Domnului Ion-Marcel CIOLACU, Prim-ministru al României

Domnului Florin-Ionuț BARBU, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.03.2025

Obiectul întrebării: Motivele neadoptării între 2016 și 2020 a unei hotărâri de guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul alimentar scurt, prevăzută de Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare

Stimate domnule Prim-ministru,

Stimate domnule Ministru,

România a ajuns într-o poziție rușinoasă, când importă majoritatea produselor alimentare din țări care au, tradițional, un potențial agricol sub cel al țării noastre.

Peste tot în țară am întâlnit părerea că statul român nu sprijină în mod adecvat producătorii agricoli autohtoni, mai cu seamă în ceea ce privește desfacerea producției agricole concurate puternic de importuri. Acest fapt are un impact negativ major asupra balanței comerciale a țării.

La 12 iulie 2016 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 150 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Legea nr. 321/2009 a fost completată, între altele, cu articole noi despre obligațiile speciale ale comercianților. Aceste articole sunt menite să susțină producătorii români și să le ofere consumatorilor din România informații exacte privind originea produselor alimentare. Adoptarea acestor completări a fost salutată de reprezentanții sectorului de producție agroalimentară din România, ca și de cea mai mare parte a societății românești.

Articolele noi introduse în 2016 se refereau la: definiția noțiunii de „produs românesc”; obligația comerciantului de a acorda spații distincte de expunere și vânzare a produselor românești; indicarea pe etichetele pentru carnea comercializată în România a mențiunilor despre țara de origine a animalului, precum și despre țările în care acesta a fost născut, crescut, sacrificat și tranșat; obligația comerciantului de a afișa vizibil sintagma „carne românească” în cazul cărnii care îndeplinește condițiile regulamentare europene; obligația comercianților persoane juridice autorizate să desfășoare activități de comercializare pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe (cu excepția celor exotice), miere de albine, produse lactate și de panificație de a achiziționa aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă la raft provenite din lanțul alimentar scurt, conform legislației; aprobarea prin hotărâre a Guvernului a metodologiei de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare; emiterea de către ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a unui ordin privind produsele din afara lanțului scurt de aprovizionare; obligația comerciantului persoană juridică autorizată care desfășoară activități de comercializare pentru produsele alimentare de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești, cu respectarea legislației sanitar-veterinare.

Un lanț alimentar scurt, conform Politicii Agricole Comune a UE, este definit ca fiind un „lanț alimentar ce implică un număr limitat de agenți economici, ce și-au luat angajamentul față de cooperarea, dezvoltarea economică locală și relațiile geografice și sociale strânse dintre producători, procesatori și consumatori”. Legea nr. 321/2019 a integrat în 2016, așa cum am arătat mai sus, noțiunea de „lanț alimentar scurt”.

La 12 decembrie 2016, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare, în cadrul acestei dezbateri publice primindu-se mai multe propuneri, sugestii și opinii din partea celor interesați.

La 27 martie 2020, Legea nr. 321/2009 a fost iarăși modificată prin Legea nr. 28/2020, majoritatea prevederilor introduse în 2016 fiind abrogate sau înlocuite cu prevederi noi. Astfel, noțiunea de „lanț alimentar scurt”, așa cum este definită aceasta de Politica Agricolă Comună a UE, a fost eliminată din legea română.

De asemenea, a fost eliminată obligativitatea comercianților de a indica pe etichete țara de origine a produselor alimentare comercializate, precum și a locului/țării de proveniență a produselor primare a alimentelor comercializate, aspecte asupra cărora Uniunea Europeană nu a formulat niciodată niciun fel de obiecții, dimpotrivă existând Regulamente UE prin care se instituie asemenea obligații atât pentru producători, importatori și exportatori, cât și pentru comercianți. Guvernul României a emis un punct de vedere nefavorabil operării în 2020 a modificărilor și completărilor la Legea 321/2009.

Constatăm cu regret că prevederile cu care a fost completată Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare în 2016 au rămas literă moartă și nu au fost aplicate de către comercianții vizați din cauza faptului că, între 2016 și 2020, Guvernul României nu s-a achitat de obligația sa legală de a aproba printr-o hotărâre normele metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare / lanțul alimentar scurt.

Constatăm de asemenea că anul acesta, ca și în anii precedenți, un număr foarte mare de producători agricoli din România au suportat prejudicii importante, fiind nevoiți să-și distrugă întreaga producție sau mare parte din ea pe motivul obiectiv al imposibilității desfacerii acesteia.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne comunicați punctual:

1. Care sunt motivele pentru care între anii 2016 și 2020 nu a fost adoptată Hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare / lanțul alimentar scurt, așa cum prevedea Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

2. Dacă a fost sau nu emis, între anii 2016 și 2020, un Ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, așa cum prevedea expres Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Rugăm să ne puneți la dispoziție o copie a respectivului ordin de ministru, în cazul în care un asemenea ordin a fost emis.

3. Dacă Guvernul consideră oportună operarea, prin Ordonanță de Urgență a Guvernului, a Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, în sensul reintroducerii noțiunii de „lanț alimentar scurt”, așa cum este definită aceasta de Politica Agricolă Comună a UE, și a obligativității comercianților de a indica pe etichete țara de origine a produselor alimentare comercializate, precum și a locului/țării de proveniență a produselor primare a alimentelor comercializate.

4. Ce alte decizii și măsuri concrete au în vedere Guvernul României, respectiv Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru a alinia legislația și practicile din țara noastră la Politica Agricolă Comună a UE cu referire la lanțul alimentar scurt / lanțul scurt de aprovizionare, astfel încât aceste decizii și măsuri concrete să sprijine producătorii agricoli români atât în ceea ce privește desfacerea producției alimentare, cât și în ceea ce privește exportul producției alimentare din România.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Motivele neadoptării între 2016 și 2020 a unei hotărâri de guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul alimentar scurt, prevăzută de Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare appeared first on AUR.

Cum funcționează lanțul scurt alimentar?

Proiectul propune ca toate instituțiile statului care au cantine sau utilizează produse alimentare – fie că vorbim despre merele din școli, mierea, legumele sau carnea din spitale și liceele militare – să cumpere aceste produse, în primul rând, de la producătorii locali. Spre exemplu, dacă spitalul din Alba Iulia are nevoie de morcovi, ofertele vor fi selecționate mai întâi din Alba Iulia. Dacă nu sunt disponibile în oraș, se extinde căutarea la comunele din împrejurimi, apoi la nivel de județ, regiune și, în cele din urmă, la nivel național. Doar dacă nu se găsesc produse românești, abia atunci vor fi achiziționate din afara țării.

De ce este acest proiect de lege benefic pentru România?

1. Sprijin pentru fermierii români și piață de desfacere sigură:
Acest proiect creează o piață viitoare stabilă pentru fermierii locali. Dacă astăzi trebuie să importăm produse pentru că nu se găsesc pe plan local, proiectul lanțului scurt va motiva producătorii români să investească și să crească producția. Fermierii vor ști că există o piață de desfacere sigură și predictibilă, iar în anii următori nu vom mai depinde de importuri.

2. Banii românești rămân în România:
Deficitul comercial cu produse agroalimentare a continuat să se adâncească, astfel că în 2023 a ajuns la 1,2 miliarde de euro, cu 0,6% mai mare față de 2022. Anul acesta nu a făcut decât să se adâncească și mai mult. Banii pe care îi cheltuie statul român pe aceste produse pot rămâne în țară, sprijinind producția locală și economia națională. În loc să finanțăm ferme din alte state europene, vom contribui direct la dezvoltarea agriculturii românești și la creșterea veniturilor micilor producători din România.

3. Respectarea principiilor europene:
Uniunea Europeană promovează principiul „de la fermă la furculiță”. Proiectul de lege privind implementarea lanțului scurt alimentar tocmai asta își propune, el fiind cel mai scurt traseu de la producători pe mesele românilor.

În ciuda susținerii unanime din Senat, proiectul este blocat la Camera Deputaților de către Florin Barbu, actualul ministru al agriculturii și fost președinte al Comisiei de Agricultură din Cameră. În contextul în care statul român are nevoie de măsuri care să susțină agricultura locală și să reducă dependența de importuri, PSD ține acest proiect în sertar, fără nicio explicație clară.

Guvernul României are datoria de a lua măsuri concrete pentru a sprijini fermierii și economia locală, nu de a ignora inițiativele care pot aduce beneficii directe economiei naționale. Lanțul scurt alimentar este un proiect care nu doar că ar contribui la securitatea alimentară a țării, dar ar și consolida piața locală, menținând banii românilor în România.

România are nevoie de legi care să prioritizeze producția locală și să reducă dependența de importuri. Instituțiile statului trebuie să devină piloni ai economiei naționale, sprijinind fermierii români și investind în produsele lor. Acest proiect poate transforma România într-un stat care se susține prin propria economie și oferă siguranță alimentară cetățenilor săi.

PSD și conducerea Camerei Deputaților au obligația să deblocheze acest proiect, lăsând economia românească să prospere prin sprijinirea producătorilor locali!”, spune Călin Matieș, senator AUR.

The post Călin Matieș (AUR): “Lanțul scurt alimentar, un proiect esențial pentru susținerea producătorilor români, blocat în Camera Deputaților de PSD” appeared first on AUR.