Externalizarea Serviciului de Relații cu Clienții al Poștei Române în Republica Moldova a fost sesizată oficial în Parlamentul României înainte de declanșarea anchetei. Un singur deputat a cerut explicații prin interpelare, în exercitarea controlului parlamentar: deputatul AUR Laura Gherasim, Președintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților.

„La 24 iulie 2024, cu aproximativ patru luni înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale și a alegerilor parlamentare, Poșta Română a anunțat externalizarea Serviciului de Relații cu Clienții către Republica Moldova, stat din afara Uniunii Europene, invocând eficientizarea și optimizarea activității. Potrivit comunicării companiei, serviciul presupunea, între altele, introducerea unor date detaliate privind solicitările clienților într-un sistem CRM. Vorbim despre nume, adrese, numere de telefon și istoricul relației cetățeanului cu operatorul poștal național, adică exact tipul de date pe care orice stat le protejează cu strictețe.

Prin interpelarea nr. 2249A/18.09.2025, am solicitat Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului clarificări privind natura datelor cu caracter personal prelucrate, persoanele și entitățile care au acces la acestea, locația serverelor, temeiul juridic al prelucrării și al eventualului transfer internațional, evaluarea de impact, măsurile de securitate aplicate și garanțiile privind protecția datelor cetățenilor români.

Răspunsul înregistrat la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului cu nr. 9849/27.10.2025 nu răspunde la niciuna dintre întrebările tehnice și juridice adresate. Este practic un comunicat de presă adresat Parlamentului României.

Întrebarea de fond rămâne aceeași: ce garanții există că datele cu caracter personal ale cetățenilor români, prelucrate într-un stat care nu beneficiază de nivelul de protecție impus de dreptul Uniunii Europene, nu ajung la terți care le-ar putea folosi abuziv?

Așa înțelege un minister al Guvernului României să se conformeze controlului parlamentar. Este o meteahnă răspândită la multe ministere. Întrebi câți oameni au fost angajați în ultimul an, iar răspunsul îți spune că ministerul acordă o atenție deosebită resursei umane. Întrebi când se finalizează lucrarea, iar răspunsul îți spune că lucrarea este binevenită în comunitate. Se transmite un document în termenul legal, ca ministerul să nu poată fi acuzat că nu a răspuns, deși în fapt nu se răspunde la nimic. Așa ajunge separația puterilor în stat o glumă.

Dacă tot vorbim despre eficientizarea și optimizarea activității, iar Parlamentul României are și el costurile sale, echivalentul ar fi să se externalizeze și serviciile Parlamentului, datele parlamentarilor și tot ce ține de activitatea acestora, în Turcia, tot un stat extracomunitar? Absurd. Este important să stabilim unde se află limita atunci când vorbim despre servicii strategice ale statului român și despre protecția datelor cetățenilor români.

Am revenit oficial asupra interpelării nr. 2249A/18.09.2025 și am solicitat răspunsuri clare și documentate la fiecare dintre întrebările formulate inițial: datele prelucrate, accesul la acestea, locația stocării, temeiul juridic al prelucrării și al transferului internațional, garanțiile privind protecția datelor cetățenilor români.

Nu voi accepta, pe durata mandatului meu, ca instituțiile statului să trateze în acest fel Parlamentul României. Rolul Parlamentului este să verifice dacă deciziile ministerelor servesc interesul cetățenilor români și nu interese particulare sau interesele altor state”, a declarat deputatul AUR Laura Gherasim, Președintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților.

The post Laura Gherasim, singurul deputat care a sesizat externalizarea datelor românilor în Republica Moldova: „Ministerul Economiei eludează controlul parlamentar” appeared first on AUR.

România are, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2024, cea mai ridicată rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană – 6,6 decese la 1.000 de nou-născuți vii, față de o medie europeană de 3,5 și, cu siguranță, o parte dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin dotarea corespunzătoare a maternităților și prin acces la terapie intensivă la timp.

Județul Vaslui are două maternități principale, la Spitalul Județean de Urgență Vaslui și la Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad, care deservesc o populație numeroasă, majoritar rurală și cu venituri scăzute. Fiind maternități de grad inferior, ele sunt, adesea, nevoite doar să stabilizeze prematurii mici și cazurile complexe, urmând ca aceștia să fie transferați la un centru de gradul III din afara județului, cel mai apropiat fiind la Iași.

„Pentru un nou-născut în stare critică, fiecare oră și fiecare kilometru pot conta. Când un copil trebuie transferat zeci de kilometri pentru că în județ nu există un pat de terapie intensivă cu toate dotările necesare, avem o problemă reală, nu din statistici. Este despre supraviețuire! Familiile din Vaslui au așteptarea legitimă ca maternitățile din județ să fie pregătite să le salveze copiii”, a declarat deputatul AUR Laura Gherasim.

Deputatul atrage atenția că semnalele venite din partea personalului medical și a pacientelor indică un deficit de medici ATI și de asistente cu competență în terapie intensivă neonatală și obstetrică, o dotare insuficientă cu ventilatoare, monitoare și incubatoare moderne, precum și un număr redus de paturi ATI pentru cazurile materno-fetale critice.

„Ministerul anunță extinderea capacității naționale de paturi ATI și bugete mai mari pentru neonatologie. Foarte bine, vreau să știu dacă acești bani ajung și la Vaslui sau se opresc, ca de obicei, în marile centre universitare. Nu voi accepta ca un copil să aibă șanse diferite de supraviețuire în funcție de județul în care s-a născut!”, a adăugat deputatul.

Prin întrebarea parlamentară, deputatul AUR solicită Ministerului numărul de paturi ATI funcționale și gradul de clasificare al celor două maternități din județ, câte paturi sunt dedicate pacientelor însărcinate și câte sunt alocate nou-născuților critici, numărul cazurilor transferate în afara județului în ultimii trei ani, deficitul de personal specializat, precum și investițiile realizate în perioada 2022–2025 și cele prevăzute pentru viitor, inclusiv prin programele naționale de acțiuni prioritare și prin PNRR.

Deputatul a solicitat răspuns scris din partea ministerului.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „Solicit Ministerului Sănătății date despre secțiile ATI din maternitățile județului Vaslui și despre transferul nou-născuților critici la Iași” appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Starea de degradare a navigabilității și a infrastructurii portuare pe sectorul românesc al Dunării

 Stimate domnule ministru-interimar,

Dunărea este cea mai importantă cale navigabilă interioară a Europei și, pentru România, un coridor strategic de transport, un motor economic pentru porturile și localitățile de pe maluri și o resursă de turism care ar putea aduce venituri reale comunităților riverane – aceasta este imaginea de pe hârtie. În realitate, însă, o deplasare recentă pe sectorul românesc al fluviului arată o cale navigabilă lăsată în paragină de administrațiile care au obligația și bugetul să o întrețină.

Pe tronsoane întregi șenalul nu este dragat, iar adâncimile coboară până la valori la care navigația devine riscantă; semnalizarea — balizele și geamandurile care ar trebui să ghideze navigatorul — este degradată și greu vizibilă, iar acolo unde ar trebui să fie apă navigabilă apar bancuri de nisip. Pontoanele de acostare sunt, în multe locuri, simple structuri metalice ruginite, fără apă, fără energie electrică și fără acces sigur la mal, iar puncte de alimentare cu carburant sau cu apă potabilă lipsesc pe sute de kilometri. 

În porturile de agrement, stimate domnule ministru, singurul lucru care funcționează prompt este încasarea: navigatorul plătește tarife de acostare — administrate, printre altele, de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu, aflată în subordinea Ministerului pe care îl conduceți — pentru pontoane fără niciun serviciu, iar aceste tarife nu sunt afișate vizibil înainte de acostare: cuantumul se află abia după ce ambarcațiunea a fost legată. Spre exemplu, la Călărași, o singură noapte la un ponton fără utilități a costat 585 de lei, mai mult decât în porturi din Croația unde navigatorul primește în schimb infrastructură și servicii.

La toate acestea se adaugă decizii de investiții greu de explicat: o marină finanțată din fonduri europene a fost amplasată pe Brațul Borcea, un sector secundar cunoscut de ani de zile pentru colmatare, adâncimi mici și restricții de navigație la debite scăzute. Contrastul cu malul bulgăresc, unde la câțiva kilometri distanță se găsesc dragaj, apă și curent, arată că problema nu ține de natură, ci de administrare. Dunărea nu se închide din cauze naturale, ci pentru că un bun strategic și european este lăsat să se degradeze, iar banii publici și cei europeni ajung, uneori, în investiții plasate exact acolo unde nu pot fi folosite. Consider, domnule ministru-interimar, că o astfel de risipă, dublată de un serviciu public care tratează navigatorul ca pe o sursă de venit, iar nu ca pe un beneficiar, nu poate continua fără o asumare limpede a cauzelor și a soluțiilor.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este situația lucrărilor de dragaj executate pe sectorul românesc al Dunării în ultimii cinci ani — sumele alocate și cheltuite, executanții și tronsoanele vizate — și care este, în prezent, adâncimea garantată a șenalului navigabil, în special pe tronsonul Cernavodă–Giurgiu?
2. Care este starea sistemului de semnalizare a șenalului navigabil (balize, geamanduri) pe sectorul românesc, care a fost data ultimei verificări și întrețineri și cum se asigură Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați că semnalizarea rămâne vizibilă și funcțională pe tot parcursul sezonului?
3. Câte puncte de acostare există pe sectorul românesc al Dunării, câte dintre ele sunt dotate cu apă potabilă, energie electrică și acces sigur la mal și există puncte de alimentare cu carburant pentru ambarcațiuni? Care este planul de dotare a celor care nu oferă în prezent aceste utilități?
4. Care este temeiul legal — ordinul de ministru și tarifele aprobate — în baza căruia se percep taxe de acostare în porturile fluviale și de agrement, cum se justifică fiscal aceste încasări și de ce tarifele nu sunt afișate vizibil, la vedere, înainte ca navigatorul să acosteze?
5. Pe ce bază este un ponton metalic lipsit de apă, de energie electrică și de acces sigur la mal clasificat drept port sau punct de agrement care justifică perceperea unei taxe de acostare, ce standarde minime de dotare și de siguranță trebuie să îndeplinească o astfel de facilitate pentru a fi încadrată astfel și cine verifică respectarea acestor condiții?
6. Pe baza cărui studiu de fezabilitate și a cărei analize de navigabilitate s-a decis amplasarea marinei finanțate din fonduri europene pe Brațul Borcea, care este în prezent gradul ei de utilizare și ce măsuri sunt avute în vedere dacă infrastructura nu poate fi folosită în condiții normale de navigație?
7. Are Ministerul o strategie și un calendar asumat pentru redresarea navigabilității și a infrastructurii de acostare pe Dunăre — dragaj sistematic, semnalizare, dotarea punctelor de acostare cu utilități — și cum explică diferența de nivel de serviciu dintre malul românesc și cel bulgăresc, vizibilă pe același fluviu, la doar câțiva kilometri distanță?

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Starea de degradare a navigabilității și a infrastructurii portuare pe sectorul românesc al Dunării appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Clarificări despre absorbția fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală în județul Vaslui

    Stimate domnule ministru,

România beneficiază, în fiecare exercițiu financiar, de fonduri europene substanțiale destinate sprijinirii agriculturii, dezvoltării rurale și modernizării spațiului rural, gestionate în principal prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și implementate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). La nivel național, gradul de absorbție prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020 a depășit 95%, o performanță anunțată public de Ministerul pe care îl conduceți, însă această cifră ascunde diferențe majore între județe, iar în spatele mediei naționale există comunități rurale întregi care rămân în afara acestor oportunități.

Județul Vaslui este un astfel de exemplu – deși dispune de un potențial agricol dintre cele mai importante din Moldova, județul se află constant la coada clasamentului național al fondurilor europene atrase în agricultură. În ultimii ani, au atras mai multe fonduri decât Vasluiul județe precum Alba, Argeș sau Buzău, unde relieful și structura terenurilor sunt mai puțin favorabile agriculturii de câmp. Pentru un județ care se numără printre cele mai sărace din țară și în care agricultura reprezintă principala sursă de venit pentru o mare parte a populației, această rămânere în urmă este sinonimă cu exploatațiile nemodernizate, tinerii care pleacă din sate și localitățile care se depopulează de la un an la altul.

Cauzele, stimate domnule ministr-interimar, sunt, în bună măsură, structurale: fragmentarea excesivă a terenurilor agricole, îmbătrânirea forței de muncă din agricultură, lipsa accesului la consultanță și la finanțare modernă, precum și o infrastructură rurală slab dezvoltată în numeroase comune. La toate acestea se adaugă și un deficit de informare și de sprijin administrativ pentru care răspunderea revine instituțiilor statului în teritoriu și vă dau exemplul ședința Colegiului Prefectural, unde prefectul județului Vaslui a reproșat public conducerii Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale lipsa de transparență și a solicitat imparțialitate în relația cu fermierii, lăsând să se înțeleagă că accesul la programele de finanțare nu este egal pentru toți solicitanții.

 La toate acestea se adaugă o problemă de actualitate imediată, anume variantele consultative ale ghidurilor solicitantului pentru intervențiile DR-12 și DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, aflate în consultare pe site-ul AFIR, ce introduc criterii de selecție care pot dezavantaja sistematic fermierii din județele fără zonă montană, între care și Vasluiul. Potrivit grilelor propuse, amplasarea investiției în zona montană poate aduce până la 20 de puncte în sectorul zootehnic și 15 puncte pentru achizițiile simple, iar într-o competiție națională unică un asemenea avans decide selecția înainte ca proiectele să fie evaluate pe fond. Un fermier din Vaslui poate îndeplini aceleași condiții de dimensiune, viabilitate și capacitate de implementare, dar pornește cu un handicap de până la 20 de puncte doar pentru că exploatația sa nu se află în zonă montană. La acestea se adaugă criteriul deținerii în proprietate a terenurilor, aplicat uniform unor sectoare cu structuri funciare diferite – ușor de îndeplinit pentru o fermă legumicolă pe 0,5–1 hectar, dar practic prohibitiv pentru o exploatație vegetală care lucrează zeci de hectare în arendă, formă de exploatare firească și legală în agricultura de câmp. Sprijinul pentru zona montană este necesar, însă ar trebui acordat prin anvelope financiare distincte — așa cum, în trecut, proiectele din teritoriul ITI Delta Dunării aveau o alocare separată în cadrul submăsurii 6.3 —, nu printr-un punctaj care obligă fermierii din județele sărace să concureze din start în dezavantaj, cu atât mai mult cu cât un alt program public, Programul Regional Nord-Est 2021–2027, acordă potrivit documentelor ADR Nord-Est punctaj suplimentar tocmai proiectelor din Vaslui și Botoșani, pentru reducerea disparităților intraregionale, fapt ce contrazice însuși principiul coeziunii teritoriale pe care fondurile europene ar trebui să îl slujească.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru-interimar, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este valoarea totală a fondurilor europene contractate și, respectiv, plătite către beneficiarii din județul Vaslui prin PNDR 2014–2020 și prin intervențiile Planului Strategic PAC 2023–2027, precum și locul ocupat de județul Vaslui în ierarhia națională a fondurilor atrase pentru agricultură și dezvoltare rurală, pe fiecare dintre acești ani?
2. Ce măsuri, cu termene și responsabili clar stabiliți, are în vedere Ministerul pentru a reduce decalajul de absorbție dintre județul Vaslui și județele fruntașe și pentru a valorifica potențialul agricol al acestui județ?
3. Cum intenționați să facilitați accesul fermierilor și al micilor antreprenori agricoli din Vaslui la instrumentele financiare de garantare și creditare gestionate de Minister, în condițiile în care majoritatea exploatațiilor din județ sunt de mici dimensiuni, fără garanții bancabile și cu sprijin administrativ minim?
4. Ce măsuri veți lua pentru a simplifica și digitaliza relația cu beneficiarii din județele mai puțin dezvoltate, cum este cazul Vasluiului, unde există un decalaj major de acces la informație și la finanțare față de județele din vestul și nord-vestul țării?
5. Aveți în vedere înființarea unui mecanism de sprijin tehnic — inclusiv centre județene de consultanță funcționale — pentru sprijinirea fermierilor și a autorităților locale în pregătirea și implementarea proiectelor de dezvoltare rurală în județul Vaslui?
6. Ce măsuri va lua Ministerul, prin AFIR, pentru a garanta transparența informării și tratamentul imparțial al tuturor solicitanților la nivelul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui, în urma semnalelor publice privind accesul inegal la programele de finanțare, ridicate inclusiv de prefectul județului?
7. În ce stadiu se află aprobarea ghidurilor solicitantului pentru intervențiile DR-12 și DR-14, a analizat Ministerul, prin AFIR, impactul grilei de punctaj care acordă până la 20 de puncte pentru amplasarea investiției în zona montană și intenționați reanalizarea acestui punctaj, astfel încât amplasarea geografică să nu elimine din start din competiție fermierii din județele fără zonă montană, precum Vasluiul?
8. Aveți în vedere introducerea unor alocări financiare distincte — o anvelopă pentru zona montană, una pentru teritoriile care beneficiază de instrumente teritoriale speciale și una pentru celelalte zone rurale —, urmând modelul alocărilor separate practicate anterior, de pildă pentru teritoriul ITI Delta Dunării în cadrul submăsurii 6.3, astfel încât sprijinul pentru zona montană să fie păstrat, iar proiectele să concureze pe calitatea investiției în interiorul fiecărei categorii?
9. Va fi adaptat criteriul privind deținerea în proprietate a terenurilor la specificul fiecărui sector agricol — prin recunoașterea contractelor de arendă sau concesiune încheiate pe termen suficient pentru implementarea și monitorizarea proiectului și prin praguri de suprafață rezonabile —, pentru a nu dezavantaja exploatațiile vegetale care lucrează suprafețe mari în arendă față de cele legumicole ori zootehnice?
10. Va realiza și publica Ministerul, prin AFIR, o simulare a impactului grilei de punctaj pe județe și pe sectoare înainte de aprobarea formei finale a ghidurilor, precum și datele istorice privind distribuția pe județe a proiectelor selectate și a fondurilor contractate în perioadele anterioare, pentru a se putea verifica dacă sistemele de punctaj folosite au concentrat disproporționat finanțările în anumite zone?
11. În condițiile în care lansarea sesiunilor a fost anunțată pentru luna septembrie, iar ghidurile se află încă în consultare, cum vă asigurați că forma finală este publicată din timp, încât toți fermierii să își poată pregăti documentația, că organizațiile fermierilor din județele slab dezvoltate — între care Vaslui și Botoșani — sunt consultate și că informarea și promovarea programelor se fac echitabil în toate județele, nu lăsate pe seama unui singur funcționar al Oficiului Județean?

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Clarificări despre absorbția fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală în județul Vaslui appeared first on AUR.

În centrul semnalului stau variantele consultative ale ghidurilor pentru intervențiile DR-12 și DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, publicate pe site-ul AFIR. Potrivit grilelor propuse, amplasarea investiției în zona montană poate aduce până la 20 de puncte în sectorul zootehnic și 15 puncte pentru achizițiile simple, ceea ce înseamnă că, într-o competiție națională unică, un asemenea avans decide practic selecția înainte ca proiectele să fie evaluate pe fond – un fermier din Vaslui poate îndeplini aceleași condiții de dimensiune, viabilitate și capacitate de implementare, dar pornește cu un handicap de până la 20 de puncte doar pentru că exploatația sa nu se află în zonă montană.

„Fermierii din Vaslui nu cer privilegii. Cer doar să nu fie puși să pornească de la linia de start cu 15 sau 20 de puncte în urma altora. Sprijinul pentru zona montană este necesar și nu îl contestă nimeni, dar el trebuie dat printr-un buget separat, nu printr-un punctaj care scoate din cursă județele sărace înainte ca aceasta să înceapă”, a declarat Laura Gherasim, deputat AUR.

Deputatul semnalează și criteriul deținerii în proprietate a terenurilor, aplicat uniform unor sectoare cu structuri funciare diferite: ușor de îndeplinit pentru o fermă legumicolă pe jumătate de hectar, dar practic prohibitiv pentru o exploatație vegetală care lucrează zeci de hectare în arendă, formă de exploatare firească și legală în agricultura de câmp. Soluția propusă este revenirea la anvelope financiare distincte una pentru zona montană, una pentru teritoriile cu instrumente teritoriale speciale și una pentru celelalte zone rurale, așa cum, în trecut, proiectele din teritoriul ITI Delta Dunării aveau o alocare separată în cadrul submăsurii 6.3.

Laura Gherasim atrage atenția că această abordare contrazice principiul coeziunii teritoriale, astfel, în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021–2027, statul acordă deja punctaj suplimentar proiectelor din Vaslui și Botoșani tocmai pentru a reduce disparitățile, în timp ce, în programul agricol, aceleași județe ar fi împinse în coada clasamentului.

„Fondurile europene există ca să apropie județele rămase în urmă de cele dezvoltate, nu ca să adâncească diferența dintre ele. Nu putem avea un program care ajută Vasluiul și, în paralel, altul care îl penalizează”, a adăugat deputatul AUR, Laura Gherasim

Semnalul vine pe fondul unui decalaj mai vechi: deși la nivel național absorbția prin PNDR 2014–2020 a depășit 95%, Vasluiul rămâne an de an la coada clasamentului, depășit inclusiv de județe cu relief mai puțin favorabil agriculturii de câmp. La aceasta se adaugă un deficit de informare și de sprijin administrativ semnalat public chiar de prefectul județului, care, în ședința Colegiului Prefectural, a reproșat conducerii Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale lipsa de transparență și a cerut tratament imparțial pentru toți solicitanții.

Deputatul avertizează că timpul este scurt, sesiunile ar urma să fie lansate în septembrie, iar ghidurile sunt încă în consultare, fără ca fermierii să știe dacă și cum vor fi modificate. Prin întrebarea parlamentară, deputatul AUR cere Ministerului și AFIR reanalizarea punctajului acordat zonei montane, introducerea unor anvelope financiare distincte, adaptarea criteriului proprietății la specificul fiecărui sector, publicarea unei simulări a impactului grilei pe județe și sectoare și a datelor istorice privind distribuția fondurilor, consultarea organizațiilor de fermieri din județele slab dezvoltate și publicarea din timp a formei finale a ghidurilor, alături de datele privind fondurile contractate și plătite în Vaslui și locul județului în ierarhia națională.

Deputatul a solicitat răspuns scris din partea ministerului.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „Cer Ministerului Agriculturii și AFIR revizuirea criteriilor care pun fermierii vasluieni în dezavantaj la fondurile europene” appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Efectele Legii 141/2025 asupra rețelei școlare rurale din județul Vaslui în anul școlar 2025-2026

    Stimate domnule ministru,

Vaslui este, de ani buni, pe ultimele locuri în țară la Evaluarea Națională, la Bacalaureat și la rata de părăsire timpurie a școlii, iar aceste rămâneri în urmă se explică, în bună măsură, prin fragilitatea rețelei de școli din mediul rural. Trebuie să fim conștienți că, într-un asemenea județ, orice măsură care reduce corpul profesoral de la sat nu produce o economie, ci adâncește un decalaj greu de recuperat și, din acest motiv, vă adresez prezenta întrebare parlamentară cu privire la primul an de aplicare a Legii 141/2025.

Institutul Național de Statistică a publicat la 30 iunie 2026 datele privind începutul anului școlar 2025-2026, date care arată o pierdere de 4.667 de cadre didactice în învățământul preuniversitar la nivel național, dar cu o distribuție profund inegală: din această scădere, 3.208 de posturi — aproape trei sferturi — provin din mediul rural, unde numărul profesorilor a coborât de la 78.239 la 75.031. Practic, domnule ministru, ritmul de reducere la sat a fost de peste șase ori mai accentuat decât în orașe. Legea a operat prin majorarea normei didactice, prin restrângerea plății cu ora și a numărului de norme plătite astfel, prin comasarea unităților de învățământ și prin mărirea numărului maxim de elevi la clasă — instrumente care, aplicate mecanic, fără nicio analiză premergătoare, au eliminat, cu prioritate, posturile din școlile mici, adică exact cele rurale.

Ceea ce transformă aceste cifre dintr-o problemă contabilă – așa cum eronat o înțelege Guvernul –  într-una de politică publică ratată este avertismentul venit din partea a două instituții pe care chiar Guvernul le invocă frecvent ca reper – Raportul OCDE, dedicat reformei învățământului românesc, arată că 84% dintre elevii din rural rămân sub pragul minim de competență la matematică, comparativ cu 34% în urban, și că abandonul se concentrează la sat. Raportul de țară al Comisiei Europene pentru 2026 semnalează, în aceeași direcție, că deficitul de cadre didactice afectează, mai ales, școlile mici și rurale și că pachetul de austeritate din 2025 a deteriorat condițiile profesorilor. Prin urmare, Guvernul a acționat în sens opus recomandărilor pe care le cunoștea!

Vă atrag atenția, stimate domnule ministru, că pentru copiii din satele vasluiene, consecințele sunt dezastruase – un post desființat înseamnă o clasă comasată, o oră predată simultan pentru două nivele diferite și o materie acoperită de un suplinitor fără specializare — toate, au o singură finalitate: un elev care renunță. 

Într-un județ unde școala rămâne adesea singura instituție funcțională a statului dintr-o comună, profesorul plecat nu este înlocuit ușor, iar golul lăsat se reflectă, ani mai târziu, în statisticile de abandon și de analfabetism funcțional. 

Consider, domnule ministru, că nicio țintă bugetară nu justifică sacrificarea șansei la educație a copiilor din cel mai sărac colț al Moldovei, mai ales atunci când măsura a fost adoptată fără o evaluare prealabilă a impactului asupra acestor comunități, iar o astfel de evaluare lipsește, încă,  la nouă luni de la intrarea în vigoare a legii.

Față de cele de mai sus, vă rog să îmi comunicați, în scris, următoarele:

1. Care este scăderea numărului de cadre didactice din județul Vaslui în anul școlar 2025-2026 față de anul precedent, defalcată pe medii de rezidență și pe niveluri de învățământ?
2. Câte școli din județul Vaslui au fost comasate ori și-au pierdut personalitatea juridică în urma Legii 141/2025 și în câte localități rurale copiii sunt nevoiți acum să parcurgă distanțe mai mari pentru a ajunge la o unitate de învățământ?
3. Câte clase din mediul rural vasluian funcționează în anul curent în regim simultan și cum se compară acest număr cu anul școlar anterior?
4. Ce pondere din posturile didactice rurale din județ este ocupată în prezent de personal necalificat sau prin suplinire, față de situația de dinaintea aplicării legii?
5. Dispune ministerul de o evaluare de impact a măsurilor din Legea 141/2025 asupra școlilor rurale, solicitată atât de OCDE, cât și de Comisia Europeană, și, în caz afirmativ, când o va face publică? Dacă o astfel de evaluare nu există, cum justifică ministerul continuarea aplicării măsurilor?
6. Ce plan are ministerul pentru a stabiliza corpul profesoral din școlile rurale ale județului Vaslui înaintea anului școlar 2026-2027, inclusiv prin stimulente de atragere și menținere a cadrelor calificate în zonele defavorizate?

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Efectele Legii 141/2025 asupra rețelei școlare rurale din județul Vaslui în anul școlar 2025-2026 appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Ce sume din Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 ajung în județul Vaslui, unul dintre cele mai sărace județe ale țării

    Stimate domnule ministru,

Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027, cu o alocare de peste 4,15 miliarde de euro, are ca scop declarat reducerea decalajului dintre rural și urban în privința sărăciei și a excluziunii sociale și creșterea accesului la servicii pentru populația vulnerabilă.

 Dacă acest obiectiv înseamnă ceva în realitate, pe teren, atunci județul Vaslui ar trebui să fie printre primii beneficiari, nu printre ultimii, pentru că, știm bine, domnule ministru, că Vasluiul se numără, constant, printre cele mai sărace județe ale României, cu unul dintre cele mai scăzute salarii medii din țară, cu o rată ridicată a populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială și cu o pondere însemnată a locuitorilor din mediul rural — adică exact profilul de teritoriu pentru care a fost gândit Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027.

Pe de altă parte, stimate domnule ministru, un program dedicat combaterii sărăciei își ratează scopul dacă fondurile sunt atrase cu precădere de comunitățile care au deja capacitatea administrativă de a scrie proiecte, în timp ce comunele sărace, tocmai cele vizate, rămân pe dinafară din lipsă de personal și de expertiză. Trebuie recunoscut că depunerea și implementarea proiectelor ține și de autoritățile locale, iar responsabilitatea este partajată, însă Autoritatea de Management din cadrul ministerului pe care îl conduceți și Organismul Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman Nord-Est, care coordonează programul la nivelul județului Vaslui, au obligația de a sprijini activ acești beneficiari slabi și de a preveni situația paradoxală în care fondurile anti-sărăcie ocolesc tocmai județele cele mai sărace.

Având în vedere aceste aspecte, stimate domnule ministru, vă rog să îmi comunicați, punctual, pentru județul Vaslui:

1. Care este numărul total al proiectelor din județul Vaslui depuse, contractate și, respectiv, finalizate în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială, defalcat pe fiecare dintre prioritățile programului, cu valoarea contractată și plățile efectuate până la data răspunsului?
2. În cadrul priorității dedicate sprijinirii comunităților rurale fără acces sau cu acces redus la servicii sociale – cu o alocare de peste 815 milioane de euro la nivel național, câte proiecte vizează comune din județul Vaslui și câte dintre cele peste 80 de comune ale județului sunt acoperite de servicii sociale finanțate prin program?
3. Câte echipe comunitare integrate au fost înființate ori sunt finanțate în județul Vaslui prin program, în ce localități, raportat la ținta națională de 2.000 de echipe comunitare în mediul rural?
4. În cadrul priorității privind reducerea disparităților dintre copiii aflați în risc de sărăcie – alocare de peste 560 de milioane de euro, ce proiecte au fost contractate pentru județul Vaslui și câți copii din județ sunt beneficiari?
5. Câți preșcolari și elevi din județul Vaslui beneficiază de voucherele pentru rechizite și îmbrăcăminte, respectiv câți nou-născuți din județ beneficiază de voucherele pentru trusou, raportat la țintele naționale de 300.000, respectiv 60.000 de beneficiari, și prin ce mecanism se asigură că ajung la familiile cele mai vulnerabile?
6. În cadrul componentei de sprijin pentru persoanele defavorizate aflate în deprivare materială – mese calde și pachete cu alimente, câți beneficiari din județul Vaslui au fost cuprinși în program?
7. Ce proiecte destinate persoanelor vârstnice și persoanelor cu dizabilități din județul Vaslui au fost finanțate, câte persoane sunt beneficiare și câte echipamente asistive au fost furnizate în județ?
8. Câte strategii de dezvoltare locală și câte grupuri de acțiune locală din județul Vaslui sunt sprijinite prin componenta de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității în mediul rural, și care este stadiul lor de implementare?
9. Câte întreprinderi sociale au fost înființate ori finanțate în mediul rural din județul Vaslui prin program, raportat la ținta națională de 601 întreprinderi sociale rurale?
10. Cum se poziționează județul Vaslui față de media regiunii Nord-Est și față de media națională în privința gradului de accesare a fondurilor, câte cereri de finanțare din județ au fost respinse și din ce motive, ce sprijin tehnic a fost acordat prin Organismul Intermediar Nord-Est autorităților locale cu capacitate administrativă redusă și ce proiecte din județ se află în risc de dezangajare a fondurilor?

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Ce sume din Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 ajung în județul Vaslui, unul dintre cele mai sărace județe ale țării appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Numărul de localități din județul Vaslui care funcționează aproape exclusiv prin intermediul subvențiilor de la bugetul de stat

    Stimate domnule ministru,

Reforma administrativă a României este amânată an după an, din calcule electorale, iar prețul acestei amânări îl plătesc tocmai cetățenii din județele sărace. Partidele din arcul guvernamental refuză să se decupleze de la bugetul de stat, pentru că rețeaua de primării dependente financiar reprezintă, în fapt, o rețea de resurse electorale, întreținută cu bani publici.

Rezultatul se vede pe teren –  există, în țară, numeroase primării ineficiente, cu un aparat birocratic supradimensionat, în care nici măcar cheltuielile de personal nu mai pot fi acoperite din venituri proprii, iar investițiile lipsesc cu desăvârșire și într-un județ ca Vasluiul — unul dintre cele mai sărace din România, cu unele dintre cele mai mici venituri medii din țară — fenomenul este cu atât mai grav. Multe comune supraviețuiesc aproape integral din sumele defalcate din bugetul de stat, ceea ce înseamnă că nu au niciun resort propriu de dezvoltare: banii care intră se duc pe salarii și pe funcționare, iar comunitatea rămâne blocată în sărăcie, fără drumuri, fără utilități, fără proiecte. 

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele date pentru județul Vaslui:

1. Câte dintre comunele județului nu au avut, în perioada 2020–2025, venituri proprii suficiente pentru a acoperi cheltuielile de personal ale aparatului propriu, defalcat pentru fiecare an în parte?
2. Care este numărul primăriilor din județ care au înregistrat venituri proprii mai mici decât sumele primite de la bugetul de stat – sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale și cote defalcate din impozitul pe venit, în perioada 2020–2025, defalcat pentru fiecare an menționat?
3. Care este, pentru aceeași perioadă, ponderea medie a veniturilor proprii în totalul bugetelor locale ale comunelor din județul Vaslui și care sunt comunele cu cel mai scăzut grad de autofinanțare?
4. Ce raport există, la nivelul acestor primării, între cheltuielile cu aparatul propriu și investițiile realizate din venituri proprii în perioada 2020–2025?

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Numărul de localități din județul Vaslui care funcționează aproape exclusiv prin intermediul subvențiilor de la bugetul de stat appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Clarificări despre înlocuirea alocației de hrană pentru copiii cu CES cu masă caldă sau pachet alimentar — impactul asupra județului Vaslui

    Stimate domnule ministru,

Decizia de a elimina plata directă a alocației de hrană pentru copiii cu cerințe educaționale speciale și de a o înlocui cu masă caldă sau pachet alimentar, prin modificarea Legii nr. 272/2004, nu a reprezentat doar o ajustare administrativă, ci și o schimbare de fond în modul în care statul sprijină una dintre cele mai vulnerabile categorii de copii – măsura a fost adoptată de Senat în ciuda avizelor negative ale Consiliului Legislativ și ale Consiliului Economic și Social și fără susținerea Ministerului Muncii, fapt ce ar trebui să dea de gândit oricărui decident responsabil.

Argumentul invocat de inițiatori — că sumele nu ar fi întotdeauna folosite în interesul copilului — nu poate justifica înlocuirea unui drept bănesc cu un mecanism birocratic pe care statul nu are certitudinea că îl poate livra uniform. Cuantumul alocației, de 32 de lei pe zi, respectiv 48 de lei pe zi pentru copiii cu certificat de încadrare în grad de handicap, rămâne neschimbat pe hârtie; în practică însă, prin reținerea de către școală a contravalorii mesei furnizate, o parte din bani nu va mai ajunge la familie. Cu alte cuvinte, ceea ce este prezentat ca eficientizare funcționează, pentru multe familii, ca o diminuare mascată a sprijinului. 

Pentru un județ precum Vasluiul, cu o rețea școlară întinsă în mediul rural și cu resurse locale limitate, riscul este ca măsura să creeze inegalități între copii în funcție de localitatea în care învață și, din acest motiv, în calitate de deputat al acestui județ, consider că problema esențială este una de cost, capacitate administrativă și echitate, iar înainte de aplicarea unei asemenea măsuri, oamenii din Vaslui au dreptul să știe ce se schimbă pentru copiii lor.

În acest context, stimate domnule ministru, vă solicit să îmi transmiteți, punctual, pentru județul Vaslui:

1. Câți copii cu cerințe educaționale speciale, cu certificat de orientare școlară eliberat de CJRAE Vaslui, sunt înregistrați, în prezent, în județ și câți dintre ei sunt beneficiari ai alocației de hrană, cu defalcare pe mediul urban și rural și pe categoria celor care dețin și certificat de încadrare în grad de handicap?
2. Care a fost suma totală plătită în județul Vaslui, în anul 2025 și în anul 2026 până la data răspunsului, cu titlu de alocație de hrană pentru copiii cu CES, și ce sumă estimează ministerul că nu va mai ajunge direct la familiile din județ prin trecerea de la plata în bani la suportul alimentar, respectiv ce economie la buget rezultă din reținerea contravalorii meselor de către unitățile de învățământ?
3. Care este fundamentarea acestei schimbări, în condițiile în care a fost adoptată în pofida avizelor negative ale Consiliului Legislativ și ale Consiliului Economic și Social și fără susținerea Ministerului Muncii, și ce notă de impact a stat la baza deciziei?
4. Câte dintre unitățile de învățământ din județul Vaslui care școlarizează copii cu CES dispun de cantină proprie pentru a asigura o masă caldă, câte vor apela la catering și în câte se va ajunge la pachet alimentar, cu defalcare pe mediul urban și rural?
5. Cum intenționează ministerul să asigure aplicarea uniformă a măsurii în comunele rurale din județul Vaslui, unde școlile nu dispun de cantine, astfel încât să nu apară discrepanțe majore între copii, în funcție de localitate și de capacitatea administrativă a școlii?
6. Ce soluție are ministerul pentru copiii cu CES ale căror nevoi nu țin de alimentație, ci de terapii, medicamente, suplimente sau transport — cheltuieli pe care familiile le acopereau adesea din această alocație — și cum compensează noul sistem pierderea acestei posibilități?
7. Ce măsuri alternative au fost analizate înainte de a se alege eliminarea plății directe — spre exemplu, un mecanism de control al utilizării fondurilor, decontarea pe bază de documente justificative sau un instrument de plată dedicat — și din ce motive au fost respinse?
8. Ce buget suplimentar a fost prevăzut pentru unitățile de învățământ din județul Vaslui în vederea acoperirii costurilor logistice ale noului sistem – dotarea cantinelor, contracte de catering, transport, personal, în condițiile în care finanțarea cantinelor ține de bugetele locale?

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Clarificări despre înlocuirea alocației de hrană pentru copiii cu CES cu masă caldă sau pachet alimentar — impactul asupra județului Vaslui appeared first on AUR.

Deputatul subliniază că, deși cuantumul alocației rămâne pe hârtie neschimbat — 32 de lei pe zi, respectiv 48 de lei pentru copiii cu certificat de încadrare în grad de handicap —, prin reținerea de către școală a contravalorii mesei furnizate o parte din bani nu va mai ajunge la familie. De asemenea, este amintit faptul că proiectul a fost adoptat de Senat în ciuda avizelor negative ale Consiliului Legislativ și ale Consiliului Economic și Social și fără susținerea Ministerului Muncii.

„Ni se spune că este o simplă schimbare de procedură. În realitate, este o schimbare de fond, care ia din mâna părintelui un drept și îl mută într-un mecanism birocratic pe care statul nu are cum să îl ducă la capăt în mod egal. Când atâtea instituții spun «nu», iar guvernanții merg mai departe, nu mai vorbim despre reformă, ci despre încăpățânare pe seama celor vulnerabili”, a declarat deputatul AUR Laura Gherasim.

Reprezentantul AUR insistă asupra situației din județul Vaslui, unde numeroase școli sunt răspândite în mediul rural, multe fără cantină și fără resursele necesare pentru a asigura o masă caldă. În aceste condiții, spune deputatul, copiii din satele izolate riscă să rămână fără sprijinul de care beneficiază copiii din orașe, tocmai fenomenul de inegalitate pe care măsura pretinde că îl combate.

Deputatul mai avertizează că, pentru mulți dintre copiii cu CES, nevoia principală nu este hrana, ci terapiile, medicamentele, suplimentele ori transportul către centre specializate — cheltuieli pe care familiile le acopereau adesea din această alocație. „Le spunem acum acestor familii că, în locul libertății de a-și ajuta copilul așa cum știu ele mai bine, primesc o farfurie pe care copilul lor, de multe ori, nici nu o poate mânca din motive medicale”, a adăugat acesta.

În acest context, deputatul AUR de Vaslui solicită ministrului Educației și Guvernului să prezinte public câți copii cu CES sunt înregistrați în județul Vaslui, câte școli din județ pot asigura o masă caldă și ce se întâmplă cu sumele care nu mai ajung la familii, susținând că, dacă obiectivul era utilizarea corectă a fondurilor, existau și alternative — un mecanism de control, decontarea pe bază de documente sau un instrument de plată dedicat — și că s-a ales „calea cea mai comodă pentru administrație și cea mai dureroasă pentru copil”.

„Copiii cu cerințe speciale din Vaslui și din toată țara nu sunt o linie de economisit la buget. Un stat care își măsoară grija față de ei în porții de mâncare reținute la școală este un stat care și-a pierdut busola”, a conchis doamna deputat Laura Gherasim.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „Cer regândirea măsurii prin care copiii cu CES pierd alocația de hrană în bani! O tăiere deghizată pe seama celor mai vulnerabili copii” appeared first on AUR.