„Minciuna stă la masă cu PSD și cu pajii săi de la USR și PNL. După ce se laudă de ani buni că are programe pentru a crește suprafața irigată și pentru a compensa lipsa de apă din unele regiuni ale țării, iată și rezultatul: guvernul se laudă că România are 8,4 milioane de hectare de teren arabil şi o infrastructură de irigaţii construită pe 3,1 milioane de hectare. Dacă ar fi adevărat, am fi printre campionii Europei.

Realitatea, este, ca de obicei, alta decât minciunile oficiale ale PSD-ului care a păstorit agricultura în 8 din ultimii 10 ani: doar 16% din suprafața raportată ca fiind irigabilă este, de fapt, irigată. Adică doar vreo 500.000 ha . Ca de obicei și aici suntem printre codași în UE”, a declarat liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu.

Sursa: https://www.zf.ro/companii/romania-are-una-dintre-cele-mai-mari-infrastructuri-de-irigatii-din-22956342

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Minciuna stă la masă cu PSD și cu pajii săi de la USR și PNL” appeared first on AUR.

„La Lungulețu, fermierii nu mai pot iriga pământul.

Sistemele de irigații au fost distruse sau lăsate în paragină. Azi, cei care vor să-și ude culturile cu apă din puțuri sau din râul Dâmbovița sunt amendați, li se confiscă motopompele, iar unii sunt ridicați de poliție. Oamenii nu cer pomană – cer doar să-și poată salva munca.

În schimb, apa este direcționată prioritar către Apa Nova, companie deținută de grupul francez Veolia. Profitul pleacă în afară, seceta rămâne aici!

Ce fel de țară își lasă agricultorii fără apă pentru a servi interesele unei companii private? Ce fel de stat pune mai presus o multinațională decât hrana propriului popor?

Nu e vorba doar despre Lungulețu. E despre direcția în care mergem ca societate.

Ministrul Agriculturii trebuie să găsească de urgență soluții pentru ca acești oameni să poată iriga legal și sustenabil! Nu e doar o problemă locală – este o urgență națională. Agricultura românească are nevoie de sprijin real, nu de piedici.

Fără fermieri, nu avem hrană, fără apă, nu avem viitor!” a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Fără fermieri, nu avem hrană, fără apă, nu avem viitor!” appeared first on AUR.

Domnului Cornel POPA, Director General Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF)

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Situația infrastructurii de irigaţii in Sud-Estul României

Stimate domnule Director General,

Agricultura românească se confruntă de ani buni cu provocări majore cauzate de secetă, fenomen care afectează semnificativ producția agricolă și stabilitatea economică a fermierilor.

În vara anului 2024, fermierii s-au confruntat cu cele mai scăzute recolte de porumb și floarea-soarelui din ultimii 12 ani, producțiile fiind înjumătățite. Această situație a generat pierderi financiare considerabile și a afectat atât fermierii, cât și consumatorii, care au resimțit creșteri de prețuri la alimente.

În fața acestor provocări, devine evidentă necesitatea unor investiții substanțiale în sistemele de irigații. Atât statul, cât și fermierii trebuie să colaboreze pentru a dezvolta și moderniza infrastructura de irigații, asigurând astfel reziliența agriculturii românești la condițiile climatice nefavorabile.

Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații, elaborat de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, subliniază de-altfel importanța reabilitării infrastructurii existente pentru a combate seceta pedologică extremă și severă din zonele de sud și est ale României.

Fermierii își exprimă dorința arzătoare de a avea acces la surse de apă fiabile pentru a-și proteja culturile și a-și asigura mijloacele de trai. Lipsa accesului la irigații adecvate îi determină pe mulți să reducă suprafețele cultivate sau să renunțe la anumite culturi, afectând astfel producția agricolă națională.

În calitate de susţinător al comunității agricole, îmi exprim dorința de a clarifica aspectele care ar facilita investițiile fermierilor în sisteme de irigații, prin utilizarea optimă a infrastructurii existente în sud-estul României, o regiune grav afectată de secetă. Reabilitarea și extinderea sistemelor de irigații în această zonă ar putea crește semnificativ reziliența agriculturii locale și ar contribui la securitatea alimentară a țării.

În acest context, vă rog să îmi furnizați un răspuns clar privitor la starea de funcţionare a reţelei principale de irigaţii aflată ȋn administrarea ANIF, din Amenajările de irigaţii:

1. Terasa IALOMIȚA-CĂLMĂȚUI

– Stația de pompare de bază SPA I. M. GHEORGHIU

– Stațiile de repompare: SRPA I + I Q SPIRU HARET; SRPA I A, LACU REZII, SRPA III, SRPA IIIA; SRPA IV; SRPA IVA; SRPA II + 23;

– Canale aducțiune: CA Luncă, CA Terasă;

– Canale de distribuție: CD1, CD2, CD3, CD3A, CD5, CD5G, CD4A, CD4A1, CD4, CD7, CD8, CD9, CD6, CD6A1, CD5H, CD5H1

– Stațiile de repompare SRPA V; SRPA VI Bucșa; SRP VIIA, SRP VII B; SRP VII C

– Canale de distribuție: CD 1, CD 2, CD 2A, CD 4B, CD 4C, CD 7; CD 5H, CD 5, CD 4A, CD 5A2, CD 5F, CD 5F1, CD 5F2, CD 5B, CD 5C, CD 7, CD 5A, CD 4A2, CD 4A1, CD 4D; CD 5 et. I, CD 5 et. II;

2. AMENAJAREA DE IRIGAȚII MOSTIȘTEA II

– Stația de pompare de bază: SPA Verguleasa;

– Stațiile de repompare: SRPA 12.13 Gubănești; SRPA 12.14 Șenoiu;

– Canale de aducțiune: CA 2.1; L

– Canale distribuție: CD2.1.1, CD2.1.2, CD2.1.4, CD2.1.4.1, CD2.1.5, CD2.1.6;

– Stații de repompare SRPA 5.5; SRPA 13.37; SRPA15.57, SRPA15.67;

– Stații de repompare SRPA 13.48; SRPA 13.16; SRPA13.27, SRPA 13.47;

– Canale aducțiune: CA3.3, CA3.1, CA 2.2;

– Canale de distribuție: CD1-3; CD3-12;

3. AMENAJAREA DE IRIGAȚII MOSTIȘTEA VI

– Stații de repompare: SRPA 16.12 Făurei; SRPA 16.23; SRPA 16.34; SRPA 16.45

– Canale de aducțiune: CA 6; CA 6 Nord; CA 6 Sud;

– Canale de distribuție: CD 6, CD 6.1, CD 6.3, CD 6.4, CD 6.6;

4. AMENAJAREA DE IRIGAȚII PIETROIU ȘTEFAN CEL MARE

– Stația de pompare de bază: SPA Pietroiu;

– Stații de repompare: SRP 1, SRP 6;

– Canale de aducțiune: CA II, CA, CA1;

– Canale de distribuție: CD1, CD6

– Stațiile de repompare: SRP2, SRP3, SRP4, SRP9; SRP10;

– Canale aducțiune, CA1, CA2;

– Canale de distribuție: CD1 Pietroiu, CPE1 Pietroiu, CD2 Pietroiu, CD3, CD4, CD5; CD9, CD3a;

5. AMENAJAREA DE IRIGAȚII FĂCĂENI -VLĂDENI

– Stație de pompare de bază: SPA km 3;

– Stații de repompare: SRP 1, SRP 2; SRP 3;

– Canale de aducțiune: CA 3 Vlădeni;

– Canale de distribuție: CD 7; CD 7A; CD 7B; CD 7C; CD 7D;

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Situația infrastructurii de irigaţii in Sud-Estul României appeared first on AUR.

Domnului Cornel POPA, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF)

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 06.03.2025

Obiectul întrebării: Situaţia infrastructurii de irigaţii a judeţului Vaslui

Stimate Domnule Director,

Irigarea terenurilor agricole reprezintă un factor esențial pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii și, implicit, pentru bunăstarea județului Vaslui. Asigurarea unui sistem eficient de irigații contribuie la creșterea productivității agricole, la stabilitatea veniturilor fermierilor și la securitatea alimentară a regiunii.

În ultimii ani, județul Vaslui a fost grav afectat de secetă, ceea ce a dus la pierderi semnificative în sectorul agricol. Seceta pedologică severă a devenit o constantă a ultimilor ani, în unele județe fermierii înregistrând pagube însemnate. Aceste condiții au subliniat vulnerabilitatea agriculturii locale la schimbările climatice și necesitatea unor măsuri adecvate pentru a atenua impactul acestora.

În acest context, rolul ANIF devine crucial pentru viitorul agriculturii românești, în special în fața provocărilor generate de schimbările climatice. Implementarea și modernizarea infrastructurii de irigații sunt esențiale pentru a asigura reziliența sectorului agricol și pentru a proteja investițiile fermierilor.

De asemenea, lacurile de acumulare din județul Vaslui joacă un rol esențial în gestionarea resurselor de apă, având multiple utilizări precum regularizarea debitelor, irigații și piscicultură. Printre cele mai importante se numără: lacul Solești, lacul Pușcași, lacul Mânjești, lacul Râpa Albastră.

Aceste lacuri au potențialul de a susține sistemele de irigații, contribuind astfel la dezvoltarea agriculturii în județul Vaslui. Informațiile detaliate referitoare la aceste aspecte sunt esențiale pentru a înțelege modul în care resursele de apă existente pot fi utilizate eficient în sprijinul agriculturii locale.

În acest context, vă rog să ȋmi răspundeţi la urmatoarele ȋntrebari:

1. Care este lungimea totală a canalelor de irigații în județul Vaslui și care este situația actuală a stațiilor de pompare, defalcată pe fiecare Unitate Administrativ-Teritorială (UAT) și zonă, în ceea ce privește:

– Stații funcționale

– Stații nefuncționale

– Stații aflate în reparație

– Stații inexistente sau distruse

2. Ce proiecte sunt în derulare în județul Vaslui pentru repararea și modernizarea rețelei de irigații? Vă rugăm să furnizați detalii punctuale, inclusiv sumele alocate pentru fiecare proiect.

3. Care este strategia ANIF pentru dezvoltarea infrastructurii de irigații în județul Vaslui? Vă rugăm să specificați planurile pe termen scurt, mediu și lung.

4. Ce proiecte intenționează ANIF să implementeze în județul Vaslui în viitorul apropiat?

5. Care este situația actuală a fiecărui lac de acumulare din județul Vaslui în ceea ce privește:

– Proprietatea și administrarea: Aparțin acestea ANIF, Administrației Naționale “Apele Române” sau altor entități?

– Statutul juridic: Sunt aceste lacuri închiriate, concesionate sau dețin un alt tip de aranjament contractual?

6. Care sunt planurile exacte ale ANIF privind integrarea fiecărui lac de acumulare în strategia de dezvoltare a rețelei de irigații a județului Vaslui? Vă rugăm să furnizați detalii punctuale pentru fiecare lac în parte.

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Situaţia infrastructurii de irigaţii a judeţului Vaslui appeared first on AUR.

Domnului Florin BARBU, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 06.03.2025

Obiectul întrebării: Necesitatea urgentării Programului DR-26 pentru irigații și clarificarea condițiilor de accesare a fondurilor europene

Stimate Domnule Ministru,

Irigarea terenurilor agricole reprezintă un factor esențial pentru asigurarea producției agricole și, implicit, pentru securitatea alimentară a României. În ultimii ani, efectele schimbărilor climatice ȋn judeţul Vaslui au devenit din ce în ce mai vizibile, iar fenomenul secetei a afectat grav agricultura la nivel local si național.

Lipsa precipitațiilor și temperaturile extreme au condus la scăderea drastică a producției agricole, afectând atât fermele mari, cât și micii producători. În acest context, investițiile în infrastructura de irigații nu mai pot fi amânate, iar fermierii au nevoie de sprijin real și concret din partea statului pentru a putea face față acestor provocări.

Cu toate acestea, rata de absorbție a fondurilor europene destinate infrastructurii agricole și irigațiilor rămâne scăzută. Lipsa accesului la finanțare, birocrația excesivă și întârzierile în implementarea programelor de sprijin agravează situația fermierilor, care sunt deja decapitalizați și vulnerabili în fața unor condiții climatice tot mai imprevizibile.

Recent, s-a anunțat dorinţa de lansare a programului DR-26, destinat sprijinirii infrastructurii de irigații, însă până în prezent nu există un ghid al solicitantului, nici măcar în formă consultativă. Această incertitudine generează confuzie și îngreunează planificarea investițiilor necesare pentru viitorul apropiat.

în acest context, vă adresez următoarele întrebări pentru a clarifica aspectele esențiale ale programului DR-26:

1. Care este termenul estimat pentru publicarea ghidului consultativ?

2. Când se estimează publicarea ghidului final?

3. Cine este eligibil pentru accesarea fondurilor în cadrul acestui program?

4. Ce tipuri de achiziții sunt eligibile pentru finanțare?

5. Care este suma maximă ce poate fi accesată prin DR-26?

6. Care sunt condițiile de accesare pentru fermieri și alți potențiali beneficiari?

7. Care sunt criteriile de punctare și cum se va face departajarea proiectelor?

8. În cazul în care punctajele nu sunt încă stabilite, care sunt principiile și liniile directoare pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale le va lua în considerare pentru stabilirea acestora?

9. Ce măsuri vor fi luate pentru a simplifica și accelera procesul de depunere și evaluare a proiectelor?

10.Există posibilitatea unor plăți în avans pentru beneficiarii programului, având în vedere gradul ridicat de decapitalizare al fermierilor?

11.Vor fi impuse criterii specifice de prioritizare pentru zonele afectate grav de secetă?

12.În cazul proiectelor ce implică modernizarea infrastructurii de irigații existente, vor exista punctaje suplimentare pentru eficiență energetică sau utilizarea de tehnologii sustenabile?

13.Ce mecanisme de monitorizare și control vor fi implementate pentru a evita întârzierile și blocajele în derularea programului?

14.În cazul unui interes ridicat din partea fermierilor și epuizarea rapidă a fondurilor, există posibilitatea suplimentării bugetului alocat programului?

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Necesitatea urgentării Programului DR-26 pentru irigații și clarificarea condițiilor de accesare a fondurilor europene appeared first on AUR.

Simpla enumerare a proiectelor, strategiilor și măsurilor promise și parțial implementate de autorități în ultimii 34 de ani demonstrează că, în momentul de față, Guvernul României este incapabil să gestioneze protecția culturilor agricole, în condițiile unei clime neprielnice.

Principala cauză care a împiedicat refacerea și dezvoltarea unui sistem național de irigații este lipsa coerenței administrative. Niciun proiect major nu a fost dus la bun sfârșit, din motive legate de finanțare, viziune sau voință politică.

În realitate, dincolo de propaganda electorală și declarațiile de conjunctură, executivul nu a acordat niciodată importanța cuvenită acestei infrastructuri strategice.

Fără un plan general cu termene de execuție clare și fără un responsabil care să urmărească și să raporteze stadiul proiectului, reabilitarea nu a fost niciodată altceva decât o promisiune goală de conținut.

Pentru deblocarea situației, propunem următoatele măsuri:

1. Înființarea unei funcții de management în cadrul Ministerului Dezvoltării, care să aibă în responsabilitate proiectarea, planificarea, verificarea și raportarea stadiului de execuție a lucrărilor de reabilitare.

2. Realizarea unui plan general care să cuprindă rețeaua completă a sistemului național de irigații, evaluarea stării de funcționare a acestuia, bugetul general pentru reabilitare și o planificare pe etape a necesarului de lucrări pentru repunerea sa în funcțiune.

3. Întocmirea unui plan de întreținere și operare a sistemului, în care să fie prevăzute responsabilitățile autorităților locale pentru protecția infrastructurii.

4. Identificarea surselor de finanțare pentru lucrările de reabilitare, întreținere, operare și extindere a sistemului național de irigații.

5. Identificarea soluțiilor optime pentru alegerea surselor de apă necesare unor segmente din sistemul național de irigații: exploatarea bazinului hidrografic sau a pânzei freatice.

6. Clasificarea sistemului național de irigații la nivelul obiectivelor de interes strategic.

7. Unificarea legislației care reglementează protecția culturilor agricole în cadrul unui proiect de lege unitar, pragmatic și coerent.

8. Simplificarea sistemului de atribuire a lucrărilor de întreținere și reabilitare, astfel încât legiuitorul să prevină orice întârziere operațională, dar și monopolizarea activităților.

9. Prioritizarea reabilitării la segmentele de infrastructură aflate în stare de funcționare sau care necesită un volum mic de reparații.

10. Realizarea unor mecanisme de cooperare și co-finanțare public – privat, care să permită fermierilor și investitorilor să finanțeze lucrări de reabilitare sau întreținere a sistemului național de irigații, mai ales în situațiile în care utilizarea acestuia le-ar aduce beneficii calculabile imediate”, spune Claudiu Târziu, liderul europarlamentarilor AUR și președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor.

The post Claudiu Târziu (AUR): “Măsuri pentru protecția culturilor agricole, în condițiile unei clime neprielnice” appeared first on AUR.

„Sărăcia și dezorganizarea costă mult mai mult decât investițiile care ar putea elimina aceste flageluri – este ceea ce am afirmat întotdeauna.
Să facem un calcul simplu: în acest an, culturile agricole au fost devastate de secetă și, implicit, de lipsa sistemelor de irigații. Dacă, în 1989, România avea o rețea de irigații întinsă pe aproximativ 3,2 milioane de hectare, în 2002 se mai irigau puțin peste 400 de mii de hectare.

Anul acesta, potențialul de producție al României este de 30 de milioane de tone de porumb, potrivit ministrului agriculturii. În realitate, după lunile de secetă cumplită, este așteptată o recoltă de maxim șapte milioane de tone. Așadar, mai puțin de un sfert din potențial.”

Potrivit eurodeputatului, „guvernul promite că va plăti despăgubiri de 200 de euro la hectar pentru o suprafață calamitată de două milioane de hectare. Aceasta înseamnă 400 de milioane de euro”.

„Știți cât costă reabilitarea întregului sistem de irigații în România?

Tot dintr-o estimare oficială, vorbim despre aproximativ 1,7 miliarde euro, termenul de realizare fiind anul 2027. Dacă vor mai urma doi ani de secetă, guvernul va cheltui deja peste jumătate din bugetul de investiții pe despăgubiri, fără a mai calcula și pierderile de producție, taxele, datoriile acumulate de agricultori ș.a.m.d.”, a mai afirmat Claudiu Târziu în discuțiile purtate cu fermierii doljeni.

„Oricând a fost vorba despre o solicitare venită din exterior, România a scos instantaneu miliarde de euro și a plătit: sisteme Patriot, avioane de vânătoare vechi de 30 de ani, avioane de ultimă generație, tancuri, vaccinuri, ajutor financiar și material pentru Ucraina și multe altele. Toate acestea se ridică ușor la 15 – 20 de miliarde de euro.

Dar niciodată, atunci când ar fi putut să investească în economia sau agricultura țării, în infrastructură, educație sau cercetare, guvernul nu a găsit banii necesari, nu a avut la dispoziție instrumentele legale sau nu a avut parte de înțelegere la partenerii externi.

Ideea de bază rămâne: investiția în agricultura românească este cea mai profitabilă cheltuială, pentru că banii se reîntorc rapid, iar o industrie uriașă poate prospera și poate contribui la bugetul statului dacă este scoasă din colaps”, a mai declarat liderul europarlamentarilor AUR.

The post Claudiu Târziu (AUR): “Un sistem de irigații ne-ar costa mai puțin decât despăgubirile date pentru secetă” appeared first on AUR.

Mai mult, recoltele fermierilor noștri sunt topite sub arșița ultimelor săptămâni. Culturile de porumb și floarea-soarelui sunt grav afectate, cu aproape 2 milioane de hectare compromise. Culturile de toamnă, precum grâul și rapița, nu au scăpat nici ele de efectele secetei, aproximativ 100.000 de hectare fiind afectate de lipsa precipitațiilor. În acest context, prețurile alimentelor, în special al uleiului de floarea-soarelui, ar putea crește semnificativ în acest an.

În acest context dramatic, guvernul PSD-PNL demonstrează o nepăsare cruntă față de situația fermierilor români, care se luptă cu pierderi uriașe și dificultăți economice grave. Pierderile cauzate exclusiv de seceta din acest an se ridică la 1,8 miliarde de euro. La acestea se adaugă și costurile necesare pentru finanțarea culturilor, care totalizează și ele aproximativ 1 miliard de euro, bani pe care fermierii nu îi vor mai recupera.

Situația agriculturii românești este cunoscută de ani buni, dar nu s-a întâmplat nimic. Fermierii români stau la mila ploii din cauză că, după 1989, toate guvernările care s-au perindat au distrus sistemul de irigații în loc să îl dezvolte. Fermierii și-au pierdut speranța că autoritățile din domeniul irigațiilor le vor salva culturile, fiind dependenți de prognozele meteorologice pentru a obține apa necesară.

Nepăsarea guvernului PSD-PNL față de fermierii români în contextul secetei devastatoare este inacceptabilă. După ce au făcut tot posibilul pentru a scoate din PNNR sumele alocate pentru investiții în sistemul național de irigații, acum aceștia pasează vina dintr-o parte în alta, în timp ce întreaga țară se confuntă cu o secetă cumplită.

Dacă nu au soluții, atunci să fie declarată starea de urgență în agricultură și să pună la dispoziție fondurile necesare pentru a acoperi pierderile fermierilor.

The post Gianina Șerban (AUR): „Guvernările PSD-PNL au distrus sistemele de irigații și nu au pus nimic în loc!” appeared first on AUR.

De către doamna senator: Rodica Boancă

Ședința Senatului din data de: 21.04.2021

Obiectul întrebării: Situația sistemului de irigatii din România

Stimate domnule ministru Nechita-Adrian Oros,

Această întrebare vine din partea tuturor românilor, dar mai ales din partea tuturor agricultorilor din țara noastră, care stau din ce în ce mai mult cu ochii pe prognozele meteo și cu degetele încrucișate. Da, ați auzit bine, toți românii așteaptă un semn de la Dumnezeu, așteaptă ploaia. Nu știu dacă este vorba despre incompetență, corupție, lipsă de interes sau nepăsare, dar agricultura în fostul grânar al Europei este pe punctul unui colaps total.

Vă supun atenției o problemă mai actuală ca niciodată: sistemul de irigații din România. În 2015, Legea 269 stabilea ca până în 2020, statul să investească până la 1 miliard de euro în sistemul de irigații de pe întreg teritoriul țării. Aflăm acum că din întreaga sumă au fost investiți sub 20%.  Asta în condițiile în care, în 2020, România a fost pârjolita de cea mai puternică secetă din ultimii 70 de ani.

Se spunea că „România este atât de bogată în resurse, că poate hrăni singură 80 de milioane de oameni” dar am ajuns ca noi, ,,grânarul Europei” să importăm grâne sau chiar aluatul deja pregătit pentru producerea pâinii noastre ,,cea de toate zilele”. Toate aceste aspecte fac ca prețurile produselor de panificație să crească de la an la an. Și toate astea din cauza faptului că investițiile în sistemele de irigații atât de necesare sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârșire.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este valoarea despăgubirilor acordate de stat pentru dezastrul provocat de secetă?

2. Care este valoarea investiților în sistemul de irigații?

3. Ce proiecte viabile ați identificat în vederea îmbunătățirii sistemului de irigații?

4. Aveți în vedere declanșarea unui audit la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), care se laudă că a încheiat contracte multianuale pentru irigarea a 934.450 ha, dar în teren realitatea este dezastruoasă?

5. Ce măsuri veți lua pentru a corecta aceste tragice situații, în urma cărora fiecare român are de suferit?

Vă solicit să comunicați răspunsul în scris.

The post Rodica Boancă – întrebare parlamentară către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Situația sistemului de irigații din România appeared first on AUR.