De către: deputat Pușcașu Lucian Florin           

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Reduceți accizele la carburanți pentru o creștere semnificativă a prețului la pompă!

                                      Domnule Prim-Ministru Interimar,

Astăzi, 29 iunie 2026, prețul mediu național pentru motorina standard este de 9,22 lei/litru, În timp ce prețul motorinei a scăzut cu 5,8% la nivelul Uniunii Europene față de luna precedentă, România a înregistrat o creștere de 1,6%, devenind singurul stat membru în care acest combustibil s-a scumpit de la o lună la alta. România a înregistrat singurele scumpiri de motorină din UE, în luna mai 2026. 

De asemenea, țara noastră se numără printre statele cu cele mai mari scumpiri anuale.

În căutarea cauzelor acestui comportament atipic al pieței românești, experții au atras atenția asupra mecanismului de plafonare a prețurilor și a modului în care acesta poate fi deturnat de intermediari. Principalii vinovați sunt „băieții deștepți”, care profită de decontarea diferenței de către stat pentru a importa la prețuri umflate. Guvernul României a recurs la plafonare pe lanțul de distribuție. Plafonarea ce înseamnă? Înseamnă că niște băieți deștepți cumpără de afară, nu contează prețurile, ori prelucrează în țară, iar statul decontează diferența. Să nu uităm că 50% din prețul motorinei îl reprezintă taxele. Prin urmare, când niște băieți deștepți importă mai scump, iar motorina trece prin mai multe mâini de intermediar, la care se mai adaugă la final și taxele, atunci ajungem să avem scumpiri mai mari. Ei se bazează pe faptul că statul oricum le dă banii iar sistemul de relații îi protejează. 

Ungaria a reușit să înregistreze cea mai mică creștere anuală a prețului motorinei din întreaga Uniune Europeană, de doar 3,5%. În comparație, România a înregistrat scumpiri de aproape 10 ori mai mari (30,4%).

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare:  Când se va hotârî România să elimine băieții deștepți din energie și carburanți ? Ce soluții aveți pentru scăderea prețului carburanților la pompă? 

The post Pușcașu Lucian Florin – Interpelare – Reduceți accizele la carburanți pentru o creștere semnificativă a prețului la pompă! appeared first on AUR.

De către: deputat Pușcașu Lucian Florin           

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Aveți în vedere înființarea de centre de returnare a imigranților pentru a descuraja migrația ilegală? Veți prioritiza măsuri guvernamentale care vor permite întoarcerea diasporei acasă?

Domnule Prim-Ministru Interimar,

Pactul Uniunii Europene privind migrația și azilul a intrat oficial în vigoare vineri, 12 iunie 2026. Nucleul acestui regulament implică redistribuirea imigranților ilegali în întreaga Uniune Europeană, inclusiv în statele membre care s-au opus anterior deschiderii frontierelor lor către migrația în masă. Conform acordului, dacă un guvern refuză să participe, contribuabilii vor fi obligați să plătească sancțiuni financiare Uniunii Europene. 

Ca răspuns la implementarea legii UE, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne polonez, Karolina Gałecka, a emis o declarație în care reiterează poziția guvernului de la Varșovia conform căreia Polonia „nu va permite imigranților să intre în țară în temeiul Directivei UE și nici nu va plăti amenzi Comisiei Europene”. Ministerul de Interne declară că „Polonia nu va implementa prevederile Pactului care amenință securitatea femeilor și bărbaților polonezi.Polonia va aplica doar reglementările care consolidează protecția frontierelor, consolidează politica de migrație și sporesc accesul la date pentru combaterea migrației ilegale”, se arată în declarația oficială a Ministerului de Interne.

Guvernul polonez informează că „doar acele elemente ale reglementărilor UE care sporesc efectiv nivelul de securitate a migrației vor fi introduse în legislația națională. Provocările legate de instrumentalizarea migrației de către actori ostili, provocările reprezentate de sosirile în masă și procesele decizionale adecvate sunt, de asemenea, acoperite de declarație, la fel ca și noile abordări – cum ar fi „centrele de returnare” – pentru a aborda și, eventual, a descuraja migrația ilegale.

Personal și sunt convins că și o bună parte din membrii Parlamentului României ne opunem față de mecanismele obligatorii și respingem cotelor impuse la nivel european militând pentru un control strict al frontierelor. Criticăm mecanismele de sancțiuni impuse de Pactul privind migrația, considerând că statele membre trebuie să aibă suveranitate totală în deciderea propriilor politici privind migrația. Prioritatea României ar trebui să fie reintegrarea și facilitarea întoarcerii cetățenilor români plecați în străinătate, și nu preluarea de migranți din state terțe. 

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Câți migranți a preluat România în 2025 și 2026 din cotele alocate la nivel european? Ce soluții pentru reducerea migrației veți adopta la nivel guvernamental?

The post Pușcașu Lucian Florin – Înterpelare – Aveți în vedere înființarea de centre de returnare a imigranților pentru a descuraja migrația ilegală? Veți prioritiza măsuri guvernamentale care vor permite întoarcerea diasporei acasă? appeared first on AUR.

De către: deputat Pușcașu Lucian Florin           

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Sunteți și ministru interimar la Energie! Vă asumați fluxurile energetice ale României bazate pe importuri?

                                 Domnule Prim-Ministru Interimar,

       Datele statistice ale INS aferente perioadei 1 ianuarie – 30 aprilie 2026 conturează vești proaste pentru sectorul energetic. Resursele de energie primară scad cu 3,3%, producția internă de energie primară este în declin, consumul final de energie electrică se reduce cu 2,7%. Structura energetică a României, devine tot mai dependentă de importurile de combustibili și tot mai orientată către exportul de energie electrică produsă din surse regenerabile. Resursele de energie primară au ajuns la 10,48 milioane  cu 3,3% sub nivelul perioadei similare din 2025. Diminuarea este rezultatul cumulativ al reducerii producției interne și al scăderii importurilor totale. Producția internă a coborât cu 1,5%, la 5,5 milioane , în timp ce importurile au scăzut cu 5,2%, la 4,98 milioane. România importă mai puțin ca volum total, dar mult mai mult din anumite resurse critice:

• produsele petroliere importate au crescut cu 36,7%; 
• gazele naturale utilizabile din import au crescut cu 46,8%; 
• cărbunele net importat a crescut cu 24%. 

    Această schimbare sugerează o transformare importantă a fluxurilor energetice. În loc să importe materii prime pentru prelucrare internă, economia utilizează într-o măsură mai mare produse energetice deja procesate sau gaze naturale direct consumabile. Din perspectiva securității energetice, aceasta nu reprezintă neapărat o veste bună, deoarece dependența de piețele externe pentru consumul imediat crește. Producția convențională este în recul. Termocentralele au produs cu 3,6% mai puțin, iar centralele nuclearo-electrice cu 2,9% mai puțin. Consumului final de energie electrică a scăzut cu 2,7%. 

     Consumul populației s-a redus cu 10,1%, o scădere excepțional de mare pentru doar un an. Tendința trebuie urmărită atent deoarece reduce eficiența generală a sistemului energetic.Fundamentele sistemului energetic nu indică o creștere a securității energetice, ci dimpotrivă, o accentuare a unor vulnerabilități structurale.

       Statisticile arată că România produce mai puține resurse energetice primare, înregistrează scăderi ale producției interne la aproape toate formele de energie și devine tot mai dependentă de importuri pentru acoperirea necesarului de consum. Importurile de gaze naturale utilizabile au crescut cu aproape 47%, cele de produse petroliere cu 36,7%, iar cele de cărbune cu 24%, evoluții incompatibile cu imaginea unei țări care și-ar consolida independența energetică.

       Importurile de produse petroliere au crescut cu peste 36%. Mai mult, această schimbare s-a produs într-o perioadă în care prețul produselor petroliere importate a fost superior celui al țițeiului. În mod firesc apare întrebarea: de ce România renunță la importul de materie primă și crește importul de produse cu valoare adăugată mai mare? Răspunsul conduce către o problemă mult mai profundă privind competitivitatea și utilizarea capacităților interne de rafinare și procesare. Această transformare a fluxurilor energetice indică faptul că economia românească importă într-o măsură tot mai mare energie gata procesată și combustibili direct consumabili, în loc să valorifice intern materiile prime. Din perspectiva securității energetice, aceasta nu reprezintă un progres, ci o creștere a dependenței față de piețele externe și față de volatilitatea prețurilor internaționale.

       Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Ce soluții lăsați noului Guvern pentru reducerea dependenței României de piețele externe în domeniul energiei?  

The post Pușcașu Lucian Florin – Interpelare – Sunteți și ministru interimar la Energie! Vă asumați fluxurile energetice ale României bazate pe importuri? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Încă de la început dorim să precizăm că nu agreem modul cum a fost conceput PNRR câtă vreme lipsesc soluțiile pentru finanțarea sistemelor de irigații, lipsesc spitalele promise electoral, lipsesc abordările substanțiale în infrastructura feroviară și pentru ajutorarea fermierilor români. Chiar și așa, ritmul de implementare a PNRR este unul greoi, fiind înregistrat un progres
foarte scăzut. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor necesare pentru a nu se crea dezechilibre și mai mari finanțelor țării.
Avem un număr de 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 mld. euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR. În privința celor 45 de ținte și jaloane, aferente reformelor rămase de implementat în PNRR, situația se prezintă astfel : Avem 38 ținte și jaloane neîndeplnite iar 14 ținte și jaloane sunt considerate reforme cu impact semnificativ, dintre care un număr de 11 necesită o inițiativă legislativă cu
câteva luni înainte de finalizare. Practic implementarea PNRR este un eșec.
În altă ordine de idei, suntem îngrijorați în legătură cu aducerea discuție de către Germania a unei ”Europe cu 2 viteze” din punct de vedere economic. Acest lucru ar fi rău pentru românii care muncesc în străinătate dar și pentru interesele României în cadrul UE. Se coagulează un format E6 privind luarea deciziilor în cadrul UE, care a început cu o scrisoare
trimisă, pe 26 ianuarie de ministrul de Finanțe german, vicecancelarul Lars Klingbeil, omologilor săi din Franța, Italia, Spania, Olanda și Polonia, pe care îi invita să participe, la consolidarea rezilienței și competitivității Europei.
Cancelarul german, Friedrich Merz, își formula noul crez al politicii sale europene la Congresul PPE: „Nu se poate ca întotdeauna ultimul să dicteze ritmul”.
Riscul este ca acest concept: „Europa cu două viteze” să aibă impact asupra alocărilor financiare pentru bugetul 2028-2034, cadrul multianual ce se discută în această perioadă la Bruxelles care reprezintă viitorul buget multianual al UE.
Vă întreb, propune cineva Pentru România o finanțare europeană, în noul buget multianual UE, un program național pentru finanțarea sistemelor de irigații pentru fermierii români și o schemă de finanțare pentru gospodăria țărănească ?
Față de această situație, vă adresez următoarea interpelare: prezentați componența delegației care negociază pentru România, indicând, pentru fiecare membru, poziția deținută în cadrul aparatului guvernamental, experiența relevantă pentru domeniul de negociere și cv-ul aferent.

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Negociază cineva pentru România finanțarea de către UE, în bugetul multianual 2028-2034, a unui Program Național pentru finanțarea sistemelor de irigații ? appeared first on AUR.

Suprafețele de sere au scăzut de aproape opt ori față de perioada de dinainte de 1990, iar această realitate nu ține de piață, ci de absența investițiilor, de lipsa unei strategii și de incapacitatea statului de a susține un sector esențial pentru securitatea alimentară și, în aceste condiții, România a ajuns să importe o parte semnificativă din legumele consumate, ceea ce ne expune direct la variațiile de preț și la riscurile externe.

Consider că problema nu este doar economică, ci strategică: fără producție internă în sezonul rece, nu putem vorbi despre stabilitate alimentară. Fără sere funcționale și fără sprijin real pentru producători, dependența de importuri va continua să crească.

În opinia mea, costurile ridicate la energie, lipsa finanțării și absența unor programe coerente au dus la abandonarea culturilor în spații protejate. Statul a pierdut controlul asupra unui sector pe care ar fi trebuit să-l dezvolte constant!

Este nevoie, urgent, de o schimbare de direcție: investiții reale în sere, scheme de sprijin adaptate costurilor actuale și o strategie clară pentru reducerea dependenței de importuri.

Solicit, pe această cale, Ministerului Agriculturii să prezinte public situația reală a capacităților de producție în spații protejate și măsurile concrete prin care intenționează să refacă acest sector esenția!

The post Petre Pușcașu – Declarație politică – România importă legume iarna pentru că și-a distrus capacitatea de producție appeared first on AUR.

„Banca Națională a României a anunțat astăzi un curs de 5,0981 lei pentru un euro, ușor peste 5,0972 lei la începutul săptămânii. E a doua zi la rând în care leul se depreciază, un semnal destul de limpede că presiunea pe economie se tot adună.

Slăbirea monedei naționale vine, practic, ca efect direct al politicilor economice împinse de coaliția PSD, PNL, USR și UDMR. România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, peste 9% din PIB, iar datoria publică se apropie de 1.000 de miliarde de lei. Statul continuă să se împrumute pe bandă rulantă, iar nota de plată ajunge tot la români: inflație, scumpiri și dobânzi din ce în ce mai apăsătoare.

Un euro mai scump înseamnă rate mai mari pentru cei cu credite în valută, importuri mai costisitoare și o presiune suplimentară pe bugetul de stat. Iar între timp, inflația rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, ceea ce se vede direct în puterea de cumpărare, care tot scade.

Aceste problemele sunt amplificate de măsuri economice luate pe sărite și de decizii administrative care nu ating miezul problemelor structurale. Politicile promovate de guvern și susținute de lideri ai administrației precum Ilie Bolojan sunt vândute drept reforme, dar în realitate n-au reușit să reducă deficitul, să stabilizeze finanțele publice sau să întărească economia reală. S-a vorbit mult despre disciplină bugetară și eficiență administrativă, însă rezultatele concrete n-au apărut, iar dezechilibrele continuă să se adâncească.

În campaniile electorale ni s-a repetat că pragul de 5 lei pentru un euro ar fi un dezastru. Azi, cu aceiași oameni la conducere și aceleași rețete economice, cursul trece de acest nivel și există riscul să urce și mai mult. Dar de ce ar fi altfel, dacă nimic nu se schimbă?

Românii simt deja efectele acestor politici în fiecare factură, în fiecare bon fiscal și în fiecare rată plătită la bancă. Economia are nevoie de stabilitate și responsabilitate, nu de experimente care slăbesc moneda națională și lovesc direct nivelul de trai”, a declarat Lucian Florin Pușcașu, deputat AUR.

The post Lucian Pușcașu (deputat AUR): „Leul se depreciază peste pragul de 5 lei pentru un euro, iar guvernarea PSD-PNL-USR-UDMR împinge economia spre dezechilibru” appeared first on AUR.

De către:  Deputat Puscașu Lucian Florin, Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul întrebării: Care este planul de măsuri în domeniul Energiei ? La ce dată România nu va mai importa energie la prețuri exorbitante?

Domnule Prim-Ministru,

        România a plătit 30 de miliarde de lei pe mecanismul de plafonare-compensare a prețurilor mari cu energia și nu a putut să gestioneze mecanismul plafonării și compensării prețului. 

        Recent, Curtea Constituțională a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.15 și cele ale Anexei nr.6 din OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023. În esență, Curtea a reținut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuției la fondul de tranziție energetică de către anumiți producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art.56 din Constituție, și dispozițiile art.45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică și libera inițiativă, afectând concurența loială și descurajând producția de energie din surse regenerabile.  În esență, orice producător de energie electrică, inclusiv cei din sectorul regenerabilelor, a trebuit, de atunci, să plătească 100% din ce depășea prețul de 400 de lei/MWh, indiferent cu cât a vândut energia. Banii au mers către Fondul de Tranziție Energetică, din care s-au plătit (niciodată la timp, și sunt și acum restanțe de un miliard de euro) furnizorii care au fost obligați să factureze prețurile plafonate la energie și gaze către clienții lor. Statul a încasat din taxarea sectorului energetic circa 50 de miliarde de lei, din care doar jumătate au fost plătiți pentru susținerea prețurilor plafonate. 

          Activitatea de furnizare de electricitate a intrat pe pierdere – una masivă – din cauza prăbușirii sumelor încasate de la stat sub formă de compensații pentru costurile plafonării prețurilor finale la consumatori. Efectul negativ de 438,3 milioane lei din variația rezultatului net al segmentului de furnizare a fost determinant. Decizia Curții Constituționale prin care supraimpozitarea producătorilor de energie a fost declarată neconstituțională este un cutremur pentru piața de energie, deoarece statul trebuie să returneze companiilor aceste sume. 

      Costurile financiare ale acestei decizii vor fi suportate de către bugetul de stat deci de către contribuabili. Nevoia statului de noi resurse financiare pentru plata acestor sume va scumpi și mai mult prețul la energie și gazul  pentru toți românii. Acesta este motivul real pentru care nu se mai dorește un preț plafonat și nu discursuri despre consumatorii vulnerabili. Noi trebuie să îmbunătățim infrastructura energetică, să producem mai multă energie și să avem stocare mare. Un TVA de 5% la energie ar crea cadrul  pentru atingerea obiectivelor.

      În acest context vă adresez următoarea întrebare:

      La ce dată vor plătii consumatorii un preț mai mic pentru energie, la fel ca media din statele UE ?

The post Lucian-Florin Pușcașu – Întrebare – Care este planul de măsuri în domeniul Energiei ? La ce dată România nu va mai importa energie la prețuri exorbitante? appeared first on AUR.

Domnului Ilie BOLOJAN, prim-ministru

De către: Deputat Lucian-Florin PUȘCAȘU

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.12.2025

Obiectul întrebării:  Solicit demiterea ministrului Transporturilor pentru retrogradarea autostrăzii Suceava- Siret la rangul de drum expres

Domnule Prim-Ministru,

Un studiu de trafic real ar fi arătat că pe tronsonul Suceava-Siret este nevoie de autostradă. Au fost nenumărate situații în care drumul a fost blocat pe zeci de kilometrii către vama Siret de către tirurile care stăteau la rând să treacă vama. Locuitorii județului Suceava resimt ca pe o nevoie reală construcția unei autostrăzi care să lege Suceava de Siret. Avea să se realizeze astfel coridorul european TEN-T.

De asemenea, în campania electorală din 2024, liderii PSD și PNL locali se întreceau în declarații din care rezulta că autostrada A7 se termină la Siret. Mai apoi a fost prezentată varianta autostrăzii până la DN 2H, iar acum autostrada este până numai pînă la Suceava. Executarea acestui tronson este mult întârziată și nu mai este în discuție autostrada A7. Proiectul A7 prin PNRR este prevăzut ca fiind Ploiești-Pașcani.

Am arătat în mai multe interpelări, în 2023 și 2024, că este vorba despre promisiuni electorale care vor doar să amăgească electoratul pentru voturi. Am arătat la acea dată că nu există sursă de finanțare aprobată pentu că PNRR se termină în anul 2026. Am arătat că sucevenii sunt mințiți.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a decis ca restul traseului Suceava-Siret să fie în integralitate drum expres. În acest sens, CNAIR a solicitat deja firmei Search Corporation să reproiecteze ultimul tronson, astfel încât toți cei aproape 56 km să fie construiți la nivel de drum expres. Inițial, primii 26,4 km (Suceava – DN2H) au fost proiectați la nivel de autostradă, iar ceilalți 29,3 km (DN2H – Siret) ca drum expres. Studiul de fezabilitate a fost finalizat în prima parte a acestui an, iar CNAIR a solicitat revizuirea în luna octombrie. Primii 10 km din drum au rol de variantă ocolitoare pentru municipiul Suceava. CNAIR a justificat „retrogradarea” la drum expres prin „necesitatea optimizării costurilor investiționale”.

Deocamdată, doar în cazul acestei autostrăzi din Moldova există intenția de a fi făcute modificări: în cazul altor proiecte, din alte regiuni ale țării, investițiile rămân neschimbate. Peste 3 miliarde de euro din sumă sunt prevăzute pentru tronsoanele Pașcani – Suceava – Siret și Pașcani – Iași – Ungheni. Pe lângă importanţa sa naţională, acest proiect va deservi în condiţii bune traficul de tranzit naţional, de mărfuri şi persoane de pe teritoriul României şi către Ucraina. Astfel se poate astfel asigura capacitatea de circulaţie necesară şi condiţii corespunzatoare de circulaţie aferente reţelei rutiere TEN-T cu efecte negative minime la nivelul mediului şi ale ocupării de terenuri dar se putea rezolva și problema cozilor și blocajelor în trafic către Vama Siret. Diferența esențială dintre cele două tipuri de drum ține de capacitatea de transport și de costuri. O autostradă poate prelua fluxuri mult mai mari de trafic și impune standarde mai ridicate pe partea de siguranță. Prin comparație, drumul expres este gândit ca o soluție intermediară.

Întrucît această retrogradare a fost ticluită în laboaratoarele ministerului Transporturilor solicităm demiterea ministrului Transporturilor pentru că este singura retrogradare din toate proiectele existente.

Față de această situație, domnule prim-ministru, vă adresez următoarea întrebare: La ce dată veți demite pe ministrul Transporturilor pentru retrogradarea autostrăzii Suceava-Siret la categoria drum expres?

Solicit răspuns în scris și oral.

The post Lucian Pușcașu – Întrebare parlamentară – Solicit demiterea ministrului Transporturilor pentru retrogradarea autostrăzii Suceava- Siret la rangul de drum expres appeared first on AUR.

Domnului Ilie BOLOJAN, prim-ministru

De către: Deputat Lucian-Florin PUȘCAȘU

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 26.11.2025

Obiectul întrebării:  Schimbarea termenului dezbaterii la CCR a majorării taxelor pe proprietate înfrânge principiul separației puterilor în stat. Vom sesiza secretarul general al Consiliului Europei, Uniunea Europeană și ambasada SUA pentru acest derapaj

Domnule Prim-Ministru,

Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului, în data de 1 septembrie 2025, pentru majorarea impozitelor pe proprietate cu 80%. Pe 9 septembrie 2025, legea a fost transmisă pentru promulgare Preşedintelui României, însă a fost contestată la CCR, de către AUR. Pe 20 octombrie – CCR a declarat legea parțial constituțională, considerând neconstituțională doar prevederea privind testarea obligatorie cu poligraf a angajaților ANAF. Pe 11 noiembrie 2025, preşedintele României a retransmis Parlamentului legea, în vederea reexaminării dispoziţiilor declarate neconstituţionale şi punerii lor de acord cu decizia Curţii. Pe 19 noiembrie – Parlamentul a adoptat legea în noua formă. AUR a contestat din nou legea la Curtea Constituțională.

Curtea Constituțională a României a stability, pe 4 februarie 2026, termenul de judecată a sesizării asupra “legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Astfel, impozitele pe proprietate nu puteau crește cu 01 ianuarie 2026. Curtea Constituțională a schimbat termenul la data de 21 ianuarie 2026, după care la cererea expresă a Guvernului a preschimbat termenul de judecată pentru 10 decembrie 2025.

Executivul spera să aplice toate aceste modificări fiscal-bugetare de la începutul anului viitor, fiind considerate esenţiale pentru echilibrarea bugetului devastat de guvernarea PSD-PNL, însă stabilirea, de către CCR, a judecării contestaţiei pe 04 februarie și 21 ianuarie, dă peste cap planurile guvernanţilor.

Deși pensiile speciale și finanțarea partidelor de la bugetul de stat bulversează bugetul de stat, Guvernul s-a gândit să ia de la cei mulți încă 80% impozit pe proprietate alături de majorarea facturii la curentul electric și a creșterii celorlalte taxe care au generat inflație de 10%.

Pentru modul în care și-au folosit partidele din arcul guvernamental influența pe care o au la numirea judecătorilor Curții Constituționale vom seziza Secretarul General al Consiliului Europei, instituțiile UE cu responsabilități în restabilirea statului de drept și Ambasada SUA pentu încălcarea principiilor statului de drept și a intervenței Guvernului la Curtea Constituțională.

Față de această situație vă adresez următoarea întrebare: La ce dată veți respecta principiul separației puterilor în stat? Când va redeveni România un stat de drept?

The post Lucian Pușcașu – Întrebare parlamentară – Schimbarea termenului dezbaterii la CCR a majorării taxelor pe proprietate înfrânge principiul separației puterilor în stat. Vom sesiza secretarul general al Consiliului Europei, Uniunea Europeană și ambasada SUA pentru acest derapaj appeared first on AUR.

Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministrul României

De către: Deputat Lucian-Florin PUȘCAȘU

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 16.10.2025

Obiectul întrebării: Ce soluții aveți pentru dezvoltarea companiile românești și pentru creșterea nivelului de trai al românilor în contextul aderării la OCDE din 2026?

Domnule Prim-Ministru,

Anunțul fastuos că România ar putea intra în OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) în 2026 pare singurul lucru anunțat de Guvern care ar trebui să aibă o conotație pozitivă. Principiile OCDE de guvernanță corporativă, acesta au scopul de a aborda provocările și oportunitățile unice cu care se confruntă întreprinderile de stat în vederea promovării transparenței, responsabilității, integrității și eficienței în sectorul de stat. Normele OCDE impun consiliilor de administrație să dețină competențele, integritatea și obiectivitatea necesare pentru a-și îndeplini funcțiile și pentru a îndeplini standardele înalte de transparență, divulgare și responsabilitate față de acționari și părți interesate. În cazul întreprinderilor de stat, stabilirea unor obiective de sustenabilitate ambițioase și concrete, în timp ce utilizează o conduită profesională responsabilă pentru a asigura reziliența și crearea de valoare economică pe termen lung.

’’România trebuie să identifice formule corecte de taxare a multinaționalelor’’ a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în urma unor discuții purtate pe plan extern (la Ecofin-2025). „Am subliniat progresele noastre în domeniul Procedurilor Amiabile (MAP – Mutual Agreement Procedures) și a acordurilor de preț în avans bilaterale (o formă de gestionare a dublei impuneri pe zona prețurilor de transfer) – astfel încât evaluarea finală să reflecte conformitatea deplină a României cu standardele OCDE”, a precizat Alexandru Nazare.

Statele membre OCDE deţinând cca. 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Normele impuse de OCDE se referă, dar nu se limitează, la următoarele: “La nivel de politici, țările trebuie să reconcilieze dreptul lor legitim de a impozita profiturile unui contribuabil pe baza veniturilor și cheltuielilor care pot fi considerate în mod rezonabil că apar pe teritoriul lor cu necesitatea de a evita impozitarea aceluiași element de venit de către mai multe jurisdicții fiscale. O astfel de impozitare dublă sau multiplă poate crea un impediment în calea tranzacțiilor transfrontaliere de bunuri și servicii și a circulației capitalurilor. La nivel practic, determinarea de către o țară a unei astfel de alocări a veniturilor și cheltuielilor poate fi împiedicată de dificultățile de obținere a datelor pertinente situate în afara propriei jurisdicții.’’- prevede Convenția Fiscală a OCDE.

Practic urmează “optimizarea” întreprinderilor de stat prin privatizare ori vânzare de active și protecția multinaționalelor impozitate în țara de origine.

Întrebarea noastră este cum vreți să intrați în OCDE cu inflația de 10%? Deficitul comercial la bunuri al României a crescut până la 30 mld. euro. Datoria autorităților publice centrale se apropie de 1000 miliarde lei. Datoria publică a României înseamnă aproximativ 45.000 de lei pe cap de locuitor. Taxele au crescut până la un nivel de neimaginat. România se chinuie de 13 ani să adere la OCDE. Acum suntem umăr la umăr cu PERU pentru realizarea acestui obiectiv. Degeaba tindem să îndeplinim criteriile la capitolul guvernanță corporatistă dacă nu îndeplinim criteriile la guvernanță bugetară (alocări către clientele politică prin fondul de rezervă), guvernanță deschisă (lipsa democrației prin anularea alegerilor prezidențiale) și guvernanță digitală.

Politicile guvernamentale sunt desprinse de sol. Îndatorați România excesiv pentru funcționarea aparatului de stat și pentru clientela politică. Aderarea la OCDE trebuie să aibă în centrul preocupărilor companiile românești, un cadru optim pentru afaceri în această țară prin impozite mai mici dar și sprijinirea producătorului român și a produselor românești. Or, voi planificați să mai introduceți noi taxe pentru echilibrarea bugetului sărăcit de pensiile speciale și finanțarea partidelor parlamentare de la bugetul de stat, ca să putem să facem parte din rândul statelor puternic industrializate.

Companiile românești au nevoie de un sistem de impozitare mai mic și predictibil. Un stat suplu cu o reformă administrativă întârziată prea mult și o descentralizare a serviciilor publice la nivel de județe.

Românii au nevoie de locuri de muncă acum. România va fi stat puternic industrializat dacă vom avea companii puternice și dacă nivelul de trai al românilor va fi comparabil cu cel din vest.

Față de această situație, domnule prim-ministru, solicit răspuns la următoarea întrebare: Ce soluții aveți pentru companiile românești pentru ca forța centrifugă a aderării la OCDE să nu mărească numărul de șomeri ?

Solicit răspuns în scris și oral.

The post Florin Pușcașu – Întrebare parlamentară – Ce soluții aveți pentru dezvoltarea companiile românești și pentru creșterea nivelului de trai al românilor în contextul aderării la OCDE din 2026? appeared first on AUR.