sursă de import de petrol a României — Kazahstanul, care asigura peste 50% din necesarul rafinăriilor noastre. În ciuda faptului că producția internă acoperă doar un sfert din consum, Ministerul Energiei continuă să ofere declarații liniștitoare de suprafață, în loc să prezinte un plan concret de diversificare a rutelor și de verificare a compatibilității tehnice a rafinăriilor cu alte tipuri de țiței.

Securitatea energetică este un pilon fundamental al suveranității și siguranței naționale. Românii nu pot plăti prețul incompetenței administrative prin explozia prețurilor la carburanți și energie.

            Având în vedere atribuțiile Ministerului Energiei, domnule Ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1.  Care este poziția oficială a statului român privind proiectul „Porțile de Fier 3”? Ce evaluări tehnice exacte deține Ministerul Energiei cu privire la riscul scăderii producției la Porțile de Fier 1 și 2 și ce clauze de veto sau compensare va impune România în negocierile cu partea sârbă?
2.  Ce măsuri operative a luat Ministerul Energiei pentru a înlocui cantitățile de țiței afectate de blocajele din Marea Neagră? Ce surse alternative de aprovizionare cu țiței și produse petroliere sunt pregătite în prezent de Ministerul Energiei și de instituțiile competente pentru a evita apariția unor blocaje sau creșteri semnificative ale prețurilor la carburanți?
3. Are în vedere Ministerul Energiei înființarea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică care să monitorizeze zilnic stocurile, rutele maritime și prețurile, pentru a evita blocaje economice și explozii tarifare la pompă?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Vulnerabilizarea securității energetice a României: impactul proiectului „Porțile de Fier 3” asupra hidrocentralelor naționale și lipsa planurilor alternative pentru aprovizionarea cu țiței în contextul crizei din Marea Neagră appeared first on AUR.

Domnului Adriana PETCU, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Circumstanțele acordării și menținerii licenței miniere de la Rovina (Hunedoara) și implicarea unor oficiali ai statului în propunerea legislativă de expropriere a cetățenilor români în interesul Euro Sun Mining

STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU, STIMATĂ DOAMNĂ PREȘEDINTE,

            Resursele minerale ale României reprezintă proprietate publică de interes național strategic. Gestionarea acestora trebuie să se facă exclusiv în condiții de maximă transparență, cu respectarea strictă a normelor de mediu, a dreptului la proprietate al cetățenilor și cu obținerea unui beneficiu economic real și echitabil pentru statul român.

            Informațiile apărute recent în spațiul public și anchetele de presă ridică semne de întrebare de o gravitate deosebită referitoare la exploatarea perimetrului minier Rovina (comunele Crișcior, Bucureșci și Buceș, județul Hunedoara) – considerat al doilea cel mai mare zăcământ de cupru și aur din Europa (estimat la peste 635.000 tone de cupru și 217 tone de aur, cu o valoare totală evaluată la zeci de miliarde de euro).

            Conform datelor vehiculate public:

1. Licența de exploatare nr. 18.174/2015 a fost acordată de ANRM către compania Euro Sun Mining (fostă Carpathian Gold) fără o procedură transparentă de licitație internațională și fără ca statul român să păstreze o participație de capital.
2. Licența a fost oficializată prin HG nr. 900/2018, stabilindu-se niveluri reduse ale redevențelor (5% pentru cupru, 6% pentru aur), raportat la valoarea zăcământului și la costurile sociale/de mediu generate pe termen lung.
3.    Există temeri întemeiate în rândul comunităților locale referitoare la eventuale modificări legislative sau demersuri administrative menite să faciliteze exproprierea pentru cauză de utilitate publică a cetățenilor din cele trei comune în favoarea unui operator privat.

            Având în vedere rolul de supraveghere și control al autorităților centrale asupra resurselor minerale ale României și pericolul ecologic unor exploatații miniere, vă solicit respectuos să îmi furnizați răspunsuri la următoarele întrebări:

1.  Pot instituțiile dumneavoastră confirma dacă licența de exploatare acordată în 2015 pentru zăcământul de la Rovina a fost precedată de o procedură concurențială sau a fost acordată direct, prin transformarea licenței de explorare deținute anterior de aceeași structură?
2. A efectuat vreo structură de control al instituției dumneavoastră un audit complet al modului în care a fost acordată Licența nr. 18.174/2015 și al respectării obligațiilor asumate de titularul acesteia până în prezent? Există motive legale de suspendare sau anulare a acesteia?
3. Garantează Guvernul României că nu va promova și nu va susține modificări legislative care să permită exproprierea forțată a cetățenilor din județul Hunedoara în beneficiul direct al unor companii private de exploatare minieră?
4. Care este analiza de impact economic realizată la nivelul Guvernului privind veniturile estimate la bugetul de stat din acest proiect comparativ cu riscurile de mediu și costurile de refacere a amplasamentului?
5. În ce stadiu se află procedura de avizare de mediu pentru proiectul Rovina și care este cuantumul garanțiilor financiare depuse de titular pentru ecologizare și închiderea minelor?
6. Intenționează Guvernul să sesizeze DNA și DIICOT cu privire la circumstanțele acordării, menținerii și promovării acestei licențe, având în vedere dezvăluirile din presă?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Circumstanțele acordării și menținerii licenței miniere de la Rovina (Hunedoara) și implicarea unor oficiali ai statului în propunerea legislativă de expropriere a cetățenilor români în interesul Euro Sun Mining appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală:  nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Vulnerabilitățile critice de securitate informatică din cadrul ANCPI, compromiterea datelor cu caracter personal ale cetățenilor și blocajul economic provocat de indisponibilitatea sistemului e-Terra

STIMATE DOMNULE MINISTRU,

            Începând de marți, 14 iulie 2026, întreaga infrastructură informatică a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) este indisponibilă în urma unui atac cibernetic. Sunt afectate aplicația e-Terra de cadastru și carte funciară, precum și adresele de e-mail instituționale. La șase zile de la producerea incidentului, ANCPI a confirmat oficial că serviciile rămân indisponibile.

            Consecința directă este blocarea, la nivel național, a oricărei tranzacții imobiliare: extrasele de carte funciară și actele de autentificare nu pot fi eliberate decât prin această aplicație, ceea ce afectează deopotrivă cetățenii, notarii publici, agențiile imobiliare, băncile care acordă credite ipotecare și autoritățile publice locale.

            Cel mai grav aspect al acestui incident îl reprezintă declarațiile publice ale directorului Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), domnul Dan Cîmpean, care a confirmat că atacul nu a fost unul complex și putea fi prevenit. Potrivit acestuia, gruparea de atacatori a exploatat vulnerabilități pe care DNSC le notificase recent instituției — cu alte cuvinte, ANCPI dispunea de o avertizare oficială asupra breșelor de securitate înainte ca acestea să fie folosite pentru compromiterea sistemului.

            Deși autoritățile anunțaseră, vineri, 17 iulie, că își propun repunerea în funcțiune a aplicațiilor până luni, comunicatul ANCPI din 20 iulie arată că acest termen nu a fost respectat, iar instituția nu oferă în continuare un termen ferm de revenire la normalitate. În același comunicat, ANCPI acuză circulația unor „informații neverificate” în spațiul public, fără însă a pune la dispoziția cetățenilor informații concrete privind stadiul real al anchetei sau amploarea prejudiciului.

            Digitalizarea fără măsuri solide de securitate cibernetică nu înseamnă modernizare, ci expunere directă a cetățenilor la riscuri majore de securitate și fraude.

            Față de cele expuse, domnule Ministru, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Care este cronologia exactă a incidentului: când a fost identificată intruziunea în sistemele ANCPI, când a fost informată conducerea Ministerului și când a fost sesizat DNSC?
2.  Ce impact economic estimează Ministerul ca urmare a blocării tranzacțiilor imobiliare la nivel național — pentru cetățeni, notari publici, agenții imobiliare, instituții bancare și bugetele locale — pe durata indisponibilității serviciilor ANCPI?
3.  A respectat ANCPI obligațiile de notificare a incidentelor de securitate cibernetică prevăzute de OUG nr. 155/2024, de transpunere a Directivei europene NIS2, în calitatea sa de operator de servicii esențiale?
4.  Câte audituri de securitate cibernetică au fost efectuate la nivelul ANCPI în ultimii trei ani, ce vulnerabilități au fost identificate cu aceste ocazii și în ce măsură au fost remediate până la data atacului?
5. Cine poartă responsabilitatea administrativă și managerială pentru lipsa de protecție a acestei infrastructuri informatice critice de interes național?
6. Va institui Guvernul un mecanism de despăgubire pentru cetățenii și operatorii economici care au suferit prejudicii materiale directe — penalități, pierderea unor oferte, blocarea creditelor ipotecare — ca urmare a indisponibilității prelungite a sistemelor ANCPI?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Vulnerabilitățile critice de securitate informatică din cadrul ANCPI, compromiterea datelor cu caracter personal ale cetățenilor și blocajul economic provocat de indisponibilitatea sistemului e-Terra appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR        

          Obiectul întrebării: Transparența, legalitatea și oportunitatea achizițiilor directe derulate de instituțiile și autoritățile publice locale din județul Sibiu

Stimate Domnule Ministru, stimată doamnă Președinte,

            Cheltuirea eficientă și transparentă a banului public reprezintă un pilon fundamental al bunei guvernări și o obligație legală și morală față de cetățeni. În conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, achiziția directă este concepută ca o excepție simplificată pentru bunuri, servicii sau lucrări de valoare redusă, nicidecum ca o regulă de ocolire a procedurilor competitive de licitație.

            Investigațiile și semnalele din presa locală (Sibiu Independent, iulie 2026) aduc în atenția publică practica frecventă a atribuirii directe a contractelor de către diverse autorități și instituții publice din județul Sibiu. Această practică ridică semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor concurenței loiale, tratamentului egal și utilizării raționale a fondurilor publice.

            Există suspiciunea rezonabilă că, în anumite cazuri, se apelează la divizarea sau fragmentarea intenționată a achizițiilor („spargerea contractelor”) pentru a nu depăși plafoanele legale și pentru a evita derularea procedurilor transparente de licitație deschisă sau simplificată.

            Cazul cel mai relevant prezentat de presă este primăria orașului Miercurea Sibiului care a atribuit, în perioada martie 2024–iunie 2026, cel puțin 12 achiziții directe societății MUNDO CONSTRUCT SRL din județul Alba. Valoarea totală comunicată oficial este de 2.291.170 de lei fără TVA, toate contractele fiind finanțate din bugetul local.

            Având în vedere rolul de supraveghere și control al autorităților centrale asupra pieței achizițiilor publice, vă solicit respectuos să îmi furnizați răspunsuri la următoarele întrebări:

1.  Câte controale de fond au derulat structurile de specialitate din subordinea dumneavoastră la nivelul autorităților și instituțiilor publice din județul Sibiu, în ultimii doi ani, privind încadrarea în limitele legale ale achizițiilor directe?
2.  Au fost depistate situații de fragmentare artificială a contractelor de achiziție publică la nivelul administrațiilor locale din județul Sibiu? Dacă da, care sunt instituțiile vizate, ce sancțiuni au fost aplicate și ce măsuri de remediere s-au dispus?
3.  A derulat Corpul de Control sau structurile de specialitate din subordinea ANAP/MLDPA vreo inspecție privind Registrul Achizițiilor Directe la Primăria Miercurea Sibiului pentru ultimul exercițiu financiar?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Transparența, legalitatea și oportunitatea achizițiilor directe derulate de instituțiile și autoritățile publice locale din județul Sibiu appeared first on AUR.