Toate aceste teze au căzut în 2024, odată cu anularea candidaturii doamnei Șoșoacă, anularea alegerilor prezidențiale și, ulterior, în 2025, cu anularea candidaturii domnului Georgescu, precum și cu implicarea serviciilor, a BNR și a tuturor instituțiilor de forță împotriva candidatului AUR, domnul George Simion.

După toate acestea, președintele impus, Nicușor Dan, în urma moțiunii susținute de AUR, care a dus la căderea guvernului Bolojan, desemnează ca premier, zilele trecute, un personaj al cărui partid neparlamentar a obținut sub 2% din voturi, ocolind complet partidele parlamentare și ignorând Constituția.

Domnul Tomac, băiatul de casă al sistemului, propune un întreg cabinet de miniștri din afara partidelor parlamentare, mizând pe repetarea experimentului guvernului Cioloș, un guvern care a fost total antiromânesc, după cum va fi și cel al lui Tomac, dacă va primi girul celorlalte partide.

De ce am mai merge la vot când alegerile ne sunt anulate, iar partidele din Parlament, reprezentanții direcți ai alegătorilor, sunt ocolite?

De ce am mai merge la vot dacă, atunci când poporul votează altfel decât „răul cel mai mic”, alegerile sunt anulate?

De ce am mai merge la vot când candidați incomozi sistemului sunt fie interziși, fie hăituiți prin holurile întunecate ale justiției?

De ce am mai merge la vot când serviciile noastre, care ar trebui să protejeze interesele naționale, se implică sau, cel puțin, asistă pasiv atunci când servicii externe ale altor țări ne impun președinți?

Alegerile locale și parlamentare din 2028, cele europarlamentare din 2029 și cele prezidențiale din 2030 vor reprezenta testul nostru ca societate, iar dacă îl vom pierde, România va fi pierdută definitiv.

The post Lucian Mușat – Declarație politică – Mai are rost să mergem la vot? appeared first on AUR.

The post Lucian Mușat – Declarație de presă – “Revenim la taxarea corectă a contractelor part-time. Este o reparaţie necesară pentru sute de mii de angajaţi şi antreprenori. Aşteptăm votul din plenul Camerei Deputaţilor pentru a face dreptate” appeared first on AUR.

„Eliminarea supraimpozitării contractelor part-time reprezintă o măsură de normalitate pe care AUR a susținut-o constant. Nu este firesc ca un angajator să fie obligat să plătească impozit și contribuții din bugetul propriu pentru un venit care nu există și pentru ore care nu au fost lucrate de către o persoană angajată cu normă parțială.

Această măsură a afectat atât mediul de afaceri, cât și persoanele care au nevoie de un program flexibil de muncă, studenți, pensionari, părinți sau oameni care doresc să își completeze veniturile printr-un al doilea loc de muncă.

Statul trebuie să taxeze munca reală, nu să penalizeze formele flexibile de angajare. Eliminarea acestei nedreptăți fiscale este un pas important pentru susținerea antreprenorilor români și pentru încurajarea muncii legale.

Revenim, astfel, la taxarea corectă a contractelor part-time. Este o reparație necesară pentru sute de mii de angajați și antreprenori!

Așteptăm votul din plenul Camerei Deputaților pentru a face dreptate și să punem astfel capăt unei măsuri care a împovărat inutil economia și piața muncii din România”, a declarat deputatul AUR Lucian Mușat.

The post Lucian Mușat (deputat AUR): „Revenim la taxarea corectă a contractelor part-time. Este o reparație necesară pentru sute de mii de angajați și antreprenori. Așteptăm votul din plenul Camerei Deputaților pentru a face dreptate” appeared first on AUR.

Acesta afirmă că obligativitatea impunerii unor plafoane maxime de achiziţie nu mai este o simplă opţiune politică, ci o măsură de siguranţă naţională menită să stopeze specula şi să ofere o şansă reală de supravieţuire fermierilor autohtoni:
“Nu ne vindem ţara nu trebuie să rămână un simplu slogan. România se confruntă astăzi cu două mari hemoragii: cea demografică, reprezentată de plecarea din ţară a peste 5 milioane de români, şi cea economică şi strategică, reprezentată de cedarea a aproximativ 40% din suprafaţa terenurilor agricole către cetăţeni străini sau entităţi cu capital majoritar străin.
Trebuie să intervenim urgent şi să limităm vânzarea terenurilor agricole către străini, aşa cum procedează deja Polonia, Ungaria, Danemarca, Germania, Austria şi alte state europene. Prin această iniţiativă legislativă propunem limitarea achiziţiei de terenuri agricole la maximum 10 hectare pentru persoanele fizice străine şi la maximum 30 de hectare pentru companiile cu capital majoritar străin”, a transmis deputatul AUR.
Lucian Muşat subliniază că mecanismul propus introduce un sistem clar de prioritizare a capitalului românesc prin declaraţii pe propria răspundere privind beneficiarul real, făcând un apel direct la conştiinţa parlamentarilor de a vota o lege care apără însăşi rădăcina economică a neamului:
“Aceste limitări nu se vor aplica societăţilor cu acţionariat majoritar românesc, în baza unei declaraţii pe propria răspundere privind faptul că beneficiarul real este cetăţean român. Haideţi să oferim agricultorilor români şansa de a se dezvolta.
Haideţi să nu cedăm prea uşor pământurile pentru care strămoşii noştri şi-au dat viaţa apărându-le. Vă rog să susţineţi şi să votaţi această lege”, a concis deputatul AUR, Lucian Muşat.

The post Lucian Mușat – Declarație de presă – Pământul pentru care strămoşii noştri şi-au dat viaţa nu poate deveni monedă de schimb! Propunem plafoane stricte pentru cumpărătorii străini appeared first on AUR.

Acesta afirmă că obligativitatea impunerii unor plafoane maxime de achiziție nu mai este o simplă opțiune politică, ci o măsură de siguranță națională menită să stopeze specula și să ofere o șansă reală de supraviețuire fermierilor autohtoni:

„«Nu ne vindem țara» nu trebuie să rămână un simplu slogan. România se confruntă astăzi cu două mari hemoragii: cea demografică, reprezentată de plecarea din țară a peste 5 milioane de români, și cea economică și strategică, reprezentată de cedarea a aproximativ 40% din suprafața terenurilor agricole către cetățeni străini sau entități cu capital majoritar străin.

Trebuie să intervenim urgent și să limităm vânzarea terenurilor agricole către străini, așa cum procedează deja Polonia, Ungaria, Danemarca, Germania, Austria și alte state europene. Prin această inițiativă legislativă propunem limitarea achiziției de terenuri agricole la maximum 10 hectare pentru persoanele fizice străine și la maximum 30 de hectare pentru companiile cu capital majoritar străin”, a transmis deputatul AUR.

Lucian Mușat subliniază că mecanismul propus introduce un sistem clar de prioritizare a capitalului românesc prin declarații pe propria răspundere privind beneficiarul real, făcând un apel direct la conștiința parlamentarilor de a vota o lege care apără însăși rădăcina economică a neamului:

„Aceste limitări nu se vor aplica societăților cu acționariat majoritar românesc, în baza unei declarații pe propria răspundere privind faptul că beneficiarul real este cetățean român. Haideți să oferim agricultorilor români șansa de a se dezvolta.

Haideți să nu cedăm prea ușor pământurile pentru care strămoșii noștri și-au dat viața apărându-le. Vă rog să susțineți și să votați această lege”, a concis deputatul AUR, Lucian Mușat.

The post Lucian Mușat (deputat AUR): „Pământul pentru care strămoșii noștri și-au dat viața nu poate deveni monedă de schimb! Propunem plafoane stricte pentru cumpărătorii străini” appeared first on AUR.

The post Lucian Mușat – Declarație politică – Ce-am fost si ce-am ajuns appeared first on AUR.

Nimeni din Cancelaria prim-ministrului, nimeni din Guvern, nu este în stare să explice de ce aceste sume nu sunt investite în industria noastră de apărare, de ce, cu aceste împrumuturi pe care copiii noștri le vor plăti, nu putem crea noi locuri de muncă în producție și cercetare la noi în țară și de ce trebuie să dăm toate aceste miliarde „coloniștilor” de la Berlin sau Paris.

Sigur că mulți dintre noi cunoaștem răspunsul și este evident pentru toată lumea că și acesta a fost unul dintre motivele pentru care au existat interferențe la alegerile prezidențiale din 2024 și 2025, când colonia România a trebuit să aibă un președinte impus pentru a executa la milimetru ceea ce decid stăpânii. De asta avem la guvernare USR și PNL, de asta Bolojan este prim-ministru, de asta Gheorghiu este vicepremier: pentru ca interesele României să nu conteze în nicio ecuație.

Nu uitați că Bolojan, printre altele, a prelungit pe ascuns licențele de exploatare ale celor de la OMV cu încă 15 ani, practic o a doua privatizare a Petrom, prelungire ce a avantajat net alt stat „colonist”, în speță Austria, care, de asemenea, nu și-a dorit și nici nu își dorește ca la București să existe o putere pro-românească. Țineți cont că, dacă Guvernul Bolojan nu cădea, tot ce avea România mai de preț ar fi fost scos la mezat.

Lupta pentru România este dusă pe toate palierele și toți cei care au fost sau încă sunt în funcții, care au adus prejudicii statului român, care au trădat, care au pus interesele altui stat mai presus decât cele ale statului român, vor fi judecați, pentru că victoria este aproape și atunci va trebui să contabilizăm juridic, încă de la lovitura de stat din ’89, toate tunurile și trădările aduse României de către unii care au nume și prenume, care au adrese de domiciliu.

Cereți renegocierea programului SAFE și urmați exemplul Poloniei, care a direcționat peste 90% din acei bani către industria domestică, creând locuri de muncă și plusvaloare în Polonia. Nu mai fiți părtași la sărăcirea României. Nu mai fiți trădători!

The post Lucian Mușat – Declarație politică – Câți ani cu executare se vor primi pentru furtul din SAFE? appeared first on AUR.

Inițiativa legislativă prevede extinderea de la șase luni la un an a perioadei minime de stabilire a reședinței necesare pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile locale pe baza vizei de flotant.

Potrivit expunerii de motive, actualul termen de 6 luni s-a dovedit, în practica electorală a ultimului deceniu, vădit insuficient pentru a asigura o legătură reală, organică și de durată între alegător și comunitatea locală. Documentul arată că această situație a permis dezvoltarea unor strategii electorale prin care au fost realizate mutări fictive sau de complezență ale reședinței, afectând rezultatele alegerilor locale.

Deputatul AUR Lucian Mușat, inițiator al proiectului, susține că prin această inițiativă se urmărește consolidarea legitimității democratice a autorităților locale și eliminarea practicilor care denaturează voința comunităților stabile. Inițiatorii arată că măsura nu afectează dreptul de vot al cetățenilor, ci doar stabilește condiții mai clare pentru exercitarea acestuia în localitatea unde alegătorul și-a stabilit reședința.

„Procesul electoral va fi unul mai echitabil, iar împreună cu legea depusă de Partidul AUR privind alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi, procesul electoral va fi mult îmbunătățit, iar încrederea populației în democrație va fi recâștigată, sper eu, după anularea alegerilor din 2024 și interferențele din 2025”, a declarat deputatul AUR, Lucian Mușat.

Conform propunerii legislative, cetățenii care și-au stabilit reședința cu mai puțin de un an înainte de scrutin vor putea vota doar în localitatea unde au domiciliul.

Această modificare legislativă este necesară pentru a pune capăt practicilor de mobilizare electorală artificială și pentru a asigura faptul că administrațiile locale sunt alese de cetățeni care au o legătură reală și de durată cu comunitatea în care votează.

The post Inițiativă AUR pentru eliminarea turismului electoral la alegerile locale appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea art. 18 alin. (1) și (4¹) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali”  spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Cerințele care reclamă intervenția normativă

România se confruntă, în ultimii ani, cu un fenomen tot mai pregnant și mai îngrijorător de instrumentalizare a procesului electoral local prin practica denumită generic „turism electoral”, prin care un număr semnificativ de cetățeni își stabilesc, în mod formal și pe perioade scurte de timp, reședința într-o anumită circumscripție electorală cu unicul scop de a vota la alegerile locale într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea în care își au domiciliul real și în care își desfășoară efectiv viața cotidiană. Acest fenomen denaturează, în mod direct și măsurabil, voința electorală autentică a comunităților locale și afectează însăși legitimitatea democratică a aleșilor locali.

Articolul 18 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, în forma sa actuală, prevede posibilitatea cetățenilor cu drept de vot care și-au stabilit reședința de mai mult de 6 luni înaintea datei scrutinului în circumscripția electorală în care au loc alegeri să solicite primarului înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință pentru scrutinul respectiv. Termenul de 6 luni s-a dovedit, în practica electorală a ultimului deceniu, vădit insuficient pentru a asigura o legătură reală, organică și de durată între alegător și comunitatea locală în care urmează să își exercite dreptul de vot. Această perioadă scurtă a permis dezvoltarea unor strategii electorale prin care diverși competitori politici au reușit să mobilizeze, în lunile premergătoare scrutinului, mutări fictive sau de complezență ale reședinței, alterând rezultatele alegerilor în defavoarea comunităților stabile.

Insuficiențele legislative actuale se manifestă, pe de o parte, prin termenul redus de 6 luni prevăzut la art. 18 alin. (1), care nu reflectă în mod adecvat conceptul constituțional de „comunitate locală” și nu corelează exercițiul dreptului de vot cu o legătură reală cu aceasta și, pe de altă parte, prin formularea defectuoasă a alin. (4¹), care permite în continuare interpretări neunitare și aplicări inegale de la un scrutin la altul, această realitate fiind confirmată de necesitatea unor derogări succesive prin acte normative cu caracter temporar adoptate cu ocazia alegerilor locale anterioare.

Practica derogărilor legislative succesive, prin care la fiecare ciclu electoral local termenul de stabilire a reședinței a fost modificat prin ordonanțe de urgență sau prin legi speciale, demonstrează în mod neechivoc faptul că reglementarea cadru din Legea nr. 115/2015 nu mai răspunde cerințelor actuale și nu oferă predictibilitatea normativă necesară unui proces electoral matur și consolidat. Această practică afectează stabilitatea legislativă și creează confuzie atât în rândul cetățenilor, cât și al autorităților electorale, primarilor și partidelor politice care participă la alegeri, fiind necesară o intervenție normativă fermă, de natură să consolideze definitiv un termen unic, rezonabil și suficient de extins.

Observațiile formulate de specialiștii în drept constituțional și electoral, precum și de organizațiile societății civile care au monitorizat ultimele scrutine locale evidențiază existența unei nevoi reale de reformă a regulilor privind exercițiul dreptului de vot pe baza adresei de reședință. Aceste observații converg către concluzia că un termen de un an reprezintă pragul minim rezonabil pentru a asigura o legătură efectivă a alegătorului cu comunitatea locală, fiind o perioadă suficient de lungă pentru ca persoana să fi parcurs cel puțin un ciclu fiscal complet la nivel local, să fi utilizat efectiv serviciile publice locale și să fi luat cunoștință de problemele specifice ale comunității în care va vota.

Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse

Prezenta propunere legislativă se fundamentează pe principiul constituțional al votului universal, egal, direct, secret și liber exprimat, consacrat de art. 2 și art. 36 din Constituția României, republicată, principiu care presupune nu doar accesul la urne, ci și exercitarea autentică a dreptului de vot în comunitatea cu care alegătorul are o legătură reală. Principiul autonomiei locale, prevăzut de art. 120 din Constituția României, republicată, impune ca autoritățile administrației publice locale să fie alese de către cetățenii care au o legătură efectivă și de durată cu unitatea administrativ-teritorială respectivă, întrucât doar aceștia sunt în măsură să cunoască și să evalueze, în cunoștință de cauză, performanța aleșilor locali și nevoile reale ale comunității.

Principiul reprezentativității democratice impune ca rezultatul alegerilor locale să reflecte voința comunității stabile, iar nu rezultatul unor mișcări electorale conjuncturale și de complezență. Principiul securității juridice și al stabilității legislative impune înlocuirea practicii actuale a derogărilor temporare cu o normă de drept comun clară, predictibilă și aplicabilă unitar la toate scrutinele locale viitoare. Principiul proporționalității este, de asemenea, respectat, întrucât măsura propusă nu afectează dreptul de vot în sine, ci doar locul exercitării acestuia, alegătorul păstrând dreptul deplin de a vota în circumscripția în care își are domiciliul.

Finalitatea reglementării propuse constă în consolidarea legitimității democratice a autorităților administrației publice locale alese, prin asigurarea faptului că acestea sunt desemnate de către cetățeni care au o legătură reală, organică și de durată cu comunitatea locală respectivă. Măsura urmărește descurajarea fermă a fenomenului de turism electoral, eliminarea practicilor de mobilizare conjuncturală a alegătorilor și, în consecință, restabilirea încrederii cetățenilor în corectitudinea procesului electoral local.

Elementele de noutate introduse prin prezenta propunere legislativă constau în extinderea de la 6 luni la un an a perioadei minime de stabilire a reședinței necesare pentru exercițiul dreptului de vot pe baza adresei de reședință în circumscripția respectivă, în corelarea simetrică a alin. (4¹) cu noul termen prevăzut la alin. (1), astfel încât cetățenii care și-au stabilit reședința de mai puțin de un an înaintea datei scrutinului să își poată exercita dreptul de vot în continuare în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul, precum și în asigurarea unei reglementări unitare, stabile și predictibile, care să elimine necesitatea adoptării unor derogări temporare la fiecare ciclu electoral.

Concluziile studiilor și evaluărilor relevante

Analiza practicii electorale din ultimele cicluri de alegeri locale evidențiază în mod constant existența unor mișcări semnificative de reședință în lunile premergătoare scrutinului, concentrate în anumite circumscripții electorale unde competiția politică a fost strânsă. Statisticile publice ale Autorității Electorale Permanente, coroborate cu datele privind înregistrările de reședință gestionate de structurile Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, confirmă existența unor variații atipice de cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință în perioada premergătoare scrutinelor locale, variații care nu pot fi explicate prin mobilitate demografică naturală.

Referirile la documente de politici publice

Prezenta propunere legislativă se înscrie în direcțiile strategice de consolidare a integrității procesului electoral și de prevenire a oricăror forme de denaturare a voinței electorale, fiind în concordanță cu obiectivele asumate la nivel național privind îmbunătățirea calității democrației locale și creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile alese.

II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC

Efectele asupra mediului macroeconomic

Prezenta propunere legislativă nu produce efecte directe asupra mediului macroeconomic, întrucât are un caracter exclusiv electoral și administrativ-procedural. În mod indirect însă, consolidarea legitimității democratice a autorităților administrației publice locale, ca urmare a asigurării unei reprezentări autentice a comunităților, poate genera efecte pozitive de durată asupra calității guvernării locale, asupra stabilității politicilor publice locale și, implicit, asupra mediului economic local, prin creșterea predictibilității deciziilor administrative și a încrederii investitorilor în autoritățile locale.

Impactul asupra mediului de afaceri

Reglementarea propusă nu produce niciun impact asupra mediului de afaceri, neimpunând obligații, costuri sau formalități noi pentru operatorii economici. Activitatea economică nu este afectată în niciun mod de modificarea termenelor electorale propuse, care se aplică exclusiv în raporturile dintre cetățenii cu drept de vot și autoritățile electorale.

Efectele sociale

Din perspectiva impactului social, propunerea legislativă va răspunde unei nevoi resimțite acut de comunitățile locale, aceea de a fi reprezentate de autorități alese efectiv de către locuitorii cu legătură reală și de durată cu unitatea administrativ-teritorială. Măsura va contribui la consolidarea coeziunii sociale la nivel local prin recunoașterea juridică a importanței legăturii organice dintre cetățean și comunitate, în detrimentul mobilizărilor electorale conjuncturale care fragmentează viața politică locală.

Efectele sociale pozitive vor include creșterea încrederii cetățenilor în corectitudinea procesului electoral local, consolidarea sentimentului de apartenență la comunitate, descurajarea practicilor de manipulare a corpului electoral și protejarea voinței autentice a comunităților stabile. Măsura va contribui, de asemenea, la creșterea participării active și informate a cetățenilor la viața comunității locale, prin recunoașterea valorii unei legături mai solide cu unitatea administrativ-teritorială în care își exercită drepturile politice.

Impactul asupra mediului înconjurător

Reglementarea propusă nu produce niciun impact asupra mediului înconjurător.

Evaluarea costurilor și beneficiilor

Analiza cost-beneficiu relevă un raport extrem de favorabil între costurile minime de implementare și beneficiile semnificative pentru calitatea democrației locale. Costurile sunt practic inexistente, măsura presupunând doar modificarea unui parametru temporal în sistemele informatice ale Autorității Electorale Permanente și ale primăriilor, modificare care se realizează în cadrul activităților curente de actualizare a Registrului electoral. Beneficiile sociale și politice sunt însă substanțiale și constau în consolidarea legitimității democratice a aleșilor locali, descurajarea fenomenelor de turism electoral și creșterea încrederii cetățenilor în procesul electoral.

III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Impactul pe termen scurt (anul curent)

Pentru anul curent, implementarea prezentei propuneri legislative nu va genera efecte financiare semnificative asupra bugetului general consolidat. Măsura se rezumă la modificarea unei reguli temporale aplicabile în procedura electorală, fără a impune crearea unor structuri administrative noi, fără a modifica responsabilitățile de fond ale autorităților implicate și fără a necesita alocări bugetare suplimentare.

Cheltuielile suplimentare necesare se limitează la actualizările minore ale aplicațiilor informatice utilizate de Autoritatea Electorală Permanentă pentru gestionarea Registrului electoral și a evidențelor privind reședința, costuri care se încadrează în bugetele de funcționare curente ale instituțiilor implicate. Nu se estimează venituri suplimentare directe ca urmare a implementării acestei măsuri, întrucât aceasta nu introduce taxe, tarife sau alte instrumente generatoare de venituri.

Impactul pe termen lung (5 ani)

Proiecția pe cinci ani a impactului financiar confirmă menținerea unui impact bugetar neutru. Cheltuielile pentru întreținerea sistemelor informatice și pentru aplicarea procedurilor electorale vor fi absorbite în cadrul costurilor operaționale normale ale instituțiilor responsabile cu organizarea alegerilor. Pe termen lung, efectele indirecte ale măsurii pot include o eventuală reducere a costurilor administrative asociate organizării unor proceduri excepționale și a contestațiilor electorale generate de practicile de turism electoral, fără ca aceste economii să poată fi cuantificate cu precizie în termeni bugetari.

Informații cu privire la cheltuieli și venituri

Propunerea legislativă nu generează cheltuieli noi care să necesite alocări bugetare suplimentare și nu introduce niciun mecanism de venituri pentru bugetul general consolidat. Toate operațiunile administrative necesare pentru aplicarea noului termen se realizează în cadrul atribuțiilor existente ale autorităților electorale și ale primăriilor, fără modificări de personal sau de structură organizatorică.

IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Implicațiile asupra legislației în vigoare

Adoptarea prezentei propuneri legislative va modifica art. 18 alin. (1) și alin. (4¹) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, prin extinderea termenului de stabilire a reședinței de la 6 luni la un an. Modificarea propusă se integrează armonios în arhitectura Legii nr. 115/2015, fără a afecta celelalte prevederi ale acesteia și fără a necesita modificări corelative în legislația conexă privind organizarea alegerilor locale.

Noua reglementare consolidează coerența sistemului electoral național prin asigurarea unei reguli unice, stabile și predictibile, care înlocuiește practica derogărilor temporare adoptate prin acte normative speciale la fiecare ciclu electoral. Modificările respectă principiile constituționale ale votului universal, egal, direct, secret și liber exprimat, ale autonomiei locale și ale legalității procesului electoral, fiind în acord cu jurisprudența Curții Constituționale a României în materie electorală.

Compatibilitatea cu reglementările Uniunii Europene

Propunerea legislativă este pe deplin compatibilă cu dreptul Uniunii Europene în materie electorală.

Jurisprudența relevantă

Jurisprudența Curții Constituționale a României în materie electorală confirmă constituționalitatea condițiilor de reședință ca premisă a exercițiului dreptului de vot la alegerile locale, sub condiția ca acestea să fie rezonabile, proporționale și să nu afecteze esența dreptului de vot. Termenul de un an propus prin prezenta propunere legislativă se încadrează în limitele constituționale, fiind proporțional cu scopul legitim urmărit, anume asigurarea unei legături reale între alegător și comunitatea locală.

V. CONSULTĂRILE DERULATE ÎN VEDEREA ELABORĂRII PROIECTULUI

Organizațiile și specialiștii consultați

Elaborarea prezentei propuneri legislative s-a bazat pe consultări cu specialiști în drept constituțional și electoral, cu reprezentanți ai mediului academic preocupați de calitatea democrației locale și cu reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care au monitorizat sistematic ultimele cicluri de alegeri locale din România. De asemenea, au fost luate în considerare opiniile formulate de practicieni ai dreptului electoral, inclusiv avocați specializați în contencios electoral, magistrați cu experiență în soluționarea contestațiilor electorale și foști membri ai birourilor electorale de circumscripție.

Consultările au inclus și reprezentanți ai administrațiilor publice locale, în special primari ai unor unități administrativ-teritoriale care au fost confruntate cu situații concrete de turism electoral, ale căror experiențe practice au contribuit la fundamentarea soluțiilor legislative propuse. Au fost analizate, de asemenea, rapoartele de monitorizare a alegerilor publicate de organizații specializate, precum și sintezele jurisprudențiale relevante în materie electorală.

Esența recomandărilor primite

Principalele recomandări primite în cadrul consultărilor au vizat necesitatea consolidării unui termen unic, stabil și predictibil pentru exercițiul dreptului de vot pe baza adresei de reședință, care să elimine practica derogărilor temporare adoptate la fiecare ciclu electoral. Specialiștii consultați au subliniat în mod consecvent că un termen de un an reprezintă pragul minim rezonabil pentru a asigura o legătură reală între alegător și comunitatea locală, fiind suficient de extins pentru a descuraja mobilizările electorale conjuncturale, dar suficient de scurt pentru a nu afecta în mod nejustificat dreptul de vot al cetățenilor care își schimbă reședința din motive obiective și legitime.

VI. ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ

Strategia de comunicare

Informarea publicului privind elaborarea și implementarea prezentei propuneri legislative se va realiza prin mijloacele de comunicare tradiționale ale Parlamentului României, inclusiv prin publicarea pe site-urile instituționale ale Senatului și Camerei Deputaților, prin informarea mass-media.

Strategia de comunicare va viza atât publicul larg, pentru a explica rațiunile reformei și implicațiile concrete asupra exercițiului dreptului de vot la alegerile locale, cât și actorii instituționali implicați direct în aplicarea legii, respectiv Autoritatea Electorală Permanentă, primăriile, partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale. Comunicarea va sublinia caracterul nediscriminatoriu al măsurii și faptul că aceasta nu afectează dreptul de vot al cetățenilor, ci doar locul exercitării acestuia, în conformitate cu legătura reală cu comunitatea locală.

VII. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE

Modificările instituționale la nivelul administrației publice centrale

Implementarea prezentei propuneri legislative nu impune modificări instituționale semnificative la nivelul administrației publice centrale. Autoritatea Electorală Permanentă, în calitate de instituție responsabilă cu gestionarea Registrului electoral, va trebui să își actualizeze procedurile interne și aplicațiile informatice pentru a reflecta noul termen de un an aplicabil înscrierii cu adresa de reședință, însă această actualizare se realizează în cadrul atribuțiilor existente, fără modificări de structură organizatorică sau de personal.

Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și structurile sale teritoriale nu sunt afectate de prezenta propunere legislativă, întrucât regimul juridic al stabilirii reședinței rămâne neschimbat, modificarea operând exclusiv asupra perioadei minime relevante pentru exercițiul dreptului de vot la alegerile locale.

Modificările funcționale la nivelul administrației publice locale

La nivelul administrației publice locale, implementarea reglementării va impune o adaptare minoră a procedurilor de verificare a îndeplinirii condiției de reședință de un an, în cadrul activităților curente de gestionare a cererilor de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință. Primăriile vor continua să exercite atribuțiile actuale, ajustând doar parametrul temporal verificat la primirea cererilor formulate de cetățeni în conformitate cu art. 18 alin. (1) din Legea nr. 115/2015.

Procedurile administrative existente sunt suficiente pentru aplicarea noii reglementări, nefiind necesară crearea unor proceduri noi sau modificarea fundamentală a celor existente. Personalul implicat în procesul electoral va beneficia de instruire informativă cu ocazia organizării primului scrutin local desfășurat în baza noilor reguli.

Resursele umane și materiale necesare

Pentru implementarea eficientă a noilor prevederi legislative nu vor fi necesare resurse umane suplimentare, întrucât toate activitățile se vor desfășura în cadrul atribuțiilor existente ale personalului din cadrul Autorității Electorale Permanente, primăriilor și celorlalte instituții implicate în procesul electoral. Resursele materiale necesare se limitează la actualizarea aplicațiilor informatice utilizate pentru gestionarea Registrului electoral, costuri care pot fi acoperite din bugetele de funcționare curente, fără alocări suplimentare.

Calendarul de implementare

Aplicarea efectivă a prezentei propuneri legislative se va realiza de la intrarea în vigoare a legii, conform regulilor generale prevăzute de Constituția României și de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. Pentru a asigura o aplicare unitară și predictibilă, este recomandabil ca legea să fie adoptată cu suficient timp înainte de organizarea următorului scrutin local, astfel încât atât autoritățile electorale, cât și cetățenii să dispună de o perioadă rezonabilă pentru adaptarea la noile reguli.

Prezenta expunere de motive fundamentează necesitatea și oportunitatea adoptării propunerii legislative, demonstrând că soluțiile propuse sunt necesare pentru consolidarea legitimității democratice a autorităților administrației publice locale, pentru combaterea fenomenului de turism electoral și pentru asigurarea unei reglementări stabile, predictibile și unitare a exercițiului dreptului de vot pe baza adresei de reședință, în conformitate cu principiile constituționale, cu jurisprudența Curții Constituționale a României și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și cu cerințele dreptului Uniunii Europene în materie electorală.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Doru-Lucian Mușat ___________________

LEGE pentru modificarea art. 18 alin. (1) și (4¹) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articol unic – Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 18, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetățenii cu drept de vot care și-au stabilit reședința de mai mult de un an înaintea datei scrutinului în circumscripția electorală în care au loc alegeri pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință pentru scrutinul respectiv.”

2. La articolul 18, alineatul (4¹) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4¹) Cetățenii care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală de mai puțin de un an înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Lucian Mușat – Lege pentru modificarea art. 18 alin. (1) și (41) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali appeared first on AUR.

Am mai spus-o: în timp ce alte state, precum Polonia, investesc peste 90% din acele împrumuturi în dezvoltarea capacităților de producție domestice, în proiectare și cercetare, trădătorii noștri au ales să dea majoritatea celor 17 miliarde Franței și Germaniei, în principal. Avem o lege a offsetului militar care este încălcată cu stoicism de către guvernanți.

Atunci vine și întrebarea absolut legitimă: ce a primit Bolojan în schimbul acestei dârzenii de a încălca legea pentru a da tainul coloniștilor? Sprijin în alegeri? Sprijin juridic în instanțele din România? Bani?

Bolojan trebuie să plece acasă împreună cu toți miniștrii USR, UDMR și PNL și să rămână în istorie ca o pată neagră adusă României din toate punctele de vedere. Este timpul ca reprezentanți ai serviciilor secrete străine să nu ne mai conducă țara!

The post Lucian Mușat – Declarație politică – Justiția română se uită în altă parte când vine vorba despre SAFE appeared first on AUR.