„Asta este pur subiectiv. Tot ce a făcut Călin Georgescu, motiv pentru care injust este chemat acum la Parchet, tot ce ați făcut fiecare dintre voi poate fi integrat într-un discurs de ură. Sub cupola mare a antisemitismului (sigur, cine nu este de acord că antisemitismul trebuie pedepsit) ei au integrat și acest discurs instigator la ură. Nicușor Dan a fost ieri în Republica Moldova, azi în Ucraina. Cei care se gândesc că ne vor băga în război, cei care se gândesc că va mări taxele, că nu este apt pentru a-și exercita funcția de președinte, ar fi trebuit să se gândească în momentul în care între 5 mai și 18 mai marea manipulare s-a desfășurat”, a declarat președintele AUR, George Simion.

AUR atrage un semnal de alarmă: acest text legislativ poate fi folosit ca armă politică împotriva vocilor incomode. S-a văzut deja în timpul campaniei electorale recent încheiate, campanie marcată de cenzură, presiuni și dosare fabricate împotriva celor care au refuzat să tacă. Jurnaliști amendați sau cenzurați și influenceri chemați la Parchet pentru că au îndrăznit să spună că își spună opinia pe rețelele de socializare și să critice actualul sistem.

„Toți parlamentarii AUR au votat astăzi împotriva acestei legi. Suntem prea puțini, aici în Camera Deputaților, pentru a ne opune lor! Avem nevoie d presiune din partea societății civile. Avem nevoie ca fiecare român din țară sau din diaspora să se lupte cu mijloace legale, să își exercite dreptul la libera exprimare”, a declarat subliniat George Simion.

The post Parlamentul pedepsește libertatea de exprimare appeared first on AUR.

Într-un moment în care societăţile democratice exersează nobleţea pluralismului doctrinar, România pare să fi găsit un drum propriu.

Nu neapărat original, ci mai degrabă reciclat din epoci apuse. În centrul acestui scandal găsim o figură familiară, cu accent profesoral şi ton moralist: pe domnul Vasile Bănescu – cenzor oficial şi persecutor al libertăţii de exprimare.

Pe 26 martie 2025, sub egida Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), s-a decis, cu tandră brutalitate, eliminarea unui clip realizat de jurnalistul Marius Tucă, editorialist care sugera că democraţia românească ar fi fost „călcată în picioare” prin ultimele decizii ale BEC. Domnul Bănescu a susţinut această eliminare abuzivă a principiului latinesc „audiatur et altera pars.”

Iată-ne procopsiţi cu un nou Mare Inchizitor, nu în sensul clerical al secolului al XVI-lea, ci într-o variantă adaptată mileniului III. Nu se ard cărţi, dar se închid guri. Nu se torturează corpuri, ci se reduc la tăcere opinii dizidente. Nu se invocă numele lui Torquemada, ci al Legii 504/2002.

Și aici intervine, cu o ironie amară, lecţia lui Albert Camus. În romanul său Ciuma, Camus descrie nu doar o epidemie biologică, ci şi o pandemie morală: tăcerea complice, ritualul obedienţei, birocratul care-şi face treaba „ca la carte” în timp ce moartea se plimbă nestingherită pe străzi. În cazul nostru, ciuma are mirosul cenzurii instituţionalizate, discret parfumată cu lavandă bruxelleză.

Asemeni doctorului Rieux, care refuză să tacă în faţa absurdului, ne întrebăm şi noi ce este libertatea de exprimare dacă nu o formă modernă de igienă a spaţiului public? Suprimarea unei opinii dizidente echivalează cu un afront împotriva raţiunii. Immanuel Kant asimila vârsta adultă cu îndrăzneala de a pune întrebări inconfortabile.

Cândva un om rezonabil, Vasile Bănescu a devenit un personaj distopic, hotărât să pună sechestru pe orice înseamnă opoziţie la Ministerul Adevărului. În varianta lui Vasile Bănescu, libertatea înseamnă să spui că „democraţia funcţionează impecabil”, indiferent câţi candidaţi la alegerile prezidenţiale sunt eliminaţi din cursă.

Regimul propus de Vasile Bănescu miroase a despotism oriental şi dispreţ totalitar pentru diversitatea naturală a oricărei societăţi. Obsesia controlului şi a consensului explică sprânceana ridicată, cenzura făţişă, dar şi dădăceala permanentă la care sunt supuşi actanţii vieţii publice din România lui Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Mircea Toma sau Vasile Bănescu. Cenzura de catifea e mai letală decât vociferarea unei mulţimi nemulţumite.

Apărarea libertăţii de exprimare nu poate fi lăsată pe seama acelora care confundă critica gazetărească cu „blasfemia” faţă de ortodoxia globalistă. Dacă România aspiră să rămână o democraţie europeană, atunci Statul nostru trebuie să nu permită nicidecum transformarea CNA într-un tribunal.

Solicităm public prezenţa domnului Vasile Bănescu la o întâlnire cu membrii comisiei parlamentare de control al activităţilor CNA în data de marţi 1 aprilie la ora 14:00. Cerem explicaţii scrise şi verbale pentru acest comportament abuziv.

E timpul să ne revenim în fire.

The post Mihail Neamțu – Declarație de presă – Marele Inchizitor & Ciuma Cenzurii appeared first on AUR.

Libertatea de exprimare nu este un favor acordat de autorităţi, ci un drept fundamental, garantat de Articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene şi de Articolul 30 din Constituţia României.

Aceste prevederi nu lasă loc ambiguităţilor: orice restricţie asupra discursului public trebuie să fie proporţională, justificată de un interes public legitim şi, mai presus de toate, să nu transforme protecţia împotriva „dezinformării” într-un pretext pentru cenzură.

Cu toate acestea, din declaraţiile dumneavoastră recente (oferite publicaţiei News.Ro) vedem cum reiese o viziune paternalistă, în care Statul birocratic-administrativ, prin intermediul CNA, îşi arogă dreptul de a filtra, modela şi corecta opiniile cetăţenilor, asemeni unui dirijor care decide ce sunete sunt armonioase şi care instrumentişti trebuie eliminaţi din orchestră.

Tocmai această presupoziţie, conform căreia publicul nu este capabil să discearnă singur între adevăr şi fals, constituie premisa tuturor regimurilor care au transformat controlul informaţiei într-un instrument de putere. Ce stranie revenire la trecutul ceauşist!

Aţi afirmat că anumite idei trebuie epurate din spaţiul public, etichetându-le drept „bazaconii”. Dar cine stabileşte această grilă de validare a adevărului? CNA-ul? Experţii selectaţi după criterii de corectitudine ideologică?

În loc să încurajaţi un climat al dezbaterii deschise, unde opiniile se confruntă liber şi unde adevărul se decelează prin argument şi raţiune, susţineţi o logică a excluderii, care trădează un dispreţ subtil faţă de pluralismul de sorginte liberală.

Aşa cum observa John Stuart Mill la finele veacului XIX, „dacă întreaga omenire, mai puţin un singur individ, ar avea o anumită opinie, iar acel individ ar avea o opinie opusă, omenirea nu ar avea mai mult drept să-i reducă la tăcere opinia decât ar avea acel individ dreptul să reducă la tăcere omenirea.”

Libertatea de exprimare nu este un inconvenient administrativ pe care instituţiile statului trebuie să-l gestioneze. Nu. Libertatea e însăşi esenţa democraţiei. Când libertatea este redusă la o listă de permisiuni decise de un consiliu „luminat”, democraţia nu mai este decât o iluzie decorativă, iar cetăţeanul – un elev care trebuie să repete conştiincios lecţiile aprobate de „autorităţi competente”.

Nu, domnule Toma, publicul nu are nevoie de CNA pentru a gândi. Cetăţenii României, adică oamenii care vă plătesc dumneavoastră salariul, au nevoie de acces neîngrădit la idei, tocmai pentru a putea discerne singuri.

Alternativa la clasica paradigmă liberală e sumbră: un peisaj mediatic din care orice nuanţă neconvenabilă dispare, iar în locul dialogului viu rămâne doar liniştea impusă a unui consens artificial.

The post Mihail Neamțu – Comunicat de presă – Libertatea de exprimare nu este un favor acordat de autorităţi, ci un drept fundamental appeared first on AUR.

”Acum, la 3 luni de la momentul anulării alegerilor, este momentul să discutăm și despre libertatea de exprimare, care nu trebuie să fie un drept facultativ. Este un drept fundamental într-o democrație”, a declarat Ștefan Avrămescu.

Deputatul AUR este de părere că atunci când statul își folosește toate pârghiile pentru a reduce la tăcere o parte semnificativă a populației, când opoziția este ținta unor atacuri constante, când criticii puterii sunt demonizați, nu se mai poate numi o democrație.

”Mai putem vorbi despre libertate de exprimare? Criticile la adresa puterii ar trebui să fie ceva normal într-un stat democratic. Cetățenii au dreptul să știe ce se întâmplă în spatele ușilor închise de la guvern, de la președinție sau de la ministere. Dar în România condusă de PSD și PNL, orice devoalare a eșecurilor guvernării atrage o reacție negativă. Reducerea la tăcerea opoziției prin cenzură, atacuri mediatice orchestrate, presiuni politice și administrative. Pe 1 martie România a ieșit în stradă. A fost vocea unei românii reale, a României celor care muncesc din greu, în fiecare zi pentru un trai decent. A fost vorba despre România rurală, România orașelor mici, România celor care au fost umiliți, celor care au fost mințiți și privați de dreptul fundamental de a vota în luna decembrie 2024”.

”Vocea poporului trebuie ascultată! Democrația nu este despre puterea unei elite politice sau economice, ci despre puterea exercitată de către cetățeni, fie direct, fie prin reprezentanții lor aleși. Cine ignoră acest lucru și încearcă să impună o gândire unică nu mai face parte dintr-o democrație, ci aspiră la un regim autoritar. Protestul din 1 martie nu a fost doar împotriva guvernului PSD-PNL, ci a fost un protest pentru demnitatea poporului român! A fost un protest pentru libertatea românilor de a gândi, de a se exprima și de a vota!

România nu va fi redusă la tăcere! Lupta pentru libertate continuă!”, a conchis deputatul AUR.

The post Ștefan Avrămescu, deputat AUR: ”Libertatea de exprimare nu este și nu trebuie să devină un lux!” appeared first on AUR.