„Începând de ieri, 1 iulie, salariul minim în România a crescut cu 285 de lei. Și cine credeți că va câștiga cel mai mult în urma acestor creșteri salariale? Ei bine, ați ghicit, statul român care va lua 120 de lei ca impozit și contribuții în urma acestor creșteri, iar angajatului i-ar reveni doar 165 de lei în plus la salariu.

Sigur că aceste salarii trebuie să crească în România, sigur că trebuie ca românii să trăiască mai bine, dar trebuie să creștem salariile prin scăderea contribuțiilor și impozitării muncii, care astăzi este enormă, pentru un salariu minim 42,5%, de fapt pentru toate salariile, 42,5% ia statul dintr-un salariu. Este enorm.

Salariile trebuie să crească, dar trebuie să ținem cont de productivitate, trebuie să ținem cont de economie. Nu trebuie să crescute din pix de către niște funcționari în spatele unor birouri, de niște funcționari care în viața lor n-au dat un salariu și n-ar trebui să transferăm o nouă povară mediului economic, antreprenorilor care și așa își duc viața de pe o zi pe alta, cu noi creșteri de salarii care nu fac nimic altceva decât aceste creșteri să fie transpuse în niște prețuri mai mari la servicii și produse care ne vor afecta pe toți.

Adică mai adăugăm încă un procent, două la inflația care este astăzi și care nu este vina antreprenorilor și a economiștilor și a economiei românești că inflația în România este 10,9%.

Deci, salariile trebuie să crească prin scăderea impozitării și contribuțiilor pe muncă. Și noi avem o măsură în acest sens. Pentru primii 5.000 de lei brut, contribuțiile și impozitul să fie de 25%, adică statul să ia doar 1.250 de lei din 5.000 de lei, iar angajatului să-i revină 3.750 de lei net.

Astfel de măsuri trebuie să fie luate, să încurajeze atât forța de muncă, cât și antreprenorii să angajeze. Nu creșteri din pix în spatele unor birouri de către niște oameni care toată viața au cărat hârtii, serviete sau au stat pe sub birouri. Economia reală se duce în cap, dar cine să vegheze asupra ei când niște habarniști sunt la butoanele puterii?”, a declarat deputatul AUR, Lucian Mușat.

The post Lucian Mușat (deputat AUR): „Statul încasează cel mai mult din majorarea salariului minim, nu românii” appeared first on AUR.

Ucraina a ajuns la o datorie de aproximativ 213 miliarde de euro, în timp ce România a atins borna de 250 de miliarde de euro!

Asasinii economici care au condus România spre dezastru în ultimii 7 ani se află și astăzi la butoanele puterii, continuând să adâncească crizele pe care România le traversează, toate acestea cu complicitatea instituțiilor de forță ale statului, care pur și simplu au fost transferate în întregime factorului extern.

Deși serviciile noastre beneficiază de cele mai mari bugete din Uniunea Europeană și au cei mai mulți angajați, în continuare se fac că nu văd furtul generalizat la care România este supusă din toate direcțiile. Intern, politicieni și oameni de decizie din instituțiile de forță, care sunt corupți până-n măduva oaselor, multinaționalele care extrag resurse de aici și evită plata impozitelor prin optimizări fiscale, partide care sunt conduse de agenți ai serviciilor secrete externe ale altor țări și care au acces la informații sensibile din statul român, băncile care s-au format într-un cartel cămătăresc și care se opun dezvoltării capitalului românesc și, extern, prin „partenerii” externi ai României, care ne privesc ca pe o colonie africană numai bună de condus și din care să extragă valoare.

Iminența cu care România se prăbușește mai poate fi oprită doar de un miracol. Doar dacă, în al 13-lea ceas, în pofida tuturor sorților, vom avea un guvern pro-românesc, destinul tragic al unui popor vechi de mii de ani mai poate fi schimbat.

Toți cei care au pus umărul la devalizarea țării în ultimii ani au nume și prenume, iar în urma unui proces colectiv, cu toții ar trebui închiși pe viață și confiscate toate averile, până la rudele de gradul al III-lea.

Vom face dreptate!

The post Doru-Lucian MUŞAT – Declarație politică – România are o datorie publică mai mare ca Ucraina appeared first on AUR.

Inițiativa urmărește diminuarea poverii fiscale asupra antreprenorilor români, stimularea investițiilor și încurajarea dezvoltării mediului de afaceri, într-un context în care majorările succesive de taxe afectează competitivitatea economiei românești.

Proiectul de lege, inițiat de deputatul AUR Lucian Mușat, împreună cu deputații Cosmin Hristu și Eduard Koler, propune revenirea la un nivel de impozitare mai echilibrat, după ce impozitul pe dividende a crescut succesiv de la 5%, la 8%, apoi la 10%, ajungând în prezent la 16%. Potrivit expunerii de motive, nivelul actual al taxării reprezintă o povară excesivă pentru capitalul privat, afectează predictibilitatea fiscală și descurajează investițiile și reinvestirea profitului în economia românească.

Deputatul AUR Lucian Mușat a arătat că statul ar trebui să încurajeze performanța economică, nu să o penalizeze printr-o fiscalitate tot mai ridicată.

„Scădem impozitarea dividendelor de la 16% la 8%. Am depus o inițiativă legislativă care va diminua această supraimpozitare a dividendelor, care înainte erau impozitate cu 5%, apoi cu 8%, apoi cu 10%, iar acum, în urma guvernării Bolojan, cu 16%. Statul ar trebui să premieze performanța, nu să o supraimpoziteze”, a declarat deputatul AUR Lucian Mușat.

Parlamentarul a subliniat că literatura economică arată în mod constant că o fiscalitate excesivă reduce conformarea voluntară și afectează încasările bugetare.

„Tot statul, și tot cei care conduc statul, și tot cei care au condus statul până acum ar trebui să știe că există o lecție la Facultatea de Economie care spune că, cu cât taxele și impozitele sunt mai mari, cu atât gradul de conformare al populației și al companiilor scade, iar cu cât taxele și impozitele sunt mai mici, cu atât gradul de conformare al populației și al companiilor crește. Adică statul ar colecta mult mai mulți bani la bugetul de stat dacă am avea niște taxe și impozite mai mici”, a precizat Lucian Mușat.

Totodată, deputatul AUR a arătat că România are nevoie de politici fiscale echitabile, care să sprijine dezvoltarea economiei și a antreprenoriatului românesc.

„Dar cine să gândească? Cine să meargă la școală? Cine să plătească salarii? Pentru că ei nu fac niciuna dintre acestea. De asta AUR trebuie să ajungă la guvernare și de asta AUR va face echitate în toate sectoarele societății românești. AUR la guvernare!”, a concluzionat deputatul AUR.

AUR a propus reducerea impozitului pe dividende încă de la începutul anului, prin programul de guvernare și pachetele de măsuri economice. Scăderea impozitului pe dividende la 8% urmărește susținerea antreprenorilor români, creșterea competitivității economiei și încurajarea reinvestirii capitalului în România.

The post AUR propune reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 8% pentru sprijinirea antreprenorilor români appeared first on AUR.

Inițiativa are ca scop adaptarea legislației la realitățile economice actuale și reducerea poverii administrative în principal asupra întreprinderilor mici și mijlocii, care sunt obligate în prezent să efectueze depuneri bancare frecvente, suportând costuri suplimentare și riscuri legate de transportul și gestionarea numerarului.

Deputatul AUR Lucian Mușat, inițiatorul proiectului de lege, arată că propunerea legislativă urmărește majorarea plafonului de numerar din casieria companiilor românești de la 50.000 de lei la 200.000 de lei, pentru a reduce presiunea administrativă asupra firmelor și pentru a le oferi mai multă flexibilitate în desfășurarea activității.

„Venim cu o nouă lege pentru companiile românești, aceea de a ridica plafonul de casierie de la 50.000 de lei, cât este astăzi, la 200.000 de lei. Acest plafon a fost scăzut, din păcate, la 50.000 de lei, iar astfel companiile mici românești nu mai pot jongla cu încasările și cu cheltuielile. Iar astfel, dacă această măsură va trece de Parlamentul României, IMM-urile românești, companiile mici, ar avea o gură de oxigen prin această creștere a plafonului de casă de la 50.000 de lei la 200.000 de lei. Continuăm să fim lângă antreprenorii români și vom face tot ce putem ca economia României să prospere și antreprenorii români să se dezvolte aici, la noi în țară”, a declarat deputatul AUR Lucian Mușat.

Proiectul păstrează toate mecanismele de control prevăzute de lege, inclusiv obligația depunerii în conturile bancare a sumelor care depășesc plafonul și limita de 500.000 de lei aplicabilă magazinelor de tip cash and carry, supermagazinelor și hipermagazinelor.

Prin această inițiativă, AUR urmărește eliminarea unei diferențe nejustificate dintre marile lanțuri comerciale și întreprinderile mici și mijlocii, oferind antreprenorilor un cadru legislativ mai echilibrat și mai bine adaptat realităților economice actuale.

The post AUR propune majorarea plafonului de numerar pentru companiile românești la 200.000 de lei appeared first on AUR.

În prezent, legea interzice societăților care au activul net redus sub jumătate din capitalul social sau sunt pe pierdere să ramburseze împrumuturile acordate de propriii asociați. AUR consideră că această prevedere descurajează antreprenorii să își finanțeze propriile afaceri și îi împiedică să își recupereze banii investiți tocmai în perioadele în care firmele au cea mai mare nevoie de sprijin.

Proiectul de lege, inițiat de deputatul AUR Doru-Lucian Mușat, clarifică faptul că restituirea acestor împrumuturi reprezintă rambursarea unei datorii și nu o distribuire de profit, astfel încât firmele să poată returna sumele împrumutate fără a fi sancționate de lege.

„Continuăm măsurile în favoarea economiei românești și în favoarea antreprenorilor români, iar astăzi, prin această lege, dorim eliminarea prevederii prin care un acționar, un asociat la o companie nu își poate lua împrumutul acordat firmei dacă firma este pe pierdere sau dacă activul net este sub jumătate din capitalul social al companiei.

Prin această măsură dorim să eficientizăm lucrurile, dorim să spunem că este în regulă, este corect să investim în țară, să spunem că este corect să înființăm firme și că este corect să aducem plus valoare în România. O măsură discriminatorie pe care, prin această lege, dorim să o eliminăm dacă Parlamentul va da curs acestei inițiative legislative depuse de noi.

Țineți cont și țineți minte că AUR este singurul partid dedicat antreprenorilor români, care are de departe cele mai multe inițiative depuse în Parlamentul României în ajutorul acestora și în ajutorul economiei românești”, a declarat deputatul AUR, Doru-Lucian Mușat.

The post AUR vine cu soluții pentru eliminarea unei piedici legislative care blochează antreprenorii români să își recupereze propriile împrumuturi appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

          În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea art. 69¹ din Legea societăților nr. 31/1990”  spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta propunere legislativă are ca obiect completarea art. 69¹ din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul clarificării regimului juridic aplicabil restituirii împrumuturilor acordate societății de către asociați sau acționari.

1. Descrierea situației actuale

Prin Legea nr. 239/2025 pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990 au fost introduse mai multe restricții privind raporturile financiare dintre societăți și asociații sau acționarii acestora. Astfel, potrivit art. 67 alin. (2^4) din Legea nr. 31/1990, societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale aprobate potrivit legii, înregistrează o valoare a activului net diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot restitui acționarilor sau asociaților, ori altor persoane afiliate, împrumuturile primite de la aceștia.

Încălcarea acestei interdicții constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile. În plus, în situația în care societatea înregistrează și obligații bugetare restante, asociatul sau acționarul căruia i s-au restituit împrumuturile răspunde solidar cu societatea pentru aceste obligații, în limita sumelor restituite.

2. Necesitatea adoptării propunerii legislative

În forma actuală, reglementarea produce efecte economice disproporționate și pornește de la o premisă juridică eronată. Un număr semnificativ de societăți, în special întreprinderi mici și mijlocii, sunt finanțate în mod curent prin împrumuturi acordate de proprii asociați, care aleg să își susțină societatea cu resurse proprii, în locul recurgerii la creditarea bancară. Tocmai în perioadele de dificultate, atunci când activul net scade sub pragul de jumătate din capitalul social subscris, aportul de lichidități al asociaților este cel mai necesar pentru continuarea activității.

Restituirea unui împrumut acordat societății de către un asociat sau acționar reprezintă, din punct de vedere juridic și contabil, stingerea unei datorii a societății, înregistrată în pasivul bilanțier, iar nu o repartizare sau o distribuire de profit. Asociatul care împrumută societatea acționează în calitate de creditor al acesteia, iar nu în calitate de beneficiar al unui drept la dividende. Asimilarea restituirii împrumutului cu o distribuire de profit confundă două operațiuni de natură juridică fundamental diferită.

Regulile privind menținerea capitalului social și protecția creditorilor urmăresc să împiedice transferul către asociați al unor sume cu titlu de profit sau de capital, în detrimentul celorlalți creditori ai societății. Aceste rațiuni nu subzistă însă în cazul restituirii unui împrumut, întrucât asociatul creditor nu obține un avantaj patrimonial nou, ci doar recuperarea unor sume pe care le-a pus în prealabil la dispoziția societății.

Imposibilitatea recuperării acestor sume descurajează asociații să își finanțeze propriile societăți atunci când acestea traversează o perioadă dificilă. Efectul este contrar interesului economic general: în loc să fie încurajată susținerea societăților aflate în dificultate, actuala reglementare blochează una dintre cele mai accesibile surse de finanțare a acestora, cu consecințe negative asupra continuității activității și a menținerii locurilor de muncă.

3. Soluția legislativă propusă

Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, prezenta propunere legislativă introduce, la art. 69¹ din Legea societăților nr. 31/1990, un nou alineat care clarifică natura juridică a operațiunii de restituire a împrumuturilor acordate societății de către asociați sau acționari.

Potrivit soluției propuse, rambursarea unor astfel de împrumuturi nu este considerată repartizare sau distribuire de profit și este permisă chiar și în situația în care activul net al societății este diminuat la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris. Reglementarea restabilește distincția firească dintre stingerea unei datorii și distribuirea de profit, fără a aduce atingere regulilor privind distribuirea dividendelor, care rămân neschimbate.

4. Impactul actului normativ

Prezenta propunere legislativă nu are impact asupra bugetului de stat și nici asupra bugetului asigurărilor sociale de stat și nu generează cheltuieli suplimentare.

Din punct de vedere economic, reglementarea are un impact pozitiv, întrucât elimină un obstacol în calea finanțării societăților de către proprii asociați și sprijină continuarea activității întreprinderilor aflate temporar în dificultate, cu efecte favorabile asupra mediului de afaceri și a menținerii locurilor de muncă.

Propunerea este compatibilă cu principiile privind protecția creditorilor și menținerea capitalului social, întrucât vizează exclusiv recuperarea unor sume acordate cu titlu de împrumut, iar nu distribuirea cu titlu gratuit a activelor sociale, și nu contravine dreptului Uniunii Europene.

Față de cele expuse, supunem spre dezbatere și adoptare prezenta propunere legislativă.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

LEGE pentru completarea art. 69¹ din Legea societăților nr. 31/1990

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – La articolul 69¹ din Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) Prin excepție de la dispozițiile alin. (3), rambursarea împrumuturilor acordate societății de către asociați sau acționari nu este considerată repartizare sau distribuire de profit și este permisă chiar dacă activul net al societății este diminuat la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris.”

Art. II – Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Lucian Mușat – Lege pentru completarea art. 691 din Legea societăților nr. 31/1990 appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

          În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea art. 4² alin. (1) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată”  spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

Cerințele care reclamă intervenția normativă

Disciplina financiară privind operațiunile de încasări și plăți în numerar reprezintă un instrument legitim de prevenire a evaziunii fiscale și de încurajare a utilizării instrumentelor moderne de plată. În prezent, articolul 42 alineatul (1) din Legea nr. 70/2015 stabilește că sumele în numerar aflate în casieria operatorilor economici nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei, cu excepția magazinelor de tipul cash and carry, a supermagazinelor și a hipermagazinelor, pentru care plafonul este de 500.000 lei. Acest prag general nu mai reflectă realitatea economică actuală și generează constrângeri operaționale disproporționate pentru numeroși operatori economici care, prin specificul activității lor, lucrează preponderent cu numerar.

Plafonul de 50.000 lei a fost menținut neschimbat în pofida deprecierii puterii de cumpărare a monedei naționale și a creșterii cumulate a nivelului general al prețurilor din ultimii ani. În termeni reali, valoarea acestui plafon s-a erodat semnificativ, astfel încât limita stabilită inițial pentru a descuraja deținerea nejustificată de numerar a ajuns să afecteze activitatea curentă, normală și de bună-credință a comercianților mici și mijlocii, a producătorilor agricoli, a operatorilor din comerțul de proximitate, din zonele rurale și din mediul HoReCa.

Menținerea unui plafon redus obligă acești operatori să efectueze depuneri bancare frecvente, uneori zilnice, ceea ce antrenează costuri suplimentare cu comisioanele bancare, cu transportul valorilor și cu asigurarea securității numerarului. În localitățile în care accesul la unitățile bancare este limitat, obligația de a depune numerarul în termen de două zile lucrătoare devine deosebit de împovărătoare și expune operatorii unor riscuri de securitate sporite, fără un beneficiu corespunzător pentru disciplina financiară.

Totodată, diferența considerabilă dintre plafonul de 50.000 lei aplicabil majorității operatorilor și plafonul de 500.000 lei aplicabil marilor structuri comerciale creează o asimetrie nejustificată, care dezavantajează tocmai întreprinderile mici și mijlocii ce constituie coloana vertebrală a economiei naționale.

Insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare

Insuficiențele reglementării actuale se manifestă prin rigiditatea unui plafon care nu a fost corelat cu evoluția indicatorilor macroeconomici, prin caracterul împovărător al obligațiilor de depunere frecventă a numerarului și prin tratamentul inechitabil rezultat din decalajul dintre limita aplicabilă micilor operatori și cea aplicabilă marilor magazine. Aceste neconcordanțe reclamă o intervenție normativă de actualizare și de reechilibrare a plafonului, fără a renunța la finalitatea de disciplinare financiară urmărită de lege.

Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse

Prezenta propunere legislativă se întemeiază pe principiul proporționalității, potrivit căruia limitele impuse activității economice trebuie să fie adecvate scopului urmărit și să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia. Reglementarea se fundamentează, de asemenea, pe principiul predictibilității și pe principiul reducerii poverii administrative asupra mediului de afaceri, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

Finalitatea reglementării propuse constă în actualizarea plafonului general al sumelor în numerar care pot fi deținute în casierie la sfârșitul zilei, de la 50.000 lei la 200.000 lei, în vederea corelării acestuia cu realitățile economice actuale și a diminuării costurilor și riscurilor asociate manipulării și transportului frecvent al numerarului, cu păstrarea integrală a obiectivului de întărire a disciplinei financiare.

Elementele de noutate introduse de reglementare

Elementul de noutate îl constituie majorarea plafonului general aplicabil sumelor în numerar aflate în casierie la sfârșitul fiecărei zile, de la 50.000 lei la 200.000 lei. Plafonul de 500.000 lei aplicabil magazinelor de tipul cash and carry, supermagazinelor și hipermagazinelor se păstrează, la fel ca obligația de depunere în conturile bancare a sumelor care depășesc plafonul, în termen de două zile lucrătoare. În acest fel, reglementarea reduce decalajul nejustificat dintre operatorii mici și marile structuri comerciale, menținând în același timp arhitectura și mecanismele de control prevăzute de lege.

Fundamentarea documentară

Elaborarea propunerii legislative a avut în vedere evoluția indicelui prețurilor de consum și a ratei inflației comunicate de Institutul Național de Statistică și de Banca Națională a României, care confirmă erodarea în termeni reali a plafonului stabilit anterior. Au fost analizate, de asemenea, dificultățile practice semnalate de operatorii economici cu activitate intensivă în numerar, precum și nivelul actual al plafoanelor aplicabile marilor structuri comerciale, în raport cu care plafonul general apare ca insuficient și disproporționat.

II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC

Efectele asupra mediului macroeconomic

Implementarea propunerii legislative va produce efecte pozitive asupra mediului macroeconomic prin reducerea operațiunilor resimțite de sectoarele cu pondere ridicată a tranzacțiilor în numerar, precum comerțul de proximitate, agricultura, piețele agroalimentare și activitățile din mediul rural. Actualizarea plafonului contribuie la fluidizarea activității economice curente și la diminuarea costurilor de conformare suportate de un număr semnificativ de operatori.

Impactul asupra mediului de afaceri

Pentru mediul de afaceri, majorarea plafonului determină o reducere a numărului de operațiuni de depunere bancară necesare, cu efecte directe asupra costurilor cu comisioanele, transportul și asigurarea numerarului. Operatorii mici și mijlocii vor beneficia de o mai mare flexibilitate în gestionarea lichidităților, fără a fi expuși riscului de sancționare pentru depășirea unui plafon care nu mai corespunde dimensiunii reale a operațiunilor lor. Măsura contribuie la reducerea sarcinii administrative și la îmbunătățirea predictibilității cadrului de funcționare.

Efectele sociale

Din perspectivă socială, reglementarea sprijină micii antreprenori și operatorii din localitățile cu acces limitat la infrastructura bancară, pentru care obligația de depunere frecventă a numerarului reprezintă o dificultate practică și un risc de securitate. Prin reechilibrarea plafonului, propunerea contribuie la consolidarea unui mediu economic mai echitabil pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Impactul asupra mediului înconjurător

Reglementarea propusă nu are impact asupra mediului înconjurător.

Evaluarea costurilor și beneficiilor

Analiza cost-beneficiu evidențiază un raport favorabil între costurile de implementare, care sunt nesemnificative și constau exclusiv în adaptarea procedurilor administrative și de control, și beneficiile generate prin reducerea costurilor de conformare, diminuarea riscurilor de securitate și îmbunătățirea condițiilor de funcționare a întreprinderilor mici și mijlocii.

III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Impactul pe termen scurt, pentru anul curent

Propunerea legislativă nu instituie și nu modifică obligații fiscale, ci ajustează un prag de disciplină financiară referitor la sumele în numerar care pot fi deținute în casierie la sfârșitul zilei. În consecință, măsura nu generează cheltuieli suplimentare la bugetul general consolidat și nu produce diminuări ale veniturilor bugetare provenite din impozite, taxe sau contribuții. Pentru anul curent, impactul financiar este neutru.

Impactul pe termen lung, pe 5 ani

Pe orizontul de cinci ani, impactul financiar asupra bugetului general consolidat rămâne neutru. Reglementarea nu afectează baza de impozitare și nu modifică mecanismele de colectare a veniturilor publice, obligațiile de evidențiere contabilă și de raportare a operațiunilor cu numerar rămânând în vigoare, alături de regimul sancționator aplicabil depășirii plafonului actualizat.

IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Implicațiile asupra legislației în vigoare

Propunerea legislativă modifică articolul 42 alineatul (1) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Modificarea se integrează coerent în economia actului normativ, fără a afecta celelalte plafoane, obligații sau mecanisme prevăzute de lege și fără a aduce atingere regimului contravențional aplicabil în cazul nerespectării plafonului, care rămâne în vigoare în forma sa actuală.

Compatibilitatea cu reglementările Uniunii Europene

Măsura propusă privește plafonul maxim al sumelor în numerar deținute în casierie la sfârșitul zilei, ca instrument intern de disciplină financiară, distinct de regulile privind limitarea plăților în numerar. Reglementarea este compatibilă cu cadrul general al dreptului Uniunii Europene în materia prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului, întrucât nu afectează obligațiile de identificare, evidențiere și raportare a operațiunilor și nu interferează cu limitele aplicabile plăților în numerar stabilite prin reglementări distincte. Propunerea nu transpune și nu implementează în mod direct un act al Uniunii Europene, fiind o măsură de drept intern.

Jurisprudența relevantă

Nu există decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene sau ale instanțelor naționale care să fie contrare soluției legislative propuse ori care să impună măsuri suplimentare de adaptare a legislației interne.

V. CONSULTĂRILE DERULATE ÎN VEDEREA ELABORĂRII PROIECTULUI

Organizațiile și specialiștii consultați

În procesul de elaborare a propunerii legislative au fost consultați reprezentanți ai organizațiilor patronale și ai asociațiilor reprezentative pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și specialiști în domeniul fiscal și contabil cu experiență în aplicarea normelor privind disciplina financiară a operațiunilor cu numerar. Consultările s-au desfășurat prin dialoguri directe și prin analiza dificultăților practice semnalate de operatorii economici.

Esența recomandărilor primite

Reprezentanții mediului de afaceri au susținut necesitatea actualizării plafonului general, subliniind că nivelul de 50.000 lei nu mai corespunde realității economice și generează costuri și riscuri disproporționate pentru operatorii care lucrează preponderent cu numerar. Specialiștii consultați au recomandat corelarea plafonului cu evoluția nivelului prețurilor și reducerea decalajului față de plafonul aplicabil marilor structuri comerciale, cu păstrarea integrală a obligațiilor de evidențiere și a regimului sancționator. Recomandările relevante au fost preluate în varianta finală a propunerii.

VI. ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ

Strategia de comunicare

Informarea publicului privind elaborarea și implementarea propunerii legislative se va realiza prin canalele de comunicare ale Ministerului Finanțelor și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și prin colaborarea cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri. Strategia de comunicare vizează în special operatorii economici care vor beneficia de plafonul actualizat.

Activitățile planificate

Activitățile concrete de informare publică vor include actualizarea ghidurilor și a materialelor explicative privind disciplina financiară a operațiunilor cu numerar, precum și diseminarea informațiilor referitoare la noul plafon prin intermediul mediilor de comunicare ale autorităților fiscale și al organizațiilor patronale și camerelor de comerț.

VII. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE

Modificările instituționale și funcționale la nivelul administrației publice centrale

Implementarea propunerii legislative nu impune înființarea de noi structuri și nu determină modificări instituționale de substanță la nivelul administrației publice centrale. Sunt necesare exclusiv adaptarea procedurilor administrative ale Ministerului Finanțelor și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru aplicarea plafonului actualizat și actualizarea instrucțiunilor de control corespunzătoare.

Modificările funcționale la nivelul administrației publice locale

La nivelul structurilor teritoriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, implementarea reglementării presupune actualizarea procedurilor de verificare a respectării plafonului de numerar deținut în casierie și informarea personalului cu privire la noul nivel al plafonului. Aceste necesități pot fi acoperite din resursele de funcționare existente ale instituțiilor implicate, fără alocări bugetare suplimentare.

Prezenta expunere de motive fundamentează necesitatea și oportunitatea adoptării propunerii legislative, demonstrând că soluția propusă este necesară, suficientă și proporțională pentru actualizarea plafonului sumelor în numerar deținute în casierie la sfârșitul zilei, în acord cu realitățile economice actuale, cu reducerea poverii administrative asupra întreprinderilor mici și mijlocii și cu păstrarea integrală a finalității de întărire a disciplinei financiare.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

LEGE pentru modificarea art. 4² alin. (1) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articol unic – La articolul 4² din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 200.000 lei. În cazul magazinelor de tipul cash and carry, supermagazinelor și hipermagazinelor care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 500.000 lei. Sumele în numerar care depășesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Lucian Mușat – Lege pentru modificarea art. 42 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

          În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișa financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Consiliului Fiscal.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

I. Motivul emiterii actului normativ

Cerințele care reclamă intervenția normativă

Regimul de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor reprezintă, de peste un deceniu, instrumentul fiscal de bază prin care statul român a sprijinit înființarea și consolidarea micilor afaceri, oferind o cotă redusă de impozitare și un mecanism simplificat de conformare. Acest regim a contribuit la formalizarea activității economice, la stimularea antreprenoriatului și la dezvoltarea unui sector larg de întreprinderi mici, care constituie astăzi coloana vertebrală a economiei naționale și o sursă majoră de ocupare a forței de muncă.

În ultimii ani, plafonul de venituri care permite încadrarea în regimul microîntreprinderilor a fost redus în mod repetat și abrupt. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024, plafonul a fost diminuat de la 500.000 euro la 250.000 euro pentru anul 2025, urmând ca, începând cu 1 ianuarie 2026, acesta să coboare la doar 100.000 euro. În consecință, un număr foarte mare de întreprinderi mici, care nu au crescut în dimensiune și nu și-au schimbat natura activității, au fost scoase din regimul micro și obligate să treacă la impozitul pe profit, cu o cotă de 16 la sută aplicată asupra profitului, precum și la un regim contabil și declarativ sensibil mai complex.

Această reducere succesivă a plafonului a generat o instabilitate fiscală accentuată, a afectat predictibilitatea mediului de afaceri și a plasat România printre statele membre ale Uniunii Europene cu cel mai restrictiv prag de încadrare în regimul simplificat de impozitare a microîntreprinderilor. Pentru numeroase întreprinderi mici, trecerea silită la impozitul pe profit înseamnă creșterea poverii fiscale și administrative, costuri suplimentare de conformare și o presiune asupra fluxului de numerar, într-un context economic deja marcat de inflație și de creșterea costurilor de operare.

Insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare

Reglementarea actuală suferă de două carențe majore. În primul rând, plafonul de 100.000 euro este vădit insuficient raportat la realitățile economice contemporane. El nu mai reflectă nivelul real al cifrei de afaceri al unei microîntreprinderi tipice, mai ales după erodarea valorii reale a pragului ca urmare a inflației cumulate din ultimii ani. Întreprinderi cu o activitate modestă, dar cu costuri ridicate ale materiilor prime sau ale serviciilor, depășesc cu ușurință acest prag fără a deveni, în realitate, afaceri de dimensiune medie.

În al doilea rând, succesiunea rapidă a modificărilor, respectiv reducerea plafonului de cinci ori în doi ani fiscali, a creat o lipsă cronică de predictibilitate, contrară principiului stabilității legislative consacrat de normele de tehnică legislativă. Mediul de afaceri are nevoie de un cadru fiscal previzibil, care să permită planificarea pe termen mediu și lung a investițiilor și a strategiilor de dezvoltare. Reglementarea în vigoare nu asigură această stabilitate, iar nivelul actual al plafonului se află în neconcordanță cu practica majorității statelor membre, unde pragurile aplicabile regimurilor simplificate de impozitare a întreprinderilor de mici dimensiuni sunt semnificativ mai generoase.

Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse

Prezenta propunere legislativă se întemeiază pe principiul predictibilității și stabilității fiscale, potrivit căruia regimul de impozitare aplicabil contribuabililor trebuie să fie previzibil și ferit de modificări frecvente și de amploare. Reglementarea valorifică, de asemenea, principiul proporționalității sarcinii fiscale, urmărind ca povara fiscală și administrativă a unei întreprinderi să fie corelată cu dimensiunea reală a activității acesteia, precum și principiul sprijinirii întreprinderilor mici, recunoscut atât în dreptul intern, cât și în politicile europene de încurajare a antreprenoriatului.

Finalitatea reglementării constă în restabilirea unui plafon de 500.000 euro pentru încadrarea în regimul de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor, în readucerea stabilității și a predictibilității cadrului fiscal aplicabil acestui sector și în simplificarea modului de determinare a plafonului de venituri. Prin aceasta se urmărește protejarea unui număr însemnat de întreprinderi mici împotriva unei treceri premature și nejustificate la impozitul pe profit, precum și încurajarea creșterii economice și a creării de locuri de muncă în acest segment esențial al economiei.

Elementele de noutate introduse de reglementare

Reglementarea propusă aduce trei elemente de noutate. În primul rând, prin modificarea articolului 47 litera c) din Codul fiscal, plafonul de venituri pentru încadrarea ca microîntreprindere este readus la echivalentul în lei a 500.000 euro, cursul de schimb avut în vedere fiind cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În al doilea rând, prin modificarea articolului 52 alineatele (1) și (5 indice 1), pragul de la care o microîntreprindere datorează impozit pe profit în cursul anului fiscal este corelat cu noul plafon de 500.000 euro, inclusiv în privința verificării plafonului în cazul întreprinderilor legate. În al treilea rând, prin abrogarea articolului 54 alineatele (3) și (4), se simplifică modul de determinare a bazei de venituri luate în calcul la verificarea încadrării în plafon, eliminându-se reguli care îngreunau aplicarea regimului.

Fundamentarea documentară a reglementării

La elaborarea propunerii legislative s-au avut în vedere datele statistice privind numărul mare de microîntreprinderi din România afectate de reducerea succesivă a plafonului, precum și evoluția cadrului normativ în materie, marcată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2025, prin care a fost introdusă cota unică de 1%, și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2026. De asemenea, a fost avută în vedere Recomandarea Comisiei Europene 2003/361/CE privind definiția microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit căreia categoria microîntreprinderilor cuprinde entități cu o cifră de afaceri anuală de până la 2 milioane euro, ceea ce confirmă că un plafon de 500.000 euro rămâne în limitele rezonabile ale acestei categorii.

II. Impactul socioeconomic

Efectele asupra mediului macroeconomic

Readucerea plafonului la 500.000 euro va avea efecte pozitive asupra mediului macroeconomic prin consolidarea stabilității unui număr important de întreprinderi mici și prin evitarea unor tranziții bruște către un regim fiscal mai oneros. Menținerea acestor întreprinderi în regimul simplificat va susține activitatea economică, va contribui la păstrarea locurilor de muncă și va reduce riscul de relocare a activității sau de trecere către forme de activitate mai puțin formalizate.

Impactul asupra mediului de afaceri

Pentru mediul de afaceri, reglementarea propusă aduce un plus semnificativ de previzibilitate și de stabilitate. Întreprinderile mici vor putea planifica pe termen mediu și lung, fără teama unei treceri silite la impozitul pe profit ca urmare a depășirii unui prag redus. Simplificarea regulilor de determinare a plafonului reduce costurile de conformare și incertitudinea în aplicarea regimului, ceea ce încurajează inițiativa antreprenorială și investițiile în dezvoltarea afacerii.

Efectele sociale

Din perspectivă socială, măsura contribuie la protejarea locurilor de muncă din întreprinderile mici și la susținerea categoriei antreprenorilor aflați la început de drum sau cu resurse limitate. Stabilitatea regimului fiscal aplicabil microîntreprinderilor reduce riscul de încetare a activității și de pierdere a veniturilor pentru salariații și colaboratorii acestor entități, contribuind la coeziunea socială și la menținerea unei baze economice diversificate la nivel local.

Impactul asupra mediului înconjurător

Reglementarea propusă nu are impact asupra mediului înconjurător.

Evaluarea costurilor și a beneficiilor

Costurile de implementare a reglementării sunt reduse și se limitează la adaptarea procedurilor și a sistemelor informatice ale administrației fiscale pentru aplicarea noului plafon. Beneficiile, în schimb, sunt substanțiale și constau în stabilizarea unui segment larg al economiei, în reducerea poverii administrative pentru întreprinderile mici, în creșterea predictibilității mediului de afaceri și în susținerea ocupării forței de muncă. Raportul dintre costuri și beneficii este, prin urmare, vădit favorabil adoptării măsurii propuse.

III. Impactul financiar asupra bugetului general consolidat

Impactul pe termen scurt, pentru anul curent

Readucerea plafonului la 500.000 euro determină menținerea în regimul de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor a unor entități care, în lipsa intervenției legislative, ar fi datorat impozit pe profit. Aceasta poate produce, pe termen scurt, o diminuare a veniturilor bugetare provenite din impozitul pe profit aferent acestor entități, compensată parțial de impozitul pe venit datorat de microîntreprinderi, de menținerea bazei de contribuabili activi și de evitarea costurilor sociale generate de eventuala restrângere a activității unora dintre aceste întreprinderi. Cuantificarea exactă a impactului bugetar urmează a fi stabilită prin fișa financiară elaborată de Guvern, solicitată în temeiul articolului 111 alineatul (1) din Constituția României, republicată.

Impactul pe termen lung, pe o perioadă de 5 ani

Pe termen lung, efectele asupra bugetului general consolidat sunt de natură să se echilibreze, întrucât stabilitatea și predictibilitatea cadrului fiscal stimulează dezvoltarea sectorului microîntreprinderilor, extinderea bazei de impozitare și îmbunătățirea gradului de conformare voluntară. Menținerea în activitate și formalizarea unui număr mai mare de întreprinderi mici contribuie la consolidarea veniturilor bugetare din impozite și contribuții, precum și la susținerea ocupării, cu efecte pozitive indirecte asupra ansamblului veniturilor publice.

IV. Impactul asupra sistemului juridic

Implicațiile asupra legislației în vigoare

Propunerea legislativă modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare. Intervenția vizează articolul 47 litera c), articolul 52 alineatele (1) și (5 indice 1) și articolul 54 alineatele (3) și (4) și se integrează în mod coerent în arhitectura titlului privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, fără a afecta principiile fundamentale ale acestuia. Pentru asigurarea clarității și a accesibilității normei, propunerea prevede republicarea Codului fiscal, cu o nouă numerotare a textelor.

Compatibilitatea cu reglementările Uniunii Europene

Reglementarea propusă este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene. Stabilirea plafonului de venituri pentru regimul simplificat de impozitare a microîntreprinderilor intră în competența statului membru, în limitele principiilor generale ale dreptului european. Plafonul de 500.000 euro se situează în interiorul categoriei microîntreprinderilor astfel cum este definită de Recomandarea Comisiei Europene 2003/361/CE și se aliniază politicilor europene de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii. Măsura nu introduce restricții sau discriminări de natură să afecteze libera circulație și nu constituie ajutor de stat selectiv, fiind aplicabilă în mod general tuturor entităților care îndeplinesc condițiile legale.

Jurisprudența relevantă

Nu au fost identificate hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene sau ale instanțelor naționale de natură să împiedice adoptarea măsurilor propuse. Reglementarea nu transpune și nu implementează un act normativ european care să impună un anumit nivel al plafonului, statul membru păstrând marja de apreciere în această materie.

V. Consultările derulate în vederea elaborării proiectului

Organizațiile și specialiștii consultați

În procesul de elaborare a propunerii legislative au fost avute în vedere pozițiile exprimate public de organizațiile patronale reprezentative ale mediului de afaceri, de asociațiile întreprinderilor mici și mijlocii, precum și opiniile unor specialiști în domeniul fiscalității și al contabilității. Propunerea urmează a fi transmisă spre avizare Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Consiliului Fiscal, potrivit cadrului legal aplicabil.

Esența recomandărilor primite

Esența recomandărilor primite a vizat necesitatea readucerii predictibilității în regimul de impozitare a microîntreprinderilor și a unui plafon corelat cu realitatea economică, precum și simplificarea regulilor de determinare a veniturilor luate în calcul la verificarea încadrării în plafon. Aceste recomandări au fost preluate în varianta finală a propunerii legislative.

VI. Activitățile de informare publică

Informarea publicului privind elaborarea și implementarea propunerii legislative se realizează prin procedura legislativă parlamentară, care asigură transparența dezbaterii și accesul cetățenilor și al mediului de afaceri la conținutul inițiativei. După adoptare, informarea privind aplicarea noilor prevederi se va realiza prin canalele de comunicare ale Ministerului Finanțelor și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin ghiduri și materiale explicative destinate contribuabililor, precum și în colaborare cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri.

VII. Măsurile de implementare

Modificările instituționale și funcționale

Implementarea reglementării nu impune înființarea de noi structuri și nu generează modificări instituționale de amploare. La nivelul Ministerului Finanțelor și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală vor fi necesare adaptarea procedurilor de verificare a încadrării în regimul microîntreprinderilor și actualizarea sistemelor informatice pentru aplicarea noului plafon de 500.000 euro, precum și informarea personalului implicat. Aceste activități se realizează cu resursele existente, în cadrul bugetelor de funcționare ale instituțiilor implicate.

Față de cele prezentate, apreciem că adoptarea prezentei propuneri legislative este necesară și oportună, soluțiile propuse fiind de natură să restabilească stabilitatea și predictibilitatea regimului fiscal aplicabil microîntreprinderilor, să sprijine sectorul întreprinderilor mici și să contribuie la susținerea activității economice și a ocupării forței de muncă, motiv pentru care supunem spre dezbatere și adoptare prezenta inițiativă legislativă.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

LEGE pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 47, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;”

2. La articolul 52, alineatele (1) și (5¹) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită.

(…)

(5¹) În cazul microîntreprinderii care, în cursul anului fiscal, se găsește în situația prevăzută la art. 47 alin. (1¹), suplimentar față de regulile prevăzute la alin. (5), limita fiscală privitoare la plafonul de 500.000 euro, prevăzută la alin. (1), se verifică luând în calcul veniturile realizate de microîntreprindere, potrivit prevederilor art. 54 alin. (1), însumate cu veniturile care constituie cifra de afaceri definită potrivit reglementărilor contabile aplicabile/veniturile menționate la art. 47 alin. (1¹) lit. d), după caz, ale persoanelor cu care microîntreprinderea este legată.”

3. La articolul 54, alineatele (3) și (4) se abrogă.

Art. II – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările aduse prin prezenta lege, va fi republicată, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. III – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării în Monitorul Oficial, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Lucian Mușat – Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

        În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege privind modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal” spre dezbatere și adoptare, în procedură de urgență.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat    ___________________

Deputat AUR Eduard Virgil Koler   ___________________

Deputat AUR Cosmin Hristu    ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE             

Sistemul fiscal ar trebui să fie un instrument ce facilitează existența unui cadru favorabil pentru dezvoltarea societății, a muncii, a antreprenoriatului și a familiilor noastre, nu o povară care afectează inițiativa celor care creează valoare în piață. În acest sens, considerăm că sistemul fiscal ar trebui să aibă un grad de moderație conform care să garanteze existența unui cadru ce facilitează dezvoltarea profesioniștilor ce realizează activitate economică și acumularea de capital.

În acest sens, considerăm că aplicarea cotei de 16% dividendelor, dincolo de impozitul pe profit deja plătit de companii, reprezintă o impozitare mult prea ridicată a capitalului privat și începe să poată fi privită ca o veritabilă sancțiune aplicată exact acelora care își asumă riscul de a investi, de a angaja și de a dezvolta afaceri pe teritoriul național. Acest aspect trebuie privit și în contextul în care companiile mari și cu prezență internațională reușesc să implementeze strategii de optimizare, denumite și tax avoidance, pe care antreprenor român nu și le permite sau la care nu are acces.

Mai mult de atât, istoria acestui impozit arată o evoluție haotică, dictată mai degrabă de nevoile bugetare de moment ale guvernărilor succesive decât de o veritabilă viziune asupra dezvoltării economice naționale durabile. Observăm cum, în câțiva ani, acest impozit a fost majorat succesiv, fără o evaluare reală a impactului asupra capacității de adaptare a firmelor românești. Aceste majorări au distrus orice formă de previzibilitate a sistemului fiscal din România și au ca efect inclusiv pierderea atractivității pentru investitori străini ce deschid aici entități private și asigură locuri de muncă pentru oameni.

Considerăm că politica fiscală a României nu trebuie să fie o povară pentru cetățeni ci un instrument care garantează funcționarea unui cadru conform și care are ca scopuri finale recunoașterea muncii, economisirea și reinvestirea. Persoanele care prin eforturi proprii și prin asumare de riscuri au pus în funcțiune companii și au adus valoare în piață și au creat locuri de muncă, nu ar trebui să fie supuse unui regim fiscal exagerat. Astfel, reducerea cotei de impozit asupra dividendelor la 8% reprezintă o măsură de echitate și de bun-simț economic. Efectele vor fi benefice și vor consta în stimularea reinvestirii capitalului în economia reală, va încuraja antreprenorii să distribuie dividende în mod transparent, în loc să recurgă la scheme de optimizare fiscală, și va asigura previzibilitate pe termen mediu și lung. Mai mult, o asemenea măsură ar trimite un semnal puternic și optimist către domeniului privat care suferă, în ultimii ani, de pe urma contextului economic și geopolitic. Dezvoltarea economică reală a României nu se construiește prin taxe tot mai mari, ci prin încredere, predictibilitate și sprijin.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat    ___________________

Deputat AUR Eduard Virgil Koler   ___________________

Deputat AUR Cosmin Hristu    ___________________

LEGE privind modifcarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. 1 – Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 43, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 8% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.”

• La articolul 97, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(7) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv se impozitează cu o cotă de 8% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare de către acţionari/asociaţi/investitori. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor/câştigurilor obţinute ca urmare a deţinerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor/asociaţilor/investitorilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/câştig se plăteşte până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.”

Art. 2 – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării în Monitorul Oficial, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Lucian Mușat – Lege privind modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal appeared first on AUR.

Potrivit expunerii de motive, reducerea succesivă a plafonului pentru microîntreprinderi, de la un milion de euro la 100.000 de euro, a afectat grav mii de firme românești, obligate să treacă la un regim fiscal mai împovărător și mai complex. Inițiativa legislativă propune revenirea la plafonul de 500.000 de euro, nivel care ar permite unui număr important de întreprinderi mici să își continue activitatea în condiții mai favorabile și mai predictibile.

„În aceste zile știm cu toții că economia României este în corzi și, în principal, suferă IMM-urile. Din această cauză, venim cu o lege care va ridica plafonul pentru microîntreprinderi de la 100.000 de euro, cât este astăzi, la 500.000 de euro. Țineți cont că plafonul pentru microîntreprinderi a fost redus de la 1.000.000 de euro, apoi la 500.000 de euro, la 250.000 de euro, iar astăzi a ajuns la 100.000 de euro, o sumă nesemnificativă, care nu îi ajută pe antreprenori”, a declarat deputatul AUR Lucian Mușat.

Deputatul AUR subliniază că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei românești și că actualul plafon nu mai reflectă realitățile economice cu care se confruntă antreprenorii români.

„Dacă această măsură va fi votată de Parlamentul României, noul plafon de 500.000 de euro va aduce o gură de oxigen companiilor care sunt greu încercate în aceste zile și ar putea salva de la faliment alte câteva zeci de mii de firme care, din păcate, își desfășoară activitatea din ce în ce mai greu”, a precizat Lucian Mușat, deputat AUR.

Sprijinirea IMM-urilor reprezintă o condiție esențială pentru relansarea economiei românești, păstrarea locurilor de muncă și stimularea investițiilor. Prin această inițiativă legislativă, AUR oferă antreprenorilor români un cadru fiscal mai stabil, mai predictibil și mai apropiat de realitățile economice actuale.

The post AUR propune majorarea plafonului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro pentru sprijinirea antreprenorilor români appeared first on AUR.