Potrivit inițiatorilor, deși liceele din România pot să interzică în prezent utilizarea telefoanelor mobile în spațiul unităților de învățământ, nu există nicio condiție specială de cvorum sau de majoritate. Practic, decizia se adoptă de către consiliul de administrație în condiții de cvorum obișnuite, fără să existe garanții procedurale pentru decizia de restricționare.

„Spre deosebire de elevii din învățământul preșcolar, primar și gimnazial, unde interdicția operează ope legis și este justificată de vârsta fragedă a beneficiarilor primari, elevii de liceu se află în majoritate în intervalul de vârstă 16-18 ani, adică în categoria persoanelor cărora dreptul român le recunoaște deja o capacitate juridică parțială semnificativă.
Prin urmare, orice restricție aplicabilă acestei categorii trebuie să fie însoțită de garanții procedurale adecvate, care să asigure că măsura reflectă voința reală și deliberată a comunității școlare, iar nu rezultatul unei majorități conjuncturale”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Astfel, inițiativa legislativă urmărește îmbunătățirea legislației în vigoare prin stabilirea unor proceduri transparente și clare privind depozitarea și restituirea dispozitivelor digitale.

Modificările aduse presupun, în primul rând, necesitatea instituirii unui cvorum de ședință calificat pentru consiliul de administrație al unității de învățământ liceal, de cel puțin 75% dintre membrii acestuia. „Această cerință procedurală asigură că decizia de restricționare (…) este adoptată numai în urma unei deliberări reprezentative și ample, cu participarea cvasi-totalității membrilor, și nu poate fi impusă de un număr restrâns de membri prezenți la ședință”, explică inițiatorii.

De asemenea, se stabilește ca în regulamentul intern al unităților de învățământ care au hotărât că utilizarea dispozitivelor electronice este interzisă să fie stipulate clar: „procedura de preluare temporară a dispozitivelor, cu precizarea momentului, locului, persoanelor autorizate și a modului de individualizare a acestora prin etichetare sau sigilare; modalitatea de evidență și consemnare a preluării, inclusiv documentul sau registrul de predare-primire; condițiile de păstrare, depozitare și securizare a dispozitivelor pe durata preluării; procedura și termenele de restituire; precum și măsurile de gestionare a incidentelor, cum ar fi pierderea, deteriorarea sau accesul neautorizat”, se mai arată în expunerea de motive.

Senatorul AUR Luminița Păucean-Fernandes a susținut în plenul Senatului că inițiativa legislativă contribuie la consolidarea disciplinei și la reducerea factorilor care pot afecta procesul educațional, precum utilizarea rețelelor sociale în timpul orelor.

„Propunerea aduce o reglementare coerentă, introduce garanții procedurale și contribuie esențial la îmbunătățirea climatului educațional în România”, a declarat senatorul AUR Luminița Păucean-Fernandes.

The post Senatul a adoptat proiectul de lege AUR pentru reglementarea utilizării telefoanelor mobile în licee appeared first on AUR.

„57 de licee agricole au rămas fără finanțare. Da, dragi prieteni, 57 de licee agricole. 41, cu specific în totalitate agricol, iar 16 licee mixte au rămas fără finanțare.

Vă aduceți aminte de domnul Iohannis, care ne spunea câte miliarde de euro aduce el de la Uniunea Europeană în PNRR? Vă aduceți aminte de atâția, de la PSD, PNL, USR, UDMR, care ne spuneau cât de bine ne va fi în țara asta, cât lapte și miere vom avea în țara asta?

Ce să vezi, liceele, viitorul, elevii noștri rămân fără finanțare în liceele agricole. Mai mult de atât, dragi prieteni, ceea ce au reușit până acum să-și doteze unele licee sau au investiții în curs, au fost anulate. Pentru că domnul Bolojan nu se mai gândește la viitorul copiilor noștri.

Mai mult, foarte mulți dintre politicienii de la PSD, PNL, USR și UDMR au uitat de școala duală, au uitat că avem nevoie de fermieri cu calificare, de fermieri cu studii să rămână în România. Nu, totul a fost șters din PNRR. Banii alocați pentru liceele agricole au fost tăiați. Dar ce vă spun eu, dragi prieteni? Asta am votat, asta avem! Avem un președinte mincinos și un prim-ministru fără inimă”, a declarat deputatul AUR Călin Matieș

The post Călin Matieș (deputat AUR): „57 de licee agricole au rămas fără finanțare din cauza guvernului Bolojan” appeared first on AUR.

“Potrivit informațiilor din spațiul public, din 32 de licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuți , vor mai rămâne doar patru! Reforma învățământului din Ucraina lovește grav în comunitatea de români. Guvernul de la Kiev își dorește să intre cât mai repede în Uniunea Europeană, dar nu respectă minoritățile din țară. Vorbim despre un atac grav la identitatea unei comunități care a supraviețuit ocupației sovietice, deportărilor și comunismului, dar care astăzi este sacrificată, fără ca nimeni de la București să aibă ceva de obiectat.
Unde este Ministerul de Externe? Unde este reacția președintelui interimar Ilie Bolojan sau a Guvernului PSD-PNL-UDMR? Așteaptă aprobarea Bruxelles-ului ca să apere comunitatea românească? Românii care locuiesc în Ucraina sunt parte din sufletul acestei națiuni, iar identitatea lor trebuie protejată!

Constatăm cu multă îngrijorare și că în prezent pe rolul instanțelor de contencios administrativ din Ucraina se află dosarul nr. 640/8013/21 intentat de 10 școli din regiunea Odesa, în contradictoriu cu Ministerul Educației și Științei din Ucraina, având ca obiect obligarea acestuia din urmă de a aproba limba română în procesul de învățământ, în locul așa-zisei „limbi moldovenești”, ceea ce confirmă continuitatea politicilor sovietice ale Kievului, de agresiune și manipulare identitară contra minorității române.

În contextul în care în viitoarea ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării convocată de președintele interimar Ilie Bolojan se va discuta despre „Poziționarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina”, Alianța pentru Unirea Românilor solicită luarea în discuție a modului în care autoritățile ucrainene tratează numeroasa comunitate românească din Ucraina, neținând cont de tratatul bilateral sau de reglementările Consiliului Europei din care Ucraina face parte.

Nu este pentru prima oară când AUR solicită autorităților române să intervină pentru protejarea comunității de români din Ucraina. Conform semnalelor repetate trase de presa din România, dar și de presa de limba română din Ucraina, readucem în atenția CSAT măsurile luate de autoritățile ucrainene pentru limitarea drastică a numărului de unități de învățământ în care se învață în limba română, dar și refuzul recunoașterii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, ca persoană juridică ucraineană, măsuri din care transpare clar intenția autorităților de la Kiev de asimilare a celor circa jumătate de milion de români din Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei, Maramureșul istoric, dar și din restul teritoriului Ucrainei.

Parcursul european al Ucrainei înseamnă inclusiv respectarea drepturilor minorităților, condiție esențială pentru integrarea europeană. România are nevoie de garanții clare că reprezentanții comunității românești își pot păstra limba, credința și identitatea.
AUR solicită ca CSAT să își respecte mandatul constituțional și să trateze cu maximă seriozitate aceste probleme. Datoria CSAT este să ia în considerare interesul național românesc în contextul „procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina”, România sprijinind astfel democratizarea Ucrainei și respectarea de către aceasta a normelor europene în materie de drepturi ale minorităților naționale, condiție esențială în procesul de integrare europeană invocat în permanență de către autoritățile de la Kiev.

România nu poate rămâne indiferentă atunci când vine vorba despre respectarea drepturilor comunităților românești din afara granițelor!”, a declarat Cristina Dumitrescu, senator AUR și președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni.

The post Cristina Dumitrescu, senator AUR, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni : “Cerem respectarea drepturilor comunității românești din Ucraina!” appeared first on AUR.