Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Deputat George-Nicolae SIMION

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.04.2025

Obiectul întrebării: Ucraina continuă să interzică elevilor români să mai folosească limba română în unitățile de învățământ

Domnule ministru,

În ciuda tratatelor semnate, a bunelor intenții exprimate la nivel declarativ și a ajutorului pe care România îl oferă, în mod gratuit, Ucrainei, de multe ori ajungându-se chiar la discriminarea propriilor cetățeni, dacă ar fi să ne amintim numai de criza cerealelor, statul vecin continuă să ducă o politică duplicitară la adresa românilor din regiunile noastre istorice, concretizate prin șicanări administrative, recrutări forțate, împiedicarea comemorării masacrului de la Fântâna Albă și, mai nou, conform unui document atribuit Primăriei din Văncicăuți, regiunea Cernăuți, se interzice elevilor români din școlile ucrainene să mai folosească limba română în unitățile de învățământ.

Stimate domnule ministru, consider această situație inacceptabilă și continui să vă atrag atenția asupra lipsei de interes a autorităților de la noi în ceea ce privește apărarea drepturilor comunităților românești din afara granițelor țării!

Prin urmare, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Întrucât documentul emis de Primăria din Văncicăuți, regiunea Cernăuți, prin care se interzice elevilor români din școlile ucrainene să mai folosească limba română în unitățile de învățământ contravine legislației naționale a Ucrainei prin restrângerea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale ale acestui stat, ce măsuri ați luat pentru a verifica situația din teren, prin solicitarea a cel puțin unui act administrativ de egală autoritate prin care să fie restabilite drepturile firești ale elevilor români?

2. În câte cazuri similare autoritățile de la Kiev sau din Cernăuți, au împiedicat elevii români din țara vecină să mai folosească limba română în școlile de pe teritoriul ucrainean în ultimii patru ani și ce măsuri s-au luat la nivel diplomatic și interparlamentar pentru a corecta aceste abuzuri?

3. Având în vedere promovarea exclusivă a limbii ucrainene în educație și, implicit, afectarea gravă a statutului și utilizării limbii române în școlile cu predare în limba română din Ucraina, cu ce alte instituții ale statului român, respectiv ucrainean colaborați în vederea respectării drepturilor comunității române din regiunile istorice și care sunt, punctual, progresele înregistrate în ultimii patru ani?

4. Care este numărul de elevi de etnie ucraineană din România care beneficiază de învățământ în limba maternă?

Solicit răspuns în scris.

The post George Simion – Întrebare parlamentară – Ucraina continuă să interzică elevilor români să mai folosească limba română în unitățile de învățământ appeared first on AUR.

Domnului Emil HUREZEANU, ministru al Afacerilor Externe

Domnului Daniel-Ovidiu DAVID, ministru al Educației și Cercetării

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 10.03.2025

Obiectul întrebării: Implementarea sprijinului pentru învățământul în limba română peste hotare

Stimați domni Miniștri,

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede, la art. 61, că Guvernul are obligația de a sprijini învățământul în limba română în țările unde trăiesc români de pretutindeni.

De asemenea, Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni subliniază importanța educației pentru comunitățile românești de peste hotare și respectarea legislației statelor respective.

Exorim opinia că o abordare coordonată și eficientă între cele două ministere este esențială pentru a susține educația în limba română în diaspora și pentru a promova valorile culturale românești.

În acest context, vă rog respectuos să-mi comunicați:

1. Care sunt măsurile specifice pe care Ministerul Educației și Cercetării le implementează pentru a organiza unități de învățământ de tip „școală românească din afara granițelor țării”, așa cum permite legislația? În ce stadii se află aceste inițiative?

2. Ce colaborări concrete au fost și sunt în derulare între Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Afacerilor Externe, precum și cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, pentru a facilita înființarea acestor unități de învățământ în statele cu comunități românești istorice sau diasporale numeric semnificative?

3. Există un plan de acțiune clar pentru organizarea cursurilor de limbă, cultură și civilizație românească în cadrul acestor instituții, și cum sunt acestea integrate în Registrul special gestionat de Ministerul Educației și Cercetării?

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Implementarea sprijinului pentru învățământul în limba română peste hotare appeared first on AUR.

Domnului Ion-Marcel CIOLACU, Prim-ministru al României

Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 06.03.2025

Obiectul întrebării: Situația limbii române în școlile din Ucraina și necesitatea unei acțiuni ferme din partea Guvernului României și a Ministerului Afacerilor Externe

Stimate domnule Prim-ministru,

Stimate domnule Ministru,

Vă scriu în legătură cu situația alarmantă a limbii române în școlile din Ucraina, în contextul unor măsuri recente adoptate de autoritățile de la Kiev care afectează grav drepturile minorității românești.

Conform informațiilor publicate de către agenția BucPress din Cernăuți, autoritățile ucrainene au emis un document oficial (Nr. 31 din 26.02.2025) care impune măsuri de eliminare a limbii române din școlile minorităților naționale, sub pretextul implementării „politicii lingvistice de stat”. Acest document, bazat pe o recomandare a Comitetului pentru Politică Umanitară și Informațională al Radei Supreme a Ucrainei (Nr. 04-14/11-2025/41359), conține trei directive care vizează promovarea exclusivă a limbii ucrainene în educație, afectând grav statutul și utilizarea limbii române în școlile cu predare în limba română din Ucraina.

Printre măsurile prevăzute se numără:

1. Obligativitatea utilizării limbii ucrainene în orice context educațional, inclusiv în pauze, activități extracurriculare și chiar în comunicarea online între elevi și profesori.

2. Popularizarea limbii ucrainene în rândul copiilor și tinerilor, prin activități și materiale care promovează utilizarea limbii ucrainene în detrimentul limbii române.

3. Introducerea unui sistem de evaluare a competențelor lingvistice la etapa de tranziție de la grădiniță la învățământul primar, ceea ce forțează copiii să cunoască ucraineana pentru a putea continua studiile, marginalizând astfel limba maternă română.

Exprim opinia că aceste măsuri nu numai că încalcă drepturile fundamentale ale minorității românești din Ucraina, dar contravin și principiilor internaționale privind protecția drepturilor omului și ale minorităților naționale, precum și angajamentelor pe care Ucraina le-a asumat în cadrul tratatelor și acordurilor internaționale, inclusiv în relația cu România, prin Tratatul de bază semnat în 1997.

Așa cum bine se cunoaște, România a demonstrat solidaritate și sprijin substantial Ucrainei în fața agresiunii ruse, dar acest sprijin nu trebuie să fie unilateral și nu trebuie să ignore încălcările grave ale drepturilor minorității românești. Este esențial ca România să ia o poziție fermă în apărarea drepturilor comunităților românești din Ucraina și să acționeze decisiv pentru a asigura respectarea acestor drepturi.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să-mi comunicați poziția Guvernului României și, respectiv, a Ministerului Afacerilor Externe față de situația descrisă și vă solicit să luați următoarele măsuri:

1. Demararea unor discuții urgente cu autoritățile ucrainene pentru a exprima profunda preocupare a României cu privire la aceste măsuri și pentru a solicita revizuirea politicilor care afectează drepturile minorității românești.

2. Solicitarea implicării organismelor internaționale, cum ar fi OSCE, Consiliul Europei și UNESCO, pentru a monitoriza situația și a asigura respectarea drepturilor minorităților naționale în Ucraina.

3. Reevaluarea sprijinului acordat Ucrainei în contextul agresiunii ruse, pentru a ne asigura că acest sprijin nu este folosit pentru a submina drepturile comunităților românești din Ucraina.

4. Sprijinirea comunităților românești din Ucraina prin programe culturale și educaționale care să promoveze și să protejeze limba și identitatea românească.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rog să atașați răspunsurilor dumneavoastră copii după orice act oficial sau înscris aferent chestiunii care face obiectul acestei întrebări parlamentare.

Solicit răspuns scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Situația limbii române în școlile din Ucraina și necesitatea unei acțiuni ferme din partea Guvernului României și a Ministerului Afacerilor Externe appeared first on AUR.

AUR, prin intermediul tuturor filialelor din țară, a demarat o strângere de cărți pentru copiii din comunitatea de români din țara vecină. Acestea vor fi colectate la sediile filialelor AUR până luni la ora 12:00. Acestea vor fi centralizate în București, la sediul central AUR, de unde vor porni către Cernăuți marți dimineața, în data de 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei.

Facem un apel către prim-ministrul Marcel Ciolacu și reprezentanții Coaliției de guvernare să se alăture demersului AUR și să susțină în mod real comunitatea de români din Ucraina, nu doar prin declarații false, de fațadă.

The post Cărți pentru copiii români din Ucraina appeared first on AUR.

De către: Senator Ionuț NEAGU

Data: 17/02/2021

Obiectul întrebării: Creșterea eficienței practice a predării și însușirii limbii române în sistemul educațional din România în cazul persoanelor aparținând minorităților naționale.

Stimate domnule ministru,

Este general cunoscut faptul că în România sunt asigurate efectiv și exemplar, peste standardele europene, drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. Acest fapt se reflectă în reprezentarea parlamentară garantată constituțional a minorităților naționale, existența presei scrise și audiovizuale în limbile minoritare și regionale, autonomia cultelor religioase și utilizarea limbilor materne în cadrul acestor culte, utilizarea limbilor minoritare în administrație și justiție, publicarea Monitorului Oficial al României în limba celei mai mari numeroase minorități naționale (maghiara), finanțarea generoasă de la Bugetul de stat a activității organizațiilor representative ale persoanelor aparținând minorităților naționale etc., etc.

Printre aceste drepturi garantate legislativ și asigurate efectiv și exemplar este și cel privind învățământul public de toate gragele (de la preșcolar la postuniversitar) în limbile minorităților naționale.

Cu toate acestea, presa națională consemnează periodic situații și cazuri concrete și destul de frecvente privind cetățeni români aparținând minorităților naționale care nu sunt integrați lingvistic armonios în corpul social al țării noastre, deci nu cunosc defel sau cunosc foarte aproximativ limba oficială a țării în care s-au născut și trăiesc. Se constată că foarte mulți concetățeni ai noștri aparținând minorităților naționale, inclusiv absolvenți de liceu, nu sunt în stare să scrie și să vorbească fără greșeli în limba română, care este limba oficială a țării, dar nu este și limba maternă a acestor concetățeni. De foarte multe ori persoanele aparținând minorităților naționale educate și instruite în sistemul de învățământ din România cunosc mai bine limba străină predată în instituțiile de învățământ decât limba oficială a țării.

De asemenea, România este unul dintre puținele state de pe continent și din lume în care nu este asigurat bilingvismul precoce în cazul copiilor aparținând minorităților naționale, bilingvism recomandat de Consiliul Europei.

Motivele cel mai des invocate în asemenea cazuri și situații imposibil de întâlnit în vreo altă țară membră a Uniunii Europene vizează proasta predare a limbii române în școlile cu predarea în alte limbi decât limba oficială română și neglijarea faptului că limba oficială a țării noastre nu este limbă maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale.

Această situație se referă la lipsa unor programe speciale de predare a limbii române în școlile cu predarea în alte limbi decât româna, neacordarea de stimulente salariale profesorilor de limba și literatura română care predau în școlile cu predarea în limbile minoritare sau regionale, lipsa numărului sificient de cadre didactice care instruiesc în limba română sau predau limba și literatura română în instituțiile cu predarea în alte limbi decât limba oficială a țării, lipsa unor programe de stat privind promovarea limbii oficiale a țării printre persoanele aparținând minorităților naționale și intergrarea lingvistică armonioasă a acestor persoane în ansamblul corpului social al țării etc., etc.

Suntem de părere că bilingvismul armonios în cazul copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale le poate oferi acestora avantaje importante pe plan cognitiv și deopotrivă pe cel al competențelor sociale și emotive. Consiliul Europei recomandă statelor sale membre, inclusiv României, favorizarea aplicării de programe școlare bilingve în cazul copiilor și elevilor minoritari având ca scop atingerea unui bilingvism echilibrat.

Considerăm că cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul și obligația cunoașterii suficiente, a studierii eficiente și folosirii nestingherite a limbii oriciale a țării noastre și că între asigurarea drepturilor cultural-naționale ale acestor persoane și obligația cunoașterii suficiente și utilizării limbii române în țară trebuie găsit un echilibru.

Ţinând cont de cele menţionate mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteţi următoarele:

1. Numărul total de instituții de învățământ de toate gradele (de la preșcolar la postuniversitar) în care instruirea se face în limbile minoritare sau regionale, defalcat pe fiecare limbă aparte, unitate administrativ teritorială de nivelul II (județe și municipiul București) și tipul instituției de învățământ (grad conform clasificărilor în vigoare și tipul de proprietate: public sau privat).

• Numărul de grădinițe de copii, grupe, școli  și clase bilingve din România, adică în care aceeași copii aparținând minorităților naționale sunt educați sau instruiți atât în limba lor maternă cât și în limba română oficială, defalcat pe tipul de instituții de învățământ, limba maternă a copiilor sau elevilor și unitățile administrative de nivelul II.

• Numărul de cadre didactice (educatori, învățători și profesori de limba și literatura română) care instruiesc în limba română sau predau limba română, respectiv literatura română, în aceste instituții de învățământ.

• Numărul de posturi vacante de educatori, învățători și profesori de limba și literatura română (deficitul de cadre) în instuțiile publice și private cu predarea în alte limbi decât limba oficială a țării în sistemul de învățământ din România.

• Care este punctul de vedere al Ministerului Educației în legătură cu necesitatea acordării unor stimulente salariale sau de altă natură cadrelor didactice care care instruiesc în limba română sau predau limba română, respectiv literatura română, în instituții de învățământ cu predarea în alte limbi decât limba oficială a țării.

• Având în vedere ineficienta cunoaștere a limbii române de către cetățenii români aparținând minorităților naționale, consideraţi necesară adaptarea programelor școlare la necesitățile practice ale copiilor, elevilor și studenților școlarizați în instituții cu predarea în alte limbi decât limba oficială a țării, astfel încât gradul de atractivitate al limbii române să crească? Vă rugăm să ne comunicaţi cum intenționați să soluţionaţi această problemă.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Ionuț Neagu – întrebare parlamentară către Ministerul Educației – Creșterea eficienței practice a predării și însușirii limbii române în sistemul educațional din România în cazul persoanelor aparținând minorităților naționale appeared first on AUR.