„Nicușor Dan, Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu și Dominic Fritz au renunțat la legea salarizării unitare și acum încearcă să arunce vinovăția de la unul la altul. Este o lege pe care și-au asumat-o în urmă cu cinci ani și pe care nu au reușit să o promoveze nici până acum.

Nota de plată este un mizilic de aproape 800 de milioane de euro. La mijloc este un calcul electoral. Băieții de la PSD, PNL, USR și UDMR știu că singura lor șansă de a intra în Parlament peste doi ani ține de voturile angajaților de la stat. Nu și-au asumat să-i supere în vreun fel, de teamă ca nu cumva să pice meteoritul pe ei, așa cum s-a întâmplat cu PDL-ul lui Băsescu și Boc, în 2012.

Soluții pentru creșterea salariilor bugetarilor există, dar ele presupun curaj și reforme reale, nu spoieli. Reorganizarea administrativ-teritorială, prin comasarea comunelor sau a unor județe, ar genera economii însemnate la buget și ar elimina mulți politruci plătiți să taie frunze la câini. La fel și desființarea unor instituții unde nu se face nimic sau comasarea unor instituții ale căror atribuții se repetă.

Medicii și profesorii trebuie să primească salarii mai mari. Dar acest lucru este posibil doar atunci când scăpăm de băieții cu carnete de partid.

După eșecul legii salarizării a apărut și o monstruozitate: o lege promovată de toate partidele din Coaliția Disfuncțională, PSD, PNL, USR și UDMR. Ei bine, acest act normativ spune că, dacă nu s-au realizat anumite venituri din PNRR, de exemplu, pe legea salarizării unitare, pe cale de consecință, ministerele de resort, în cazul acesta Ministerul Muncii, trebuie să-și taie cheltuielile. Dacă nu au cum să facă asta, vor trebui crescute taxe și impozite.

Veți vedea că, nu peste mult timp, ne vor explica faptul că eșecul PNRR se va transforma în prilej de mărire a impozitelor.

Stați să vină iarna și vor încerca iarăși să ne înfometeze prin creșterea impozitelor locale, după ce anul trecut le-au dublat.”, a declarat europarlamentarul AUR/ECR Adrian Axinia.

The post Adrian Axinia (europarlamentar AUR/ECR): „PSD, PNL, USR și UDMR au sacrificat legea salarizării din calcule electorale. Eșecul PNRR riscă să devină pretext pentru noi taxe și impozite” appeared first on AUR.

„Timp de 114 zile ni s-a repetat aceeași justificare: nu putem încheia această perioadă de provizorat, trebuie să facem Legea salarizării, trebuie să salvăm jalonul din PNRR, trebuie să luăm cele 770 de milioane de euro. Astea ne-ați spus întruna. După 114 zile, tragem linie: nu avem un Guvern cu puteri depline, nu avem Legea salarizării și pierdem cele 770 de milioane de euro. Atunci întrebarea este cât se poate de simplă: pentru ce ați mai stat?

În luna mai, președintele Nicușor Dan ne spunea că, în urma consultărilor, există un acord între PSD, PNL, USR și UDMR și oferea asigurări că noua Lege a salarizării va fi gata până la 1 iulie.
Suntem la sfârșitul lunii august. Legea nu există. Acum, după ce termen după termen a fost ratat, aflăm chiar de la Administrația Prezidențială că legea salarizării a eșuat. Ce surpriză! Și începe spectacolul: unii îi acuză pe ceilalți, dau vina pe sindicate, dau vina pe partenerii politici, pe termene, pe Bruxelles. Toată lumea este vinovată, numai cei care conduc România de ani de zile nu.

Dar problema este mult mai gravă decât incapacitatea lor administrativă. Problema fundamentală este că au încercat să construiască o întreagă ficțiune politică și instituțională în jurul unui Guvern demis. Un Guvern demis are competențe constituționale limitate la administrarea treburilor publice. Cu toate acestea, am văzut cum reprezentanții săi au lucrat la o lege care urma să reorganizeze salarizarea unui sector public întreg, au purtat discuții despre ea și au prezentat variante drept soluții pentru îndeplinirea unui jalon european.

În același timp, Administrația Prezidențială s-a transformat într-un soi de masă paralelă de negociere pentru Legea salarizării.

De când negociază Cotroceniul legea salarizării? Nu știu. Constituția îi dă președintelui atribuții foarte clare. Elaborarea politicilor salariale și negocierea unei asemenea legi nu se numără printre ele. Există o problemă serioasă privind limitele constituționale și legale în care au acționat instituțiile implicate, iar eventualele răspunderi juridice trebuie stabilite de instituțiile competente.

Mai există însă o problemă. Unde au fost implicate sindicatele în tot acest context? Unde a fost dialogul social real? Unde au fost profesorii, medicii, funcționarii și toate categoriile profesionale ale căror venituri urmau să fie modificate prin această lege?

Toată vara ați ținut sute de mii de oameni într-o stare de nesiguranță, ați transformat Legea salarizării într-o sperietoare. Profesorii s-au întrebat dacă le scad veniturile, medicii au cerut explicații. Dar răspunsurile nu au venit.

În locul unei dezbateri transparente, am avut variante despre care aflam din presă, negocieri despre care nimeni nu știa cine le poartă și acuzații între partidele care, în luna mai, ne spuneau că ajunseseră deja la un acord. Și este interesant că nici PSD, nici PNL, nici USR, nici UDMR nu s-au grăbit să transforme această presupusă înțelegere într-o inițiativă legislativă pe care să și-o asume public în Parlament. Dacă legea era atât de bună, de ce nu și-a asumat-o nimeni? Dacă exista consens, unde este legea? Dacă textul era pregătit, de ce nu a ajuns în Parlament la timp?

Dacă cei 770 de milioane de euro erau atât de importanți, cine răspunde acum pentru eșec? Aici este esența întregii povești. Problema nu este doar dacă România pierde sau nu niște bani. Problema este că statul nu poate funcționa la nesfârșit prin improvizații instituționale și artificii juridice. O soluție construită pe o bază juridică șubredă nu devine legală doar pentru că la capătul ei există bani europeni.

România se află astăzi într-o situație aproape absurdă. Avem criză politică. Avem o criză în energie. Avem probleme în educație. Avem probleme în sănătate. Agricultura este și ea sub presiune. Deficitul ne sufocă. Puterea de cumpărare a românilor scade. Investițiile sunt blocate sau întârziate. Bolnavii de cancer nu au medicamente, sistemul medical este în colaps, iar educația, după cum am spus, nici nu mai pomenim.

Și, peste toate acestea, România nu are de 114 zile un Guvern cu puteri depline. În loc să facă singurele lucruri care pot pune capăt acestui blocaj, instituțiile statului încearcă să inventeze soluții provizorii pentru un interimat care nu se mai termină. Nicușor Dan trebuie să își îndeplinească atribuțiile constituționale pentru formarea unui Guvern cu puteri depline. Guvernul demis trebuie să înceteze să se comporte ca și cum ar avea un mandat politic deplin. Nu-l are!

Legea salarizării trebuie făcută de un Guvern legitim, prin dialog social real, transparent, cu sindicatele și cu toate categoriile profesionale afectate, și apoi dezbătută în Parlament.

După 114 zile, România nu mai are nevoie de încă o explicație, ci are nevoie de un Guvern. Pentru că bilanțul actual este imposibil de ascuns: 114 zile – nici Guvern, nici Legea salarizării, dar și 770 de milioane de euro pierdute. Păi, și atunci pentru ce ați mai stat la guvernare?”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „După 114 zile de blocaj, nu avem nici Guvern, nici Legea salarizării. Pentru ce ați mai stat?” appeared first on AUR.

„România încheie luna august cu una dintre cele mai grele note de plată ale actualei guvernări: 770 de milioane de euro din PNRR rămân pierdute după eșecul negocierilor privind noua lege a salarizării. Termenul reformei era cunoscut. Condițiile erau cunoscute. Miza financiară era cunoscută. Iar calendarul PNRR nu a fost descoperit ieri.

Cu toate acestea, România a ajuns la capătul perioadei de implementare cu o reformă esențială blocată în negocieri politice. Președintele României a confirmat că PSD, PNL, USR și UDMR își asumă împreună pierderea celor 770 de milioane de euro.
Această asumare colectivă spune foarte mult despre actuala putere. Patru partide au găsit formula unei majorități parlamentare și a unei guvernări comune, însă aceeași majoritate s-a dovedit incapabilă să livreze la timp una dintre reformele de care depindeau fonduri europene importante.

România avea bani, avea un program de finanțare, avea obiective și avea un termen. I-a lipsit decizia. Iar decizia politică amânată se transformă astăzi în bani pierduți.
Legea salarizării trebuia să așeze într-o arhitectură coerentă un sistem construit în timp prin excepții, derogări, legi speciale și intervenții succesive. Reforma avea o miză mult mai mare decât simpla îndeplinire a unui jalon european: ea trebuia să aducă predictibilitate în sistemul public, să reducă discrepanțele și să ofere o perspectivă sustenabilă asupra cheltuielilor salariale.
Partidele aflate la guvernare au împins reforma până în punctul în care timpul a devenit adversarul lor. Iar timpul, în cazul PNRR, are un preț: 770 de milioane de euro.

Suma se adaugă celor aproximativ 458,7 milioane de euro pierdute deja în cadrul cererii de plată numărul 3, ca urmare a unor jaloane și reforme care au rămas neîndeplinite sau au fost implementate cu deficiențe.
Vorbim, așadar, despre peste 1,2 miliarde de euro care se desprind din finanțarea pe care România o putea transforma în investiții, infrastructură, modernizare și reforme structurale.
În spatele acestei cifre se află însă o întrebare politică mult mai serioasă: ce fel de stat construim atunci când cerem societății sacrificii pentru echilibrarea bugetului, iar statul însuși lasă bani europeni să se piardă?

Românii aud zilnic despre deficit, despre constrângeri bugetare, despre cheltuieli care trebuie reduse și despre necesitatea unor măsuri dificile. În acest context, pierderea unor sute de milioane de euro prin neîndeplinirea unor angajamente asumate de stat devine o contradicție pe care nicio strategie de comunicare nu o poate acoperi.
După ani de guvernare, România se află din nou în situația de a explica de ce un obiectiv asumat nu a fost dus până la capăt.
PSD, PNL, USR și UDMR au participat la guvernare, direct sau indirect, în perioada în care aceste reforme trebuiau pregătite, negociate și finalizate. Fiecare dintre aceste formațiuni a avut reprezentare în structurile de decizie ale statului și acces la toate informațiile privind calendarul PNRR.

Astăzi, România are rezultatul. Banii pierduți sunt reali. Termenele au trecut. Responsabilitatea rămâne.
Din opoziție, avem obligația de a privi această situație din perspectiva cetățeanului, nu din perspectiva confortului partidelor aflate la putere.
Pentru un român, 770 de milioane de euro înseamnă o sumă abstractă doar până când o raportezi la ceea ce statul poate construi cu acești bani. Înseamnă investiții amânate, proiecte care își pierd sursa de finanțare, infrastructură care așteaptă, comunități care rămân captive în decalaje pe care România europeană ar fi trebuit să le reducă.

PNRR a fost una dintre cele mai importante ferestre de oportunitate pe care România le-a avut în ultimele decenii.
Generații întregi au așteptat investițiile pe care fondurile europene le puteau accelera. Regiuni întregi au nevoie de infrastructură, de servicii publice moderne, de școli și spitale adaptate unei societăți europene. România avea la dispoziție o resursă financiară extraordinară și un mecanism care lega banii de reforme.

Astăzi, la finalul acestui parcurs, bilanțul trebuie privit cu luciditate. Fiecare jalon ratat înseamnă o oportunitate pierdută. Fiecare reformă amânată produce un cost. Fiecare milion de euro pierdut restrânge spațiul în care România își poate construi viitorul.
România merită mai mult decât explicații despre negocieri eșuate. Merită o administrație capabilă să folosească fiecare resursă disponibilă și o clasă politică suficient de matură încât să înțeleagă valoarea fiecărui euro pus la dispoziția țării.
PNRR se încheie. Responsabilitatea pentru modul în care România a folosit această șansă abia începe să fie judecată.
Iar opoziția va continua să ceară ceea ce actuala putere încearcă prea des să evite: transparență, răspundere și respect pentru banii românilor și pentru șansa europeană a acestei țări”, a declarat Cristina Dascălu, deputat AUR.

The post Cristina Dascălu (deputat AUR): „PNRR-ul României, între promisiuni și bani pierduți” appeared first on AUR.

„Anularea întâlnirii neconstituționale de la Cotroceni a președintelui Nicușor Dan cu partidele care au băgat România în criză confirmă faptul că nu vom avea o Lege a salarizării unitare adoptată până la sfârșitul lunii august.

De altfel, președintele Dan preferă să participe la o ședință online a „Coaliției voluntarilor”, ca să-l mai perieze un pic pe Zelenski de ziua independenței Ucrainei. Asta ca să fie în ton cu Ursula von der Leyen, care a anunțat că UE donează încă 6,1 miliarde de euro Kievului.

În acest răstimp, ministrul interimar al Muncii, proaspătul PeNeList Dragoș Pîslaru, îi ia la mișto pe medici și profesori, spunându-le că le-a mărit grilele, în același timp în care a micșorat salariul de bază folosit ca referință. De parcă oamenii aceștia nu ar fi capabili să înțeleagă ce li se întâmplă.

Nu mai vorbesc de doamna Cristina Trăilă, care ne explica la Antena 3 că e normal ca politicieni de carieră ca dumneaei să fie în vârful piramidei funcțiilor, pentru că e mai utilă țărișoarei decât medicii sau profesorii.

Speranța mea este că, după ce se închide tot acest delir legat de PNRR, vom putea să discutăm totuși pe îndelete legea în Parlament și, fără presiunea timpului, vom putea ajunge la un acord pentru reașezarea sistemului salarizării bugetarilor.

Oricum, cred că întreg acest circ alimentat de coaliția crizatoare PSD – PNL – USR – UDMR le-a arătat și angajaților din privat că partidele vechi îi văd exclusiv ca văcuțe de muls pentru taxe și impozite”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Decât o lege proastă, nedreaptă și nesustenabilă, mai bine fără lege” appeared first on AUR.

Aceasta avertizează că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR și susține că o nouă lege a salarizării trebuie construită în urma unor discuții serioase, astfel încât cadrele medicale, profesorii și angajații din sistemul de ordine publică să fie remunerați corespunzător.

„Găsesc absolut execrabil modul în care a ales să se comporte ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în povestea Legii salarizării unitare. A dat pe surse faptul că a trimis o nouă variantă de lege (nediscutată cu nimeni și cu Guvernul neavând drept de inițiativă legislativă) la Comisia Europeană, iar bruxellezii au respins-o. S-a asigurat că propaganda diseminează și informația (neverificată?!) că noua formă presupunea o anvelopă salarială mai mare cu 12 miliarde de lei.

Ce a făcut, de fapt, Dragoș Pîslaru?

S-a spălat pe mâini. Nu o dată, ci de trei ori.

În primul rând, Pîslaru a încercat să arate că, vezi, Doamne, culpa nu e la Guvern, ci mai nou e împărțită între Parlament și Comisia Europeană. Este un comportament tipic de ploconire în fața Înaltei Porți, care devine instanță supremă și niciun argument, oricât de valid, nu mai poate fi luat în calcul.

În al doilea rând, discutăm de o tentativă prin care proaspătul vicepreședinte PNL, sărăcuțul de el, a încercat să mărească salariile, dar nu l-a lăsat Ursula cea rea. În realitate, Bruxelles-ul nu avea cum să respingă legea, ci doar să atragă atenția că se abandonează ținta de deficit asumată fix de Guvernul Bolojan. Ceea ce ar presupune ajustări din altă parte. AUR, spre exemplu, a propus reducerea cu 1% a cheltuielilor cu achizițiile de bunuri și servicii ale statului. În primele șase luni ale anului, s-au cheltuit 50 de miliarde de lei pe papetărie, mașini și combustibili, internet, telefoane scumpe sau mai știu eu ce consideră ei că e necesar ca instituțiile să funcționeze. Din această zonă, se poate tăia masiv.

În al treilea rând, asistăm la un nou meci de tenis cu o pisică moartă. Așa cum am spus încă din mai, obiectivul Guvernului demis și a alianței PNL – USR nu pare să fi fost adoptarea Legii salarizării unitare. Toate eforturile lor au fost în ideea aruncării responsabilității pe Parlament și, îndeosebi, pe PSD. Pîslaru nu e, totuși, prost. Știa că Legea nu va fi votată și atunci a făcut tot posibilul să mute măgăreața în altă parte.

Repet ce am spus și în alte rânduri. Avem nevoie de o astfel de lege, dar ea trebuie discutată înainte serios și trebuie făcut în așa fel încât oamenii care țin România în picioare (cadre medicale, profesori, angajați din sistemul de ordine publică) să fie recompensați așa cum trebuie pentru munca în detrimentul politrucilor de tot felul care s-au pus în vârful sistemului”, a declarat Niculina Stelea, senator AUR.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Adio, 770 de milioane de euro din PNRR” appeared first on AUR.

În urma acestor dezvăluiri, fac un apel către președinții PSD, PNL, USR și UDMR să răspundă public unor întrebări foarte simple: a existat sau nu această înțelegere? Cine a negociat-o? Cine a propus coeficienții pentru demnitari? Cine și-a dat acordul? Cine a redactat și cine a trimis e-mailul către Ministerul Muncii?

Ca vicepreședinte AUR, partid care pledează pentru mai multă transparență în viața publică românească, sunt profund contrariat de ideea că asemenea decizii pot fi negociate între partide, departe de ochii publicului, iar românii să afle despre ele ulterior, de la un ministru interimar.

Cu atât mai mult cu cât discutăm despre aceleași partide care le-au cerut românilor sacrificii în numele deficitului bugetar. Au crescut taxe, au majorat TVA, au redus facilități și au vorbit permanent despre austeritate și despre lipsa banilor. Când discutăm despre profesori, medici sau alte categorii de angajați publici, ni se explică imediat că există constrângeri bugetare. Dar când ajungem la indemnizațiile demnitarilor, aflăm că liderii politici ar fi reușit să ajungă la un acord.

Dacă a existat o asemenea negociere, ea trebuie asumată public!

Tocmai de aceea, e-mailul despre care vorbește Dragoș Pîslaru trebuie făcut public! Nu există niciun motiv pentru care o înțelegere politică privind salarizarea demnitarilor să fie secretă.

Și poate că această dovadă de transparență din partea președinților celor patru partide va deschide calea și către alte răspunsuri pe care românii au dreptul să le primească.
Președintele Nicușor Dan a vorbit recent despre existența unui acord politic privind adoptarea monedei euro. Care este acel acord? Cine l-a negociat? Ce conține și ce calendar presupune?

De ani de zile cerem să aflăm dimensiunea reală a sprijinului acordat Ucrainei. Care este suma totală suportată de România și care sunt angajamentele asumate?

Sunt întrebări legitime într-o democrație. Banii publici, politicile economice majore și înțelegerile dintre partidele care conduc statul nu sunt informații proprietatea liderilor politici.

PSD, PNL, USR și UDMR trebuie să răspundă, iar dacă e-mailul există, să fie publicat!

Românii au dreptul să știe ce se negociază în numele lor și, mai ales, ce se negociază pe banii lor.

Transparența nu a omorât pe nimeni. Secretomania, în schimb, distruge încrederea într-un stat deja profund decredibilizat”, a declarat Gianina Șerban, deputat, vicepreședinte AUR.

The post Gianina Șerban (vicepreședinte AUR): „Transparența nu a omorât pe nimeni! PSD, PNL, USR și UDMR să spună cine a negociat creșterea indemnizațiilor parlamentarilor” appeared first on AUR.

Potrivit acestuia, proiectul în forma actuală trebuie retras urgent, presiunile asupra celor care protestează trebuie să înceteze, iar dialogurile cu reprezentanții profesioniștilor din sănătate trebuie reluate.

„Solicit Guvernului interimar să renunțe la amenințarea și șantajarea personalului medical care a decis să protesteze prin grevă și să retragă imediat proiectul Legii salarizării în forma actuală.

Cu personalul medical nu se negociază prin presiune și șantaj. Sunt printre cei mai căutați profesioniști de pe piața internațională a muncii, iar statul ar trebui să se bucure că aceștia mai doresc să lucreze în România, în condițiile în care, și înainte de legea propusă de Guvern, veniturile erau mult sub nivelul celor din statele occidentale. La fel și condițiile de muncă.

Ilie Bolojan trebuie să înțeleagă că apartenența României la Uniunea Europeană nu înseamnă doar deschiderea pieței românești pentru marile companii occidentale. Înseamnă și deschiderea pieței muncii din statele europene pentru angajații români, care nu sunt sclavii domniei sale.

Între 2010 și 2020, ca evaluator pentru General Medical Council, am intervievat și evaluat anual sute de medici români care lucrau în Marea Britanie. Cunosc motivele pentru care au plecat și dificultatea cu care pot fi convinși să revină. Eu însumi am fost unul dintre aceștia.

Situația este identică în cazul asistenților medicali. Clinicile importante din Londra, inclusiv cele de pe Harley Street, sunt pline de asistente românce, mult mai bine plătite și mai respectate decât acasă. La fel se întâmplă în Germania, Franța și alte țări europene.

După creșterea veniturilor din sănătate din 2018, o parte dintre medicii și asistenții români s-au întors treptat acasă. Acum riscăm să-i pierdem din nou.

Solicit Guvernului interimar:

• retragerea proiectului Legii salarizării în forma actuală;
• garantarea menținerii venitului total al angajaților din sănătate;
• reluarea imediată a negocierilor cu organizațiile sindicale și profesionale;
• elaborarea unei legi care să reflecte riscul, responsabilitatea și condițiile reale de muncă.

Guvernul interimar trebuie să renunțe la confruntarea cu personalul medical, pe care nu are cum să o câștige.

Nu medicii și asistentele vor suferi. Ei vor pleca. Va suferi poporul român”, a declarat senatorul AUR, Cristian Vântu.

The post Cristian Vântu (senator AUR): „Solicit Guvernului interimar să renunțe la amenințarea și șantajarea personalului medical care a decis să protesteze prin grevă și să retragă imediat proiectul Legii salarizării în forma actuală” appeared first on AUR.

Niculina Stelea subliniază că reducerea cheltuielilor publice nu trebuie făcută prin diminuarea veniturilor medicilor, profesorilor și celorlalți angajați din sectorul bugetar, ci prin reforme reale, propuse inclusiv de AUR, care să vizeze reorganizarea administrativ-teritorială, comasarea și desființarea instituțiilor și autorităților neperformante sau inutile.

„Protestele angajaților din spitale, ANAF și Vamă pun, practic, cruce Legii salarizării unitare promovate de Dragoș Pîslaru și Guvernul Bolojan. Este evident că PSD nu va vota niciodată un astfel de act normativ decât dacă vor să se sinucidă politic.

În ceea ce privește AUR, noi am spus foarte clar: nu promovăm măsuri care să taie veniturile celor care duc în spate România. Ne referim la medici, profesori și cei din sistemul de ordine publică.

Ministrul interimar al Muncii minte când spune că veniturile oamenilor nu vor scădea. De fapt, această lege reprezintă o hartă de parcurs până în 2032, multe dintre salarii urmând să fie congelate în acest timp în care este de așteptat ca inflația să se păstreze la cote înalte.

Dacă guvernanții vor să facă economie cu salariile, AUR are cele trei soluții viabile:

• Reorganizarea administrativ-teritorială
• Comasarea unor instituții care fac aceleași lucruri (BNR cu ASF, ANRE cu ANRSC, Consiliul Concurenței cu Protecția Consumatorului etc.);
• Desființarea unor instituții care taie frunze la câini (cum era fabrica de ciocolată numită CENAFER)”, a transmis senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Nu promovăm măsuri care să vor tăia veniturile celor care duc în spate România: medici, profesori și cei din sistemul de ordine publică” appeared first on AUR.

„Marius Budăi vociferează despre proiectul legii salarizării cu tupeul celui care își închipuie că publicul este credul, amnezic și suficient de spălat pe creier încât să nu mai lege numele de fapte. Jalonul PNRR trebuia închis pe 30 iunie 2023, chiar în mandatul său la Ministerul Muncii, iar Simona Bucura-Oprescu și Florin Manole, tot de la PSD, au mai tărăgănat trei ani proiectul scris pe genunchi, până când România a pierdut 770 de milioane de euro. Să îi pomenim pe toți alături de Olguța Vasilescu, autoarea Legii 153/2017, o matrice de grile deformate și cârpeli adunate vreme de nouă ani. Partidul care a căpușat sistemul bugetar și a inventat ajutoarele pe credit le cere altora să semneze și să-și asume «cu bune și cu rele» un proiect zămislit de miniștrii PSD din interesele clientelei lor”, declară Cătălin Silegeanu.

Potrivit senatorului, proiectul așază mai întâi coeficienții salariali, iar metodologia de evaluare ar urma să fie scrisă abia în 180 de zile de la intrarea în vigoare.

„Tipic PSD, au împărțit mai întâi coeficienții salariali, iar justificările vor fi născocite ulterior. Evident, demnitarii sunt exceptați de la evaluarea analitică aplicată celorlalți și primesc o scară proprie de majorări până în 2031. Proiectul le aduce venituri cu 22–31% mai mari, adică 7.840 de lei în plus pentru președinte, 6.830 pentru premier, 4.810 pentru un ministru și 5.880 pentru un parlamentar. Creșteri lunare cât un salariu mediu întreg, adăugate peste indemnizații care oricum îi țin la ani-lumină de cei cărora le predică austeritatea”, afirmă Cătălin Silegeanu.

O altă contradicție semnalată de Cătălin Silegeanu este că fostul ministru Marius Budăi invocă dialogul cu sindicatele, deși proiectul salarizării șterge cu buretele promisiunea făcută profesorilor după greva generală din educație.

„Cireașa de pe tort este că aleșii locali implicați în proiecte europene își vor putea umfla indemnizația cu până la 40%. Pentru 1.759.027 de salariați atinși de creșterea minimului, dintre care 831.382 plătiți chiar la acest nivel, majorarea brută de 275 de lei lasă numai 125 de lei în mână, iar reducerea facilității fiscale de la 300 la 200 de lei neimpozabili le taie 42 de lei pe lună. Profesorilor li se lichidează treptat gradația de merit de 25%, câștigată prin concurs pentru cinci ani, și li se pune în loc un premiu facultativ de 10–20%, pentru numai 3, 6 sau 12 luni, limitat la 30% dintre angajați și înghesuit într-un fond de 4%. Marius Budăi trăncănește despre sindicate, dar tace mâlc despre abrogarea OUG 57/2023, adoptată după greva generală din educație, când a promis că salariul profesorului debutant și al asistentului universitar va porni de la salariul mediu pe economie”, arată Cătălin Silegeanu.

În prezent, salarizarea personalului plătit din fonduri publice se raportează încă la Legea-cadru nr. 153/2017, deși aplicarea integrală a grilelor a fost amânată și limitată prin acte succesive.

Curtea de Apel din București a dispus suspendarea procedurii aferente proiectului legii salarizării până la soluționarea definitivă a cauzei, astfel că documentul nu poate avansa procedural pe calendarul anunțat de Guvern.

The post Cătălin Silegeanu (senator AUR) acuză PSD de „coeficient de nesimțire” în proiectul legii salarizării appeared first on AUR.

„Faptul că Guvernul a găsit o soluție pentru deblocarea a 22 de posturi la Spitalul „Marie Curie” este binevenit pentru pacienți și pentru personalul medical. Însă adevărata întrebare este alta: de ce trebuie să ajungă un caz pe prima pagină a presei pentru ca Executivul să reacționeze?

În toată țara sunt peste 7.000 de posturi blocate în sistemul sanitar. Lipsesc asistente, infirmieri, brancardieri și medici, iar spitalele funcționează de ani de zile cu personal insuficient. Despre aceste cazuri nu vorbește nimeni până când nu apare o criză care nu mai poate fi ignorată.

În loc să rezolve problema structural, Guvernul preferă măsuri punctuale, luate sub presiunea opiniei publice. Iar în paralel discută despre o lege a salarizării care riscă să afecteze tocmai domeniile în care România are cel mai mare deficit de personal.

Nu poți pretinde că reformezi sănătatea cât timp ții blocate mii de posturi și, în același timp, promovezi o lege a salarizării contestată de reprezentanții personalului medical. Înainte de orice reformă salarială, Guvernul trebuie să asigure că niciun medic, asistent sau infirmier nu pierde venituri și că spitalele primesc oamenii de care au nevoie pentru a funcționa.

Sănătatea nu trebuie tratată ca o temă de campanie electorală. Dacă există bani pentru aparatul birocratic și pentru risipa din administrație, atunci trebuie să existe bani și pentru oamenii care salvează vieți.

România are nevoie de deblocarea tuturor posturilor esențiale din sănătate, nu doar a celor care ajung subiect de știri. Guvernul trebuie să renunțe la improvizații și să prezinte un plan clar pentru ocuparea celor peste 7.000 de posturi vacante și pentru protejarea veniturilor personalului medical”, a declarat deputatul AUR, Cristina Butură.

The post Cristina Butură (deputat AUR): „Guvernul deblochează 22 de posturi, dar ignoră cele peste 7.000 de locuri necesare pentru a fi deblocate din sănătate” appeared first on AUR.