Domnule Prim-Ministru,

Încă de la început dorim să precizăm că nu agreem modul cum a fost conceput PNRR câtă vreme lipsesc soluțiile pentru finanțarea sistemelor de irigații, lipsesc spitalele promise electoral, lipsesc abordările substanțiale în infrastructura feroviară și pentru ajutorarea fermierilor români. Chiar și așa, ritmul de implementare a PNRR este unul greoi, fiind înregistrat un progres
foarte scăzut. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor necesare pentru a nu se crea dezechilibre și mai mari finanțelor țării.
Avem un număr de 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 mld. euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR. În privința celor 45 de ținte și jaloane, aferente reformelor rămase de implementat în PNRR, situația se prezintă astfel : Avem 38 ținte și jaloane neîndeplnite iar 14 ținte și jaloane sunt considerate reforme cu impact semnificativ, dintre care un număr de 11 necesită o inițiativă legislativă cu
câteva luni înainte de finalizare. Practic implementarea PNRR este un eșec.
În altă ordine de idei, suntem îngrijorați în legătură cu aducerea discuție de către Germania a unei ”Europe cu 2 viteze” din punct de vedere economic. Acest lucru ar fi rău pentru românii care muncesc în străinătate dar și pentru interesele României în cadrul UE. Se coagulează un format E6 privind luarea deciziilor în cadrul UE, care a început cu o scrisoare
trimisă, pe 26 ianuarie de ministrul de Finanțe german, vicecancelarul Lars Klingbeil, omologilor săi din Franța, Italia, Spania, Olanda și Polonia, pe care îi invita să participe, la consolidarea rezilienței și competitivității Europei.
Cancelarul german, Friedrich Merz, își formula noul crez al politicii sale europene la Congresul PPE: „Nu se poate ca întotdeauna ultimul să dicteze ritmul”.
Riscul este ca acest concept: „Europa cu două viteze” să aibă impact asupra alocărilor financiare pentru bugetul 2028-2034, cadrul multianual ce se discută în această perioadă la Bruxelles care reprezintă viitorul buget multianual al UE.
Vă întreb, propune cineva Pentru România o finanțare europeană, în noul buget multianual UE, un program național pentru finanțarea sistemelor de irigații pentru fermierii români și o schemă de finanțare pentru gospodăria țărănească ?
Față de această situație, vă adresez următoarea interpelare: prezentați componența delegației care negociază pentru România, indicând, pentru fiecare membru, poziția deținută în cadrul aparatului guvernamental, experiența relevantă pentru domeniul de negociere și cv-ul aferent.

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Negociază cineva pentru România finanțarea de către UE, în bugetul multianual 2028-2034, a unui Program Național pentru finanțarea sistemelor de irigații ? appeared first on AUR.

Suprafețele de sere au scăzut de aproape opt ori față de perioada de dinainte de 1990, iar această realitate nu ține de piață, ci de absența investițiilor, de lipsa unei strategii și de incapacitatea statului de a susține un sector esențial pentru securitatea alimentară și, în aceste condiții, România a ajuns să importe o parte semnificativă din legumele consumate, ceea ce ne expune direct la variațiile de preț și la riscurile externe.

Consider că problema nu este doar economică, ci strategică: fără producție internă în sezonul rece, nu putem vorbi despre stabilitate alimentară. Fără sere funcționale și fără sprijin real pentru producători, dependența de importuri va continua să crească.

În opinia mea, costurile ridicate la energie, lipsa finanțării și absența unor programe coerente au dus la abandonarea culturilor în spații protejate. Statul a pierdut controlul asupra unui sector pe care ar fi trebuit să-l dezvolte constant!

Este nevoie, urgent, de o schimbare de direcție: investiții reale în sere, scheme de sprijin adaptate costurilor actuale și o strategie clară pentru reducerea dependenței de importuri.

Solicit, pe această cale, Ministerului Agriculturii să prezinte public situația reală a capacităților de producție în spații protejate și măsurile concrete prin care intenționează să refacă acest sector esenția!

The post Petre Pușcașu – Declarație politică – România importă legume iarna pentru că și-a distrus capacitatea de producție appeared first on AUR.

„Banca Națională a României a anunțat astăzi un curs de 5,0981 lei pentru un euro, ușor peste 5,0972 lei la începutul săptămânii. E a doua zi la rând în care leul se depreciază, un semnal destul de limpede că presiunea pe economie se tot adună.

Slăbirea monedei naționale vine, practic, ca efect direct al politicilor economice împinse de coaliția PSD, PNL, USR și UDMR. România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, peste 9% din PIB, iar datoria publică se apropie de 1.000 de miliarde de lei. Statul continuă să se împrumute pe bandă rulantă, iar nota de plată ajunge tot la români: inflație, scumpiri și dobânzi din ce în ce mai apăsătoare.

Un euro mai scump înseamnă rate mai mari pentru cei cu credite în valută, importuri mai costisitoare și o presiune suplimentară pe bugetul de stat. Iar între timp, inflația rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, ceea ce se vede direct în puterea de cumpărare, care tot scade.

Aceste problemele sunt amplificate de măsuri economice luate pe sărite și de decizii administrative care nu ating miezul problemelor structurale. Politicile promovate de guvern și susținute de lideri ai administrației precum Ilie Bolojan sunt vândute drept reforme, dar în realitate n-au reușit să reducă deficitul, să stabilizeze finanțele publice sau să întărească economia reală. S-a vorbit mult despre disciplină bugetară și eficiență administrativă, însă rezultatele concrete n-au apărut, iar dezechilibrele continuă să se adâncească.

În campaniile electorale ni s-a repetat că pragul de 5 lei pentru un euro ar fi un dezastru. Azi, cu aceiași oameni la conducere și aceleași rețete economice, cursul trece de acest nivel și există riscul să urce și mai mult. Dar de ce ar fi altfel, dacă nimic nu se schimbă?

Românii simt deja efectele acestor politici în fiecare factură, în fiecare bon fiscal și în fiecare rată plătită la bancă. Economia are nevoie de stabilitate și responsabilitate, nu de experimente care slăbesc moneda națională și lovesc direct nivelul de trai”, a declarat Lucian Florin Pușcașu, deputat AUR.

The post Lucian Pușcașu (deputat AUR): „Leul se depreciază peste pragul de 5 lei pentru un euro, iar guvernarea PSD-PNL-USR-UDMR împinge economia spre dezechilibru” appeared first on AUR.

De către:  Deputat Puscașu Lucian Florin, Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul întrebării: Care este planul de măsuri în domeniul Energiei ? La ce dată România nu va mai importa energie la prețuri exorbitante?

Domnule Prim-Ministru,

        România a plătit 30 de miliarde de lei pe mecanismul de plafonare-compensare a prețurilor mari cu energia și nu a putut să gestioneze mecanismul plafonării și compensării prețului. 

        Recent, Curtea Constituțională a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.15 și cele ale Anexei nr.6 din OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023. În esență, Curtea a reținut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuției la fondul de tranziție energetică de către anumiți producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art.56 din Constituție, și dispozițiile art.45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică și libera inițiativă, afectând concurența loială și descurajând producția de energie din surse regenerabile.  În esență, orice producător de energie electrică, inclusiv cei din sectorul regenerabilelor, a trebuit, de atunci, să plătească 100% din ce depășea prețul de 400 de lei/MWh, indiferent cu cât a vândut energia. Banii au mers către Fondul de Tranziție Energetică, din care s-au plătit (niciodată la timp, și sunt și acum restanțe de un miliard de euro) furnizorii care au fost obligați să factureze prețurile plafonate la energie și gaze către clienții lor. Statul a încasat din taxarea sectorului energetic circa 50 de miliarde de lei, din care doar jumătate au fost plătiți pentru susținerea prețurilor plafonate. 

          Activitatea de furnizare de electricitate a intrat pe pierdere – una masivă – din cauza prăbușirii sumelor încasate de la stat sub formă de compensații pentru costurile plafonării prețurilor finale la consumatori. Efectul negativ de 438,3 milioane lei din variația rezultatului net al segmentului de furnizare a fost determinant. Decizia Curții Constituționale prin care supraimpozitarea producătorilor de energie a fost declarată neconstituțională este un cutremur pentru piața de energie, deoarece statul trebuie să returneze companiilor aceste sume. 

      Costurile financiare ale acestei decizii vor fi suportate de către bugetul de stat deci de către contribuabili. Nevoia statului de noi resurse financiare pentru plata acestor sume va scumpi și mai mult prețul la energie și gazul  pentru toți românii. Acesta este motivul real pentru care nu se mai dorește un preț plafonat și nu discursuri despre consumatorii vulnerabili. Noi trebuie să îmbunătățim infrastructura energetică, să producem mai multă energie și să avem stocare mare. Un TVA de 5% la energie ar crea cadrul  pentru atingerea obiectivelor.

      În acest context vă adresez următoarea întrebare:

      La ce dată vor plătii consumatorii un preț mai mic pentru energie, la fel ca media din statele UE ?

The post Lucian-Florin Pușcașu – Întrebare – Care este planul de măsuri în domeniul Energiei ? La ce dată România nu va mai importa energie la prețuri exorbitante? appeared first on AUR.

Domnului Ilie BOLOJAN, prim-ministru

De către: Deputat Lucian-Florin PUȘCAȘU

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.12.2025

Obiectul întrebării:  Solicit demiterea ministrului Transporturilor pentru retrogradarea autostrăzii Suceava- Siret la rangul de drum expres

Domnule Prim-Ministru,

Un studiu de trafic real ar fi arătat că pe tronsonul Suceava-Siret este nevoie de autostradă. Au fost nenumărate situații în care drumul a fost blocat pe zeci de kilometrii către vama Siret de către tirurile care stăteau la rând să treacă vama. Locuitorii județului Suceava resimt ca pe o nevoie reală construcția unei autostrăzi care să lege Suceava de Siret. Avea să se realizeze astfel coridorul european TEN-T.

De asemenea, în campania electorală din 2024, liderii PSD și PNL locali se întreceau în declarații din care rezulta că autostrada A7 se termină la Siret. Mai apoi a fost prezentată varianta autostrăzii până la DN 2H, iar acum autostrada este până numai pînă la Suceava. Executarea acestui tronson este mult întârziată și nu mai este în discuție autostrada A7. Proiectul A7 prin PNRR este prevăzut ca fiind Ploiești-Pașcani.

Am arătat în mai multe interpelări, în 2023 și 2024, că este vorba despre promisiuni electorale care vor doar să amăgească electoratul pentru voturi. Am arătat la acea dată că nu există sursă de finanțare aprobată pentu că PNRR se termină în anul 2026. Am arătat că sucevenii sunt mințiți.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a decis ca restul traseului Suceava-Siret să fie în integralitate drum expres. În acest sens, CNAIR a solicitat deja firmei Search Corporation să reproiecteze ultimul tronson, astfel încât toți cei aproape 56 km să fie construiți la nivel de drum expres. Inițial, primii 26,4 km (Suceava – DN2H) au fost proiectați la nivel de autostradă, iar ceilalți 29,3 km (DN2H – Siret) ca drum expres. Studiul de fezabilitate a fost finalizat în prima parte a acestui an, iar CNAIR a solicitat revizuirea în luna octombrie. Primii 10 km din drum au rol de variantă ocolitoare pentru municipiul Suceava. CNAIR a justificat „retrogradarea” la drum expres prin „necesitatea optimizării costurilor investiționale”.

Deocamdată, doar în cazul acestei autostrăzi din Moldova există intenția de a fi făcute modificări: în cazul altor proiecte, din alte regiuni ale țării, investițiile rămân neschimbate. Peste 3 miliarde de euro din sumă sunt prevăzute pentru tronsoanele Pașcani – Suceava – Siret și Pașcani – Iași – Ungheni. Pe lângă importanţa sa naţională, acest proiect va deservi în condiţii bune traficul de tranzit naţional, de mărfuri şi persoane de pe teritoriul României şi către Ucraina. Astfel se poate astfel asigura capacitatea de circulaţie necesară şi condiţii corespunzatoare de circulaţie aferente reţelei rutiere TEN-T cu efecte negative minime la nivelul mediului şi ale ocupării de terenuri dar se putea rezolva și problema cozilor și blocajelor în trafic către Vama Siret. Diferența esențială dintre cele două tipuri de drum ține de capacitatea de transport și de costuri. O autostradă poate prelua fluxuri mult mai mari de trafic și impune standarde mai ridicate pe partea de siguranță. Prin comparație, drumul expres este gândit ca o soluție intermediară.

Întrucît această retrogradare a fost ticluită în laboaratoarele ministerului Transporturilor solicităm demiterea ministrului Transporturilor pentru că este singura retrogradare din toate proiectele existente.

Față de această situație, domnule prim-ministru, vă adresez următoarea întrebare: La ce dată veți demite pe ministrul Transporturilor pentru retrogradarea autostrăzii Suceava-Siret la categoria drum expres?

Solicit răspuns în scris și oral.

The post Lucian Pușcașu – Întrebare parlamentară – Solicit demiterea ministrului Transporturilor pentru retrogradarea autostrăzii Suceava- Siret la rangul de drum expres appeared first on AUR.

Domnului Ilie BOLOJAN, prim-ministru

De către: Deputat Lucian-Florin PUȘCAȘU

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 26.11.2025

Obiectul întrebării:  Schimbarea termenului dezbaterii la CCR a majorării taxelor pe proprietate înfrânge principiul separației puterilor în stat. Vom sesiza secretarul general al Consiliului Europei, Uniunea Europeană și ambasada SUA pentru acest derapaj

Domnule Prim-Ministru,

Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului, în data de 1 septembrie 2025, pentru majorarea impozitelor pe proprietate cu 80%. Pe 9 septembrie 2025, legea a fost transmisă pentru promulgare Preşedintelui României, însă a fost contestată la CCR, de către AUR. Pe 20 octombrie – CCR a declarat legea parțial constituțională, considerând neconstituțională doar prevederea privind testarea obligatorie cu poligraf a angajaților ANAF. Pe 11 noiembrie 2025, preşedintele României a retransmis Parlamentului legea, în vederea reexaminării dispoziţiilor declarate neconstituţionale şi punerii lor de acord cu decizia Curţii. Pe 19 noiembrie – Parlamentul a adoptat legea în noua formă. AUR a contestat din nou legea la Curtea Constituțională.

Curtea Constituțională a României a stability, pe 4 februarie 2026, termenul de judecată a sesizării asupra “legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Astfel, impozitele pe proprietate nu puteau crește cu 01 ianuarie 2026. Curtea Constituțională a schimbat termenul la data de 21 ianuarie 2026, după care la cererea expresă a Guvernului a preschimbat termenul de judecată pentru 10 decembrie 2025.

Executivul spera să aplice toate aceste modificări fiscal-bugetare de la începutul anului viitor, fiind considerate esenţiale pentru echilibrarea bugetului devastat de guvernarea PSD-PNL, însă stabilirea, de către CCR, a judecării contestaţiei pe 04 februarie și 21 ianuarie, dă peste cap planurile guvernanţilor.

Deși pensiile speciale și finanțarea partidelor de la bugetul de stat bulversează bugetul de stat, Guvernul s-a gândit să ia de la cei mulți încă 80% impozit pe proprietate alături de majorarea facturii la curentul electric și a creșterii celorlalte taxe care au generat inflație de 10%.

Pentru modul în care și-au folosit partidele din arcul guvernamental influența pe care o au la numirea judecătorilor Curții Constituționale vom seziza Secretarul General al Consiliului Europei, instituțiile UE cu responsabilități în restabilirea statului de drept și Ambasada SUA pentu încălcarea principiilor statului de drept și a intervenței Guvernului la Curtea Constituțională.

Față de această situație vă adresez următoarea întrebare: La ce dată veți respecta principiul separației puterilor în stat? Când va redeveni România un stat de drept?

The post Lucian Pușcașu – Întrebare parlamentară – Schimbarea termenului dezbaterii la CCR a majorării taxelor pe proprietate înfrânge principiul separației puterilor în stat. Vom sesiza secretarul general al Consiliului Europei, Uniunea Europeană și ambasada SUA pentru acest derapaj appeared first on AUR.

Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministrul României

De către: Deputat Lucian-Florin PUȘCAȘU

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 16.10.2025

Obiectul întrebării: Ce soluții aveți pentru dezvoltarea companiile românești și pentru creșterea nivelului de trai al românilor în contextul aderării la OCDE din 2026?

Domnule Prim-Ministru,

Anunțul fastuos că România ar putea intra în OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) în 2026 pare singurul lucru anunțat de Guvern care ar trebui să aibă o conotație pozitivă. Principiile OCDE de guvernanță corporativă, acesta au scopul de a aborda provocările și oportunitățile unice cu care se confruntă întreprinderile de stat în vederea promovării transparenței, responsabilității, integrității și eficienței în sectorul de stat. Normele OCDE impun consiliilor de administrație să dețină competențele, integritatea și obiectivitatea necesare pentru a-și îndeplini funcțiile și pentru a îndeplini standardele înalte de transparență, divulgare și responsabilitate față de acționari și părți interesate. În cazul întreprinderilor de stat, stabilirea unor obiective de sustenabilitate ambițioase și concrete, în timp ce utilizează o conduită profesională responsabilă pentru a asigura reziliența și crearea de valoare economică pe termen lung.

’’România trebuie să identifice formule corecte de taxare a multinaționalelor’’ a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în urma unor discuții purtate pe plan extern (la Ecofin-2025). „Am subliniat progresele noastre în domeniul Procedurilor Amiabile (MAP – Mutual Agreement Procedures) și a acordurilor de preț în avans bilaterale (o formă de gestionare a dublei impuneri pe zona prețurilor de transfer) – astfel încât evaluarea finală să reflecte conformitatea deplină a României cu standardele OCDE”, a precizat Alexandru Nazare.

Statele membre OCDE deţinând cca. 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Normele impuse de OCDE se referă, dar nu se limitează, la următoarele: “La nivel de politici, țările trebuie să reconcilieze dreptul lor legitim de a impozita profiturile unui contribuabil pe baza veniturilor și cheltuielilor care pot fi considerate în mod rezonabil că apar pe teritoriul lor cu necesitatea de a evita impozitarea aceluiași element de venit de către mai multe jurisdicții fiscale. O astfel de impozitare dublă sau multiplă poate crea un impediment în calea tranzacțiilor transfrontaliere de bunuri și servicii și a circulației capitalurilor. La nivel practic, determinarea de către o țară a unei astfel de alocări a veniturilor și cheltuielilor poate fi împiedicată de dificultățile de obținere a datelor pertinente situate în afara propriei jurisdicții.’’- prevede Convenția Fiscală a OCDE.

Practic urmează “optimizarea” întreprinderilor de stat prin privatizare ori vânzare de active și protecția multinaționalelor impozitate în țara de origine.

Întrebarea noastră este cum vreți să intrați în OCDE cu inflația de 10%? Deficitul comercial la bunuri al României a crescut până la 30 mld. euro. Datoria autorităților publice centrale se apropie de 1000 miliarde lei. Datoria publică a României înseamnă aproximativ 45.000 de lei pe cap de locuitor. Taxele au crescut până la un nivel de neimaginat. România se chinuie de 13 ani să adere la OCDE. Acum suntem umăr la umăr cu PERU pentru realizarea acestui obiectiv. Degeaba tindem să îndeplinim criteriile la capitolul guvernanță corporatistă dacă nu îndeplinim criteriile la guvernanță bugetară (alocări către clientele politică prin fondul de rezervă), guvernanță deschisă (lipsa democrației prin anularea alegerilor prezidențiale) și guvernanță digitală.

Politicile guvernamentale sunt desprinse de sol. Îndatorați România excesiv pentru funcționarea aparatului de stat și pentru clientela politică. Aderarea la OCDE trebuie să aibă în centrul preocupărilor companiile românești, un cadru optim pentru afaceri în această țară prin impozite mai mici dar și sprijinirea producătorului român și a produselor românești. Or, voi planificați să mai introduceți noi taxe pentru echilibrarea bugetului sărăcit de pensiile speciale și finanțarea partidelor parlamentare de la bugetul de stat, ca să putem să facem parte din rândul statelor puternic industrializate.

Companiile românești au nevoie de un sistem de impozitare mai mic și predictibil. Un stat suplu cu o reformă administrativă întârziată prea mult și o descentralizare a serviciilor publice la nivel de județe.

Românii au nevoie de locuri de muncă acum. România va fi stat puternic industrializat dacă vom avea companii puternice și dacă nivelul de trai al românilor va fi comparabil cu cel din vest.

Față de această situație, domnule prim-ministru, solicit răspuns la următoarea întrebare: Ce soluții aveți pentru companiile românești pentru ca forța centrifugă a aderării la OCDE să nu mărească numărul de șomeri ?

Solicit răspuns în scris și oral.

The post Florin Pușcașu – Întrebare parlamentară – Ce soluții aveți pentru dezvoltarea companiile românești și pentru creșterea nivelului de trai al românilor în contextul aderării la OCDE din 2026? appeared first on AUR.

Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministrul României

De către: Deputat Lucian-Florin PUȘCAȘU

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 01.10.2025

Obiectul întrebării: Solicit amânarea majorării prețului la gaze programată în 2026, până când vom putea evalua forța centrifugă a concedierilor, cauzate de așa zisa ajustare fiscală, în fapt o majorare programată a prețurilor pe fondul înghețării salariilor și pensiilor

Domnule Prim-Ministru,

Prețurile finale la gaze naturale sunt plafonate în România până la data de 31 martie 2026, deși tarifele de distribuție au crescut din 1 iulie 2025. Față de august 2024, în august 2025 avem prețuri cu 65,7% mai mari la energie electrică, iar încălzirea ne costă cu 36,3% mai mult ca în anul 2025, în condițiile în care, la 31 martie 2026, prețul la gaze va crește în România prin dispariția plafonării.

Așa zisa independență energetică clamată de fostul ministru al Energiei a devenit un termen desuet, în condițiile în care nu duce la un preț mai mic la energie la populație și companii precum în țările europene care nu sunt independente energetic. Specialiștii, consideră că independența energetică ar trebui înlocuită cu securitatea energetică. În viziunea lor, România ar trebui să-și dorească să producă mai mult și să aibă o pondere mai mare în producția din UE, decât să devină independentă și să livreze populației energie la prețuri mult peste media UE.

Despre ce independență energetică putem vorbi când OMV Austria a semnat un contract cu Germania prin care vinde resursele noastre de gaz din Marea Neagră de la Neptun Deep, către această țară? Despre ce independență energetică putem vorbi când, dacă nu făcea opoziția interpelări, Guvernul era aproape gata să se semneze tranzacţia prin care MVM Zrt (Ungaria) prelua divizia de furnizare gaze şi energie electrică a E.ON Energie România, iar resursele nostre ajungeau la Gazprom?

Dincolo de campania electorală permanentă pe care o faceți, ne interesează prețul gazelor și al energiei electrice pe care îl plătesc românii. La acest capitol sunteți restant, domnule prim-ministru, pentru că prețul acestora, în România, este mult mai mare ca în alte state. În loc să acordați sprijin companiilor, ați mărit impozitele în ultimii doi ani și ați turnat plumb în proiectele de dezvoltare ale acestora. Cîtă vreme nu se intervine asupra mecanismelor care distorsionează piața energiei și câtă vreme nu se găsesc soluții pentru exploatarea gazului românesc de către Statul Român, românii sunt condamnați la sărăcie.

Față de această situație propun următoarele măsuri pe termen scurt:

1. Înfiinţarea,coşului național de energie” din energia produsă de companiile la care statul român este acţionar.

2. Stabiliți „prețului de referinţă” al energiei pe baza „coşului național de energie”, nivel de la care se stabileşte prin lege marja de profit pe care companiile private o pot adăuga şi stabilirea nivelului de taxare suplimentară pe care statul o aplică peste marja de profit stabilită prin lege.

3. Revenirea imediată, pe o perioadă determinată – până vor apărea condiții de concurență reală – la piața reglementată, atât în sectorul energiei electrice, cât şi în cel al gazelor naturale, prin limitarea profitului într-o marjă definită prin lege.

4. Taxarea suplimentară substanțială peste respectiva marjă (sumele provenite din taxarea suplimentară a profitului pot reprezenta o sursă importantă atât pentru finanțarea investițiilor destinate creşterii capacităților de producție a energiei electrice regenerabile, dar şi în sprijinul consumatorilor vulnerabili).

5. Reducerea TVA-ului la energie și gaz la 5%

Față de această situație vă adresez următoarea întrebare: La ce dată vor scădea prețurile la energie și gaz în România la nivelul minim din UE?

Solicit răspuns în scris și oral.

The post Lucian Pușcașu – Întrebare parlamentară – Solicit amânarea majorării prețului la gaze programată în 2026, până când vom putea evalua forța centrifugă a concedierilor, cauzate de așa zisa ajustare fiscală, în fapt o majorare programată a prețurilor pe fondul înghețării salariilor și pensiilor appeared first on AUR.

Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministrul României

De către: Deputat Lucian-Florin PUȘCAȘU

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 24.09.2025

Obiectul întrebării: Ce soluții aveți pentru un preț la energie apropiat de minimul european

Domnule Prim-Ministru,

În prima săptămână din septembrie, prețurile la energie electrică au variat de la – 0,05 lei/MWh la peste 2.100 lei/MWh pe bursa de energie intra-day. Importurile de energie au ajuns să acopere un sfert din consum, pe fondul instabilității aprovizionării cu energie din surse regenerabile (mai ales seara, când consumul crește), așa încât, singura soluție pentru a reduce volatilitatea prețurilor o reprezintă investiții în capacități suplimentare de producție de 2.000 MW.

Problema prețurilor la energie electrică a devenit cu atât mai stringentă cu cât de la 1 ianuarie 2026 România ar trebuie să închidă și ultima centrală pe cărbune. Sistemul energetic este deja la limită, iar prețurile mult mai mari decât în țările din vestul Europei, nu doar că încarcă nota de plată a gospodăriilor, dar fac necompetitivă industria românească.

Capacitatea maximă de producție energie electrică, în absența vântului și soarelui se situează în jurul valorii de de 5.500 MW, în timp ce consumul la orele de vârf urcă spre 7.500 MW. Rezultă un deficit de capacitate de producție de 2.000 MW care este acoperit din import. Energia eoliană nu poate asigura acoperirea golului de producție, deși generarea mare de energie regenerabilă ține aparent prețurile jos.

De exemplu, în data de 18 septembrie, conform datelor OPCOM, prețurile spot ale energiei electrice în intervalul orar 9 -16, variau între 0,01 și 0,04 lei/MWh, iar la ora 20 prețul urca la 1.238,88 lei/MWh. Aceasta se datorează centralelor fotovoltaice care, în timpul zilei, ajung să asigure în jur 33% din producție. Dacă mai bate și vântul regenerabilele asigură peste jumătate din consum. Însă, seara, când soarele apune, iar vântul nu bate, prețurile urcă la peste 2.000 de lei/MWh la orele de vârf. De aici volatilitatea extremă a bursei de energie intra-day. Conform datelor OPCOM, prețurile PZU în săptămâna 1.09 – 8.09.2025 au variat de la un minimum de – 0,05 lei la un maxim de 2.110,6 lei/MWh.

Se știe că țările dezvoltate au în primul rând energie ieftină pentru că de aici pleacă totul. Balanța energiei electrice în primele 7 luni ale anului 2025 a fost : 24% din termocentrale, 18% din hidrocentrale, 15% nucleară, 8% eoliană, 7% fotovoltaice și 28 la sută import la prețuri foarte mari. Oficialii guvernamentali vorbesc de doi ani de independență energetică și noi importăm 28% din energia electrică, iar prețurile sunt din cele mai mari din Europa.

În acest context au fost majorate preturile la energie electrică pentru populație și companii. Urmează liberalizarea prețurilor la gaze naturale. Față de această situație vă adresez următoarea întrebare:

Cât credeți că vor mai suporta românii ca guvernanții să spună una și să facă alta? Ce soluții aveți pentru aducerea prețurilor la energie la nivelul minim european pentru ieșirea din sărăcie a românilor și creșterea competitivității companiilor românești?

Solicit răspuns scris.

The post Lucian Pușcașu – Întrebare parlamentară – Ce soluții aveți pentru un preț la energie apropiat de minimul european appeared first on AUR.

Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministrul României

De către: Deputat Lucian-Florin PUȘCAȘU

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 16.09.2025

Obiectul interpelării: Solicit promovarea de politici publice, pentru aducerea prețul energiei la un nivel suportabil pentru populație și competitiv pentru companii

Domnule Prim-Ministru,

Războiul din Ucraina a adus în discuție o problemă extrem de delicată pentru România – independența energetică. Un termen desuet, spun, însă, specialiștii, care consideră că ar trebui înlocuit cu securitatea energetică. În viziunea lor, România ar trebui să-și dorească să producă mai mult și să aibă o pondere mai mare în producția din UE, decât să devină independentă.

România este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda. Cu toate acestea, este în continuare dependentă de gaze din import, în proporție mai mare sau mai mică, în funcție de sezon. Produce, în prezent, 25-26 de milioane de metri cubi de gaz în fiecare zi – o cantitate suficientă pentru consumul total pe timp de vară, dar prea puțin pentru sezonul rece. Consumul de gaze zilnic ajunge vara la 13 milioane de metri cubi pe
zi, iar iarna , se așteaptă, în zile geroase, un vârf de 55-60 de milioane. În ultima vreme, momentele în care producția de energie în România au depășit consumul au fost rare. Asta deși, pe hârtie, România are capacități de producție instalate duble față de consum. Conform Autorității Naționale de Reglementare Energetică, România susține că are o capacitate energetică instalată de aproape 19.000 de MWh. Cea mai mare pondere în producție de energie electrică este cea hidro, urmată de cărbune și eolian.

Pe locul doi erau centralele pe cărbune – 3.092 MWh (16,9%), urmate de parcurile eoliene – 3.014 MWh (16,5%). Centralele pe hidrocarburi (gaz, păcură) au o putere totală de 2.615 MWh (14,3%), reactoarele nucleare – 1.413 MWh (7,7%) și panourile fotovoltaice – 1.393 (7,6%).

Energia hidro are, teoretic, cea mai mare putere instalată în România. În vârf ar putea ajunge, pe hârtie, la 6.641 kWh. În fapt, conform datelor furnizate de Hidroelectrica, cea mai mare producție nu poate depăși 4.500 de kWh, după cum arată același raport ANRE.

Capacitatea energetică a Hidroelectricii vine din două surse – apa venită în cascadă, instalată pe ape curgătoare, cum se întâmplă în cazul hidrocentralelor de la Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2 (în 2021, puterea instalată din cascadă era de 2.901 kWh) și apa folosită pentru producerea de energie electrică din acumulări. Aici, capacitatea instalată este de 3.379 de kWh.

Energia nucleară este cea mai stabilă. Există două reactoare funcționale la Centrala Nucleară de la Cernavodă, administrate de compania Nuclearelectrica, energia nucleară fiind considerată stabilă și sigură. Problema este că, în următorii ani, fără investiții suplimentare, capacitatea energetică nucleară a României se va diminua și ea.

Din cărbune, România ar trebui să producă, conform puterii instalate, 3.092 MWh, dar nu a produs în ultimii trei ani niciodată mai mult de 1.800.

Dacă acum cinci ani se obțineau din cărbune, anual, 17.154 de GWh, acum producția totală anuală a scăzut sub 10.000, deși o dată cu războiul din Ucraina se pune tot mai pregnant problema reluării producerii de energie electrică din cărbune. Scăderea producției de cărbune a rezultat ca urmare a trecerii la energie verde și urma să se întâmple până în 2030. Numai că România nu a pus nimic în locul cărbunelui. Producția de energie eoliană, energie solară și alte tipuri de energii alternative sunt la același nivel ca acum cinci ani.

Prețurile cu amănuntul și cu ridicata la gaze sunt în prezent între trei până la cinci ori mai mari decât cele din SUA. De asemenea, prețurile de vânzare cu amănuntul la energie electrică, în special cele pentru sectoarele industriale, sunt de două până la trei ori mai mari decât cele din SUA se arată în raportul Comisiei Europene privind competitivitatea UE, realizat de Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene și fost premier al Italiei. Prețurile ridicate la energie electrică și gaze sunt principala frână în calea dezvoltării Europei.

„Energia este un factor cheie al decalajului de competitivitate a Uniunii Europene față de alte regiuni ale lumii. Acesta este cazul încă de la începutul anilor 2000, dar decalajul s-a deteriorat recent ca urmare a crizei energetice. Motivele structurale se află în centrul acestui decalaj și au fost exacerbate în ultimii doi ani”, se arată în raportul Draghi. UE suferă de un decalaj major în comparație cu partenerii săi comerciali în ceea ce privește competitivitatea nivelurilor prețurilor la energie, care variază foarte mult între statele membre. Volatilitatea prețurilor este, de asemenea, un factor semnificativ, care împiedică dezvoltarea industriilor consumatoare de energie și întreaga economie. 60% dintre companiile europene spun că prețul energiei este un impediment în calea investițiilor Prețurile cu amănuntul la energia plătită de consumatori au variat de la mai mult de 250 euro/MWh, în unele state membre, la mai puțin de 100 euro/MWh în altele. Decalajul de competitivitate a UE, în comparație cu partenerii săi comerciali, nu este legat doar de prețurile foarte ridicate, ci și de nivelul ridicat de imprevizibilitatea prețurilor din UE, în comparație cu alte regiuni ale lumii. În prezent, UE este mai dependentă de piețele spot pentru achiziționarea de gaze naturale decât concurenții săi.

În România, prețurile sunt cu până la 44% mai mari. Menținerea acestor prețuri ne arată că avem un sistem corupt, lipsit de viziune și de un management profesionist.

Țările Uniunii Europene își propun să renunțe la energia pe bază de cărbune, cu un obiectiv de eliminare a acesteia până cel târziu în 2030. Acest angajament a fost asumat prin PNRR, deși datele concrete pot varia ușor în funcție de planurile individuale ale fiecărei țări membre. Prin comparație, mIniștrii Energiei din Grupul celor șapte mari democrații (G7 – format din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii) au căzut de acord luni, 29 aprilie, să semneze un acord pentru a pune capăt folosirii cărbunelui în producția de energie electrică între 2030 și 2035. România sa angajat prin PNRR la închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune 1 ianuarie 2026, deși cele mai puternice 7 state industrializate au ca termen 2035. Solicit, domnule prim-ministru, să redactați un raport cu persoanele responsabile din România care s-au angajat în fața UE să închidă capacitățile de producție a energiei bazate pe cărbune. În 2022, Germania a redeschis centralele pe cărbune. În 2023, aproximativ 30% din energia Germaniei a provenit de la centralele pe cărbune.

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare în 2 puncte:

La ce dată vor fi trase la răspundere persoanele vinovate pentru închiderea capacităților de producție ale României pe cărbune?

La ce dată România își va produce energia necesară consumului propriu și va contribui la securitatea energetică a UE ?

Solicit răspuns în scris și oral.

The post Lucian Pușcașu – Interpelare – Solicit promovarea de politici publice, pentru aducerea prețul energiei la un nivel suportabil pentru populație și competitiv pentru companii appeared first on AUR.