BIROUL PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAȚILOR

        În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 92 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul introducerii unor limite în ce privește numărul și durata mandatelor conducătorilor unor entități publice” spre dezbatere și adoptare, în procedură de urgență.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

Senator AUR – Peiu Petrișor-Gabriel

___________________

Senator AUR – Plăeșu Laurențiu

___________________

Senator AUR – Stelea Niculina

___________________

Senator AUR – Vlahu Nicolae

___________________

Senator AUR – Ștefănescu Daniela

___________________

Deputat AUR – Bruynseels Ramona-Ioana

___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Din păcate, societatea noastră este afectată de un grad de neîncredere ridicat al cetățenilor față de instituțiile statului. Această neîncredere are cauze multiple care pot fi explicate istoric, cultural și sociologic. Una dintre cauzele pe care le putem identifica cu ușurință este reprezentată de suspiciunea rezonabilă ce apare asupra independenței autorităților și instituțiilor. Această suspiciune apare inclusiv din cauza lipsei unor reguli clare cu rol în prevenirea unor eventuale conflicte de interese ce pot lua naștere din cauza lipsei unei perioade maxime de mandat clar stabilite pentru membrii organelor de conducere ale entităților reprezentative ori din cauza neinstituirii unui număr limitat de mandate pentru o persoană.

În acest sens, am avut în vedere impunerea unor limite clare ale duratei mandatului și a numărului de mandate pentru președinții și directorii unor entități cu importanță ridicată în statul român. Astfel, am urmărit instituirea unui regim minim în ce privește perioadele de exercitare a unor funcții care puteau fi exercitate, până acum, în mod perpetuu, aspect ce avea ca efect negativ crearea unei suspiciuni rezonabile de conflict de interese. Printre entitățile pe care le avem în vedere se numără și serviciile de informații, entități care, în prezent, nu se bucură de popularitate în rândul populației și care suferă de pe urma unei rele reputații. Mai mult de atât, limitarea perioadei de mandat și a numărului de mandate ale conducătorilor acestor instituții va avea ca efect scăderea riscurilor asociate cu influența ridicată a unei persoane. De asemenea, schimbarea conducerilor acestor entități va ajuta în ruperea acestora de influențele și metehnele serviciilor din perioada comunistă cu care sunt, de multe ori, asemănate de către societatea românească. În continuare, menționăm că am avut în vedere instituirea acestor limitări și pentru alte entități cu rol important în statul român, cum ar fi: Banca Națională a României (în ce privește funcția de guvernator), Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

În ce privește aplicarea în timp a prevederilor propuse, menționăm că mandatele care vor fi executate parțial vor fi considerate mandate pline și vor fi luate în calcul la stabilirea limitei de mandate. De asemenea, în cazul mandatelor care nu aveau anterior prezentei legi o durată maximă, durata nou introdusă începe să curgă de la momentul intrării în vigoare a legii. În ce privește funcțiile care nu aveau prevăzut anterior un număr limitat de mandate, mandatele aflate în curs la intrarea în vigoare a legii vor fi exercitate în continuare, vor fi considerate mandate pline și vor fi luate în calcul la stabilirea limitei de mandate.

Propunerea de modificare apare ca fiind aliniată standardelor europene și principiilor democratice care au implementat, de-a lungul timpului, mandatul limitat ca regulă generală. Această soluție apare ca evidentă întrucât practica de a stabili limite mandatelor conducătorilor autorităților publice a dovedit că asigură un grad sporit de independență, previzibilitate și garantează protecția democrației. Alte beneficii clare ale practicii de schimbare periodică a conducerilor acestor instituții sunt reprezentate și de promovarea unor viziuni noi în activitatea acestor entități, de asigurarea accesului în funcții cheie al generațiilor mai tinere, precum și de îmbunătățirea transparenței și a încrederii populației în instituțiile publice. În final, subliniem că actuala reglementare a duratei și limitelor mandatelor conducătorilor acestor instituții are ca efect inclusiv crearea unui cadru ce favorizează apariția conflictelor de interese și ale infracțiunilor de serviciu, precum și crearea unor vulnerabilități reale pentru valorile democratice.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

INIȚIATORI:

Senator AUR – Peiu Petrișor-Gabriel

___________________

Senator AUR – Plăeșu Laurențiu

___________________

Senator AUR – Stelea Niculina

___________________

Senator AUR – Vlahu Nicolae

___________________

Senator AUR – Ștefănescu Daniela

___________________

Deputat AUR – Bruynseels Ramona-Ioana

___________________

LEGE pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul introducerii unor limite în ce privește numărul și durata mandatelor conducătorilor unor entități publice

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I. – După articolul 23 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 3 martie 1992, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 23¹, cu următorul cuprins:

„Art. 23¹. — (1) Directorul Serviciului Român de Informații este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Serviciului Român de Informații.”

Art. II. – După articolul 7 din Legea nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 22 octombrie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 7¹, cu următorul cuprins:

„Art. 7¹. — (1) Directorul Serviciului de Protecție și Pază este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază.”

Art. III. – După articolul 6 din Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 18 octombrie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 6¹, cu următorul cuprins:

„Art. 6¹. — (1) Directorul Serviciului de Informații Externe este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Serviciului de Informații Externe.”

Art. IV. – După articolul 8 din Ordonanța de Urgență nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 8 noiembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 8¹, cu următorul cuprins:

„Art. 8¹. — (1) Directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Direcției Generale de Protecție Internă.”

Art. V. – După articolul 15 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 2 noiembrie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 15¹, cu următorul cuprins:

„Art. 15¹. — (1) Directorul general al Direcției generale de informații a apărării este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Direcției generale de informații a apărării.”

Art. VI. – După articolul 8 din Legea nr. 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 30 iulie 1996, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 8¹, cu următorul cuprins:

„Art. 8¹. — (1) Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Serviciului de Telecomunicații Speciale.”

Art. VII. – Art. 33 alin. (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

„Art. 33. — (4) Numirile se fac pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Prin excepție de la această regulă, mandatul Guvernatorului Băncii Naționale a României poate fi reînnoit o singură dată”

Art. VIII. – Art. 22 alin. (1) din Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 22 – (1) Consiliul este condus de un președinte cu rang de secretar de stat, ales de membrii Colegiului director din rândul acestora, pentru un mandat de 5 ani și poate fi reînnoit o singură dată. Președintele este ordonator principal de credite. Președintele este ajutat în activitatea sa de un vicepreședinte, ales de Colegiul director dintre membrii acestuia, pentru un mandat de 2 ani și jumătate.”

Art. IX. – Art. 17 alin. (3) din Ordonanța de Guvern nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 17 – (3) Pe baza raportului comun, întocmit de comisiile juridice ale Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună, membrii Colegiului sunt numiți pentru un mandat de 4 ani, cu respectarea procedurilor de numire prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. Mandatul președintelui Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității poate fi reînnoit o singură dată.”

Art. X. – La Art. 3 din Ordonanța de Guvern nr. 153/2002 privind organizarea și funcționarea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 15 noiembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare, după alin. (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:

„Art. 3 – (7) Directorul general al ORNISS este numit pentru un mandat de 4 ani. O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director general al ORNISS.”

Art. XI. – Art. 14 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 14 – (1) Consiliul este condus de un președinte, asimilat funcției de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată”

Art. XII. – În aplicare prevederilor prezentei legi, mandatul exercitat parțial este considerat un mandat întreg. Prevederile prezentului articol se aplică și mandatelor aflate în derulare.

Art. XIII. – Durata mandatelor prevăzute la art. I – VI și X începe să se calculeze de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. XIV. – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Petrișor Peiu – Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul introducerii unor limite în ce privește numărul și durata mandatelor conducătorilor unor entități publice appeared first on AUR.

În timp ce numeroase unități de învățământ din întreaga țară rămân nepregătite, blocate în șantiere nesfârșite sau lipsite de avize elementare, sistemul se confruntă cu un pericol iminent de grevă, generat de ignorarea revendicărilor cadrelor didactice:

„Este de o ipocrizie strigătoare la cer să vii în prima zi de școală în fața românilor, să mimezi preocuparea și să vorbești lejer despre așa numitele restanțe ale sistemului, timp în care sute de școli sunt transformate în șantiere abandonate, iar elevii sunt primiți în condiții improprii. Guvernanții au avut la dispoziție o vară întreagă, însă au preferat calculele politice în locul pregătirii infrastructurii școlare. Mai mult, în loc să ofere predictibilitate și respect, puterea actuală continuă să umilească profesorii. Amenințarea cu greva reprezintă în acest sens reacția firească a unui corp didactic adus la limita răbdării prin promisiuni salariale nerespectate și birocrație sufocantă.”

De asemenea, Laurențiu Plăeșu a atras atenția asupra dezastrului din mediul rural și a cerut oprirea definitivă a modificărilor legislative făcute peste noapte, pe seama elevilor și părinților:

„Nu mai putem permite ca fiecare an școlar să devină un nou teren de încercare pentru metodologii improvizate și decizii luate din pix. În timp ce la centru se vorbește despre proiecte grandioase, prăpastia dintre școala din mediul urban și cea din mediul rural se adâncește de la un an la altul. Copiii de la sat sunt abandonați, fără profesori calificați și fără o șansă reală la o educație de calitate. Tocmai de aceea, avem nevoie și mai mult de un Guvern cu puteri depline, responsabil și vizionar, care să lase deoparte discursurile sterile, să rezolve de urgență problemele grave din sistemul de educație, inclusiv garantarea unor condiții sigure și egale pentru toți copiii României.”

The post Laurențiu Plăeșu (senator AUR): „Milioane de elevi încep școala pe șantiere și sub amenințarea grevei. Opriți ipocrizia discursurilor și experimentele pe seama educației!” appeared first on AUR.

Măsura vine în sprijinul românilor care se află în imposibilitatea de a finaliza tranzacțiile imobiliare până la termenul de 31 iulie 2026, din cauza breșelor de securitate și a atacului informatic care a blocat platforma digitală a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

În cadrul ședinței de plen de luni, celelalte partide parlamentare au susținut ideea promovată de AUR, convenindu-se pentru comasarea tuturor propunerilor într-un singur proiect susținut de întreg Parlamentul.

Datorită acestei inițiative, persoanele fizice care au încheiat promisiuni de vânzare-cumpărare (și au achitat avansul) vor beneficia în continuare de cota redusă de TVA de 9%, în loc de cota majorată de 21%, până la data de 30 septembrie, pentru achiziția unei locuințe cu o suprafață de maximum 120 mp și a cărei valoare nu depășește 600.000 de lei.

Senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a declarat de la tribuna Senatului că românii nu trebuie să fie victimele vulnerabilităților infrastructurii cibernetice pe care statul nu a fost capabil să le rezolve.

„Mie mi se pare inadmisibil ca statul român să nu reușească să-și protejeze infrastructura cibernetică și să nu aibă capacitatea de a rezolva operativ astfel de situații. Oamenii care aveau dreptul legal de a beneficia de cota redusă de TVA de 9% trebuie protejați, pentru că nu ei sunt responsabili de faptul că statul român nu este în stare să țină funcțional un sistem vital pentru zona de administrare”, a declarat senatorul AUR Laurențiu Plăeșu.

Senatorul AUR Niculina Stelea a clarificat care este aplicabilitatea legii adoptată de Senat și a respins teoriile fiscale vehiculate în spațiul public.

„Măsura se adresează doar celor care aveau un antecontract semnat înainte de 31 iulie 2025. Nu se adaugă noi categorii de beneficiari. Bugetul de stat nu pierde nimic (…)

Cred că astăzi a fost o zi bună la Senat în care s-a lucrat în folosul țării, lăsându-se deoparte liniile de demarcație politică sau prostiile facile de comunicare ale unora care văd extremiști la tot pasul.

Uite că se poate găsi un consens pe teme importante, așa cum este și intenția de a ține prețurile la combustibil la sub 10 lei per litru prin acea acciză variabilă”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

Datorită participării AUR la identificarea unei soluții consensuale pentru rezolvarea acestei probleme, în momentul de față nu mai există riscul ca românii să fie obligați să plătească un preț mult mai mare pentru locuințele lor.

The post Soluția AUR a fost adoptată de Senat: se menține cota redusă de TVA de 9% pentru românii care își achiziționează o locuință appeared first on AUR.

Amendamentele AUR au fost blocate în Parlament, în ciuda a 121 de voturi pentru, doar 24 împotrivă și 206 abțineri, vot care arată clar refuzul coaliției de a susține educația și performanța academică.

„Am propus suplimentarea cu suma de 402.769 mii lei a burselor pentru elevi și studenți. Guvernul Bolojan a început cu tăierile de la Educație fiindcă nu are capacitatea de a înțelege rolul esențial al acestui domeniu.

Bursele sunt un mecanism de compensare a vulnerabilității socio-economice, cresc prezența școlară și scad abandonul. Ele corectează inegalitatea de șanse, crescând echitatea în societate, cresc performanța educațională, reduc efectele negative ale sărăciei asupra învățării, facilitează continuarea parcursului educațional și contribuie la creșterea mobilității sociale și la întreruperea ciclurilor intergeneraționale de sărăcie, generând beneficii economice și sociale pe termen lung, inclusiv prin reducerea costurilor asociate excluziunii sociale.

Guvernul Bolojan, în mod inconștient și iresponsabil, pur și simplu a masacrat, în luna iulie, bursele pentru elevi și studenți. De aceea, vă rog să votați responsabil pentru viitorul României”, a declarat senatorul AUR Laurențiu Plăeșu.

În același timp, președintele AUR, George Simion, a atras atenția asupra ignorării excelenței și a riscului ca tinerii valoroși să părăsească România, în contextul respingerii amendamentului AUR privind alocarea a 100.000 de lei pentru centrul de excelență din București.

„Să nu ignorați excelența! Amendamentul meu face referire la alocarea sumei de 100.000 de lei pentru centrul principal București, eu fiind deputat de București, centrul de excelență. Vă rog să nu ignorați vocea elevilor și studenților, care reprezintă elita României de mâine. Dacă îi veți trata astfel, este foarte probabil să aleagă să își desfășoare activitatea profesională, după terminarea liceului și a universității, în altă țară. Nu cred că ne dorim acest lucru!”, a declarat liderul AUR.

Prin respingerea acestor amendamente, coaliția PSD-PNL-USR-UDMR a demonstrat că educația nu este o prioritate pentru actuala guvernare și au ales să ignore nevoile reale ale elevilor și studenților, blocând măsuri concrete care susțin performanța și reduc abandonul școlar.

The post Laurențiu Plăeșu (senator AUR): „Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR taie de la educație și respinge sprijinul pentru elevi, studenți și centrele de excelență” appeared first on AUR.

„Criza care a lăsat peste 100.000 de români fără apă în județele Prahova și Dâmbovița demască felul în care reacționează autoritățile statului la problemele românilor. În timp ce oamenii sunt disperați și așteaptă și astăzi o soluție, ministrul Mediului încearcă să se ascundă de orice urmă de responsabilitate, pasând cu lașitate vina. Oamenii sunt de zile întregi fără apă potabilă și menajeră, spitale și instituții sunt paralizate, iar autoritățile centrale și locale se contrazic între ele ca și cum problemele românilor ar fi un joc politic.

Consiliul Județean Prahova transmite că Ministerul Mediului și instituțiile din subordine au permis și coordonat lucrări la acumularea Paltinu exact când nivelul lacului era scăzut, dând asigurări care s-au dovedit complet false. Este inadmisibil ca să asistăm la repetarea dezastrului de la Salina Praid când la fel s-au căutat vinovați în loc să existe o asumare și intervenție urgentă a autorităților statului român. Ministrul Diana Buzoianu demonstrează, din nou, că preferă scandalurile și declarațiile sterile în locul deciziilor concrete de sprijin pentru miile de oameni care stau acum cu bidonul la coadă.

Românii trăiesc o umilință care putea fi evitată dacă exista minimă planificare, comunicare și respect față de cetățeni. Faptul că se trimit corpuri de control abia după ce situația scapă de sub control arată un model de guvernare incompetent și periculos. O țară nu se conduce cu improvizații și justificări, ci cu responsabilitate și soluții reale, mai ales când vorbim de accesul la apă, un drept fundamental”, a declarat senatorul AUR Laurențiu Plăeșu.

The post Laurențiu Plăeșu (senator AUR): „Guvernarea care lasă 100.000 de români fără apă a pierdut orice urmă de responsabilitate” appeared first on AUR.

„Subiectul 300 de parlamentari, mult discutat de când a fost cu referendumul, pe care nimeni nu l-a pus în aplicare. Toată lumea spune că dorește să respecte prevederile acestui referendum, dar nimeni nu a găsit niciun fel de soluție ca să poată fi aplicată această prevedere cu 300 de parlamentari.

În legislatura trecută, noi am depus o inițiativă legislativă astfel încât să se ajungă la un număr de aproximativ 300 de parlamentari. Este îngropată de ani de zile în Camera Deputaților și nu cred că coaliția care conduce astăzi România are de gând să o dezgroape și să o supună la vot. Ce s-a întâmplat în această legislatură?

USR a depus și el o inițiativă care prevede ca numărul de parlamentari să ajungă la 300, conform cu referendumul, numai că, pe măsură ce s-au obișnuit cu guvernarea, a cam uitat de propria inițiativă. Acesteia i s-a prelungit termenul de adoptare tacită de la 45 de zile la 60 de zile.

Săptămâna aceasta se împlinesc cele 60 de zile, iar coaliția majoritară refuză să o pună pe ordinea de zi a Senatului și pe ordinea de zi a Comisiei Juridice, ca să se dea un raport. După cum se știe, noi întotdeauna am susținut că Parlamentul trebuie să ajungă la 300 de membri, conform cu referendumul care a fost adoptat, așa cum susținem, în general, o simplificare a arhitecturii instituțiilor statului și o simplificare a mecanismelor instituționale.

În mod clar, nici măcar USR nu se mai bate astăzi pentru propria inițiativă. La fel cum a procedat și când a propus desființarea AMEPIP-ului, inițiativă legislativă pe care nici măcar nu a votat-o. Vorbim de Uniunea Salvați România. Ce să vă spun? Se pare că beneficiile puterii schimbă foarte mult percepțiile și opțiunile. Vreau să spun că, în momentul de față, am rămas practic singurul partid, singurul grup parlamentar care susține această inițiativă”, a declarat senatorul AUR Laurențiu Plăeșu.

The post Laurențiu Plăeșu (senator AUR): „Toți au promis 300 de parlamentari, dar nimeni nu vrea să aplice voința poporului!” appeared first on AUR.

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale” spre dezbatere și adoptare.
Conform prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, solicităm procedura de urgență pentru această inițiativă legislativă.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social, precum și punctul de vedere al Guvernului.

INIȚIATOR:
SENATOR: ​ ​Laurențiu PLĂEȘU

EXPUNERE DE MOTIVE

În prezent, Legea nr. 47/1992 reglementează organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Conform atribuțiilor conferite de lege, printre altele, Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.
De asemenea, rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională.
Prin Hotărârea nr. 31 din data de 02 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 47/1992, a dispus confirmarea și validarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, stabilind organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României în ziua de 08 decembrie 2024, stabilind și ordinea de participare a candidaților – domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi.
Ulterior, prin Hotărârea nr. 32 pronunțată în ședința din data de 06 decembrie 2024, Curtea Constituțională a hotărât anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României și reluarea în integralitate a acestuia, urmând ca Guvernul României să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.
Cu toate acestea, Capitolul al III-lea, pct. 8 ,,Respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României’’ al Legii nr. 47/1992 nu prevede procedura în cazul invalidării rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României, ci cuprinde dispoziții privitoare la procedura în cazul contestațiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, precum și referitoare la contestațiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii.
Or, această hotărâre a Curții Constituționale a avut un puternic impact, atât în România, cât și în plan internațional.
Astfel, printr-o scrisoare din data de 13 decembrie 2024, Theodoros Rousapoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a solicitat un raport urgent Comisiei de la Veneția, prin care să se răspundă următoarei întrebări: În ce condiții și potrivit căror norme juridice o curte constituțională poate invalida alegeri, pornind de la recentul caz din România?
Raportul urgent, redactat pe baza observațiilor raportorilor, a fost emis la data de 27 ianuarie, conform articolului 14 al Regulamentului interior revizuit al Comisiei, aprobat de aceasta în Sesiunea Plenară din 14-15 martie 2025.
În raportul publicat pe site-ul său la data de 18 martie 2025, Comisia de la Veneția a formulat următoarele recomandări cheie:
A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral, iar astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de către cel mai înalt organism judiciar, de către Curtea Constituțională sau de către o curte electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar.
B. Puterea curților constituționale de a invalida alegerile ex officio – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar.
C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral să fi putut afecta rezultatul votului.
D. Procesul decizional referitor la rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli atât de însemnate, încât ar fi putut influența rezultatul alegerilor; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, iar puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiunile electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condiții prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile;
E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali interesați publici și privați, precum și pe baza influenței media, în special a rețelelor sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate.
F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele distorsiunilor informaționale, atacurilor cibernetice și altor amenințări digitale la adresa integrității alegerilor; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde acces just și echitabil la media online, și ar trebui implementate reglementări pentru a asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor Internetului nu favorizează anumite partide sau anumiți candidați în detrimentul altora.
G. Regulile generale de finanțare și transparență de campanie ar trebui să se aplice campaniilor online care utilizează platforme de social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze că publicitatea electorala online trebuie să fie identificată ca atare și să fie transparentă, și ca platformelor de social media să li se ceară să dezvăluie date despre publicitatea politică și sponsorii lor.
În lumina acestor evenimente și a recomandărilor Comisiei de la Veneția, prezenta inițiativă legislativă urmărește:

• Clarificarea competențelor Curții Constituționale privind validarea și invalidarea alegerilor prezidențiale, inclusiv limitarea posibilității de anulare a întregului proces electoral din oficiu.
• Detalierea procedurii prin care se poate dispune invalidarea, condiționând-o de existența unor contestații temeinic motivate, bazată pe fraude grave dovedite.
• Asigurarea garanțiilor procesuale și a unui cadru unitar care să îmbine stabilitatea rezultatelor alegerilor cu posibilitatea corectării eventualelor nereguli majore.
• Armonizarea cu standardele europene, în special cu recomandările Comisiei de la Veneția, pentru consolidarea încrederii publice în procesul electoral și în instituțiile democratice.
  Principalele modificări aduse Legii nr. 47/1992 vizează, așadar: introducerea în mod expres a interdicției de a invalida ex officio procesul electoral, ulterior validării unui tur de scrutin, în absența unei contestații temeinic motivate, însoțite de probe; stabilirea unor condiții stricte în care se poate decide invalidarea (existența unor fraude ori încălcări grave, de natură să schimbe rezultatul); obligativitatea motivării extinse a deciziei de invalidare, cu indicarea dovezilor care au condus la o asemenea măsură și a modului în care neregulile au influențat rezultatul votului.
  Aceste modificări vor conduce la armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale cu recomandările Comisiei de la Veneția cuprinse în Raportul Urgent CDL-PI(2025)001 privind anularea rezultatelor alegerilor de către Curtea Constituțională din România, emis la data de 27 ianuarie, conform articolului 14 al Regulamentului interior revizuit al Comisiei, aprobat de aceasta în Sesiunea Plenară din 14-15 martie 2025.
  De asemenea, date fiind aceste considerente, impactul propunerii este și după cum urmează:
• impactul social: prin introducerea unor reguli clare și conforme standardelor internaționale, se contribuie la menținerea încrederii cetățenilor în procesul electoral și se evită situații de incertitudine politică sau de tensiune socială.
• impactul juridic: Noile reglementări vor elimina vidul legislativ și vor pune în acord Legea nr. 47/1992 cu bunele practici europene, facilitând totodată cooperarea interinstituțională dintre Biroul Electoral Central și Curtea Constituțională.
• impactul economic: Prevenirea repetării unor alegeri anulate în mod neprevăzut reduce costurile bugetare generate de organizarea unor noi scrutine.
  Totodată, prin reglementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, va avea loc o consolidare a statului de drept și o afirmare a autenticității democrației românești, atât pe plan intern, prin dovedirea respectării întru totul a drepturilor alegătorilor și candidaților în procesul electoral, cât și pe plan extern, prin dovedirea stabilității democrației noastre ca urmare a unor reglementări clare, precise și previzibile a legislației în materie electorală.
  Drept urmare, vă solicit să oferiți voturile dumneavoastră pentru consolidarea statului român și a democrației noastre naționale.

INIȚIATOR:
DEPUTAT: ​ ​Laurențiu PLĂEȘU

LEGE pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Articol unic – Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
   „(2) În exercitarea atribuțiilor care îi revin Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sale, cu excepția cazului prevăzut la art. 38 din prezenta legi.”
2. Articolul 37 se modifică și va avea următorul cuprins:
   „Art. 37
   (1) Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului, în limitele și cu respectarea dispozițiilor legale și constituționale.”
   (2) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat sau invalidat de Curtea Constituțională, numai în baza probelor și conform dispozițiilor din legea pentru alegerea Președintelui României.
   (3) Invalidarea oricărui tur se poate dispune numai în baza unei contestații temeinic motivate și pentru motive constând în fraude grave, nefiind posibilă atât revenirea asupra hotărârii pronunțate, cât și invalidarea din oficiu a întregului proces electoral după validarea unui tur de scrutin.”
3. Articolul 38 se modifică și va avea următorul cuprins:
   „Art. 38
   (1) Contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Președinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfășura campania electorală în condiţiile legii, însoțite de probele pe care se întemeiază, ce se depun odată cu contestația, sub sancțiunea decăderii, se soluționează de Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Președintelui României.
   (2) Contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României pot viza numai îndeplinirea condițiilor constituționale pentru existența dreptului de a fi ales ori neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Laurențiu PLĂEȘU – Lege pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale appeared first on AUR.