De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: când va fi introdusă în Codul Electoral o secțiune dedicată alegerilor anticipate?

Stimate domnule președinte,

Ați declarat de curând, în Parlament, că în noul Cod Electoral ar trebui să existe o secțiune dedicată alegerilor anticipate, argumentând că: „mai devreme sau mai târziu, probabil că România va experimenta și această soluție de deblocare politică”.

Având în vedere cele de mai sus, și luând în calcul contextul politic sensibil pe care îl traversăm, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare:

1. Când veți demara acțiunile necesare pentru modificarea Codului Electoral, astfel încât să prevadă și o secțiune dedicată alegerilor anticipate?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Când va fi introdusă în Codul Electoral o secțiune dedicată alegerilor anticipate? appeared first on AUR.

               Doamnei Carmen-Amalia FĂGAȘ, Director al Casei de Asigurări de Sănătatea județului Gorj

De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU                                

Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara granițelor

Grupul Parlamentar: A.U.R.                   

Obiectul Întrebării – Clarificări privind legalitatea criteriilor de contractare și posibile depășiri de competență de către Casa de Asigurări de Sănătate Județeană (CASJ) Gorj

Domnule Ministru interimar al Sănătății,

Doamnă Director,

Am fost sesizat recent de către furnizori de servicii medicale clinice și paraclinice din județul Gorj (reprezentați legal prin S.C. First Life Clinic SRL, cu sediul în Târgu Jiu), cu privire la o situație extrem de gravă care afectează atât cabinetele medicale, cât și drepturile pacienților asigurați din județ.

Mai exact, prin comunicatul înregistrat sub nr. 6872/07.05.2026 privind sesiunea de contractare aferentă lunii mai 2026, CASJ Gorj a limitat contractarea furnizorilor exclusiv pentru așa-numitele „localități deficitare”. Această măsură elimină de la procedură furnizori altfel autorizați, acreditați și pe deplin eligibili conform legislației sanitare în vigoare.

Din analiza plângerii prealabile înaintate de către corpul medical, rezultă indicii clare ale unui exces de putere și ale unei încălcări flagrante a normelor superioare:

Adăugarea la lege: Noțiunea de „localitate deficitară” are rolul legal de a permite măsuri administrative de stimulare ori prioritizare, însă ea nu poate fi transformată într-o interdicție absolută de contractare pentru ceilalți furnizori eligibili. O astfel de limitare administrativă excede dispozițiilor HG nr. 521/2023 și Ordinului MS/CNAS nr. 1857/441/2023. Prin urmare, CASJ Gorj a adăugat la lege, încălcând principiul ierarhiei actelor normative.

          Încălcarea egalității și nediscriminării: Criteriul impus abuziv instituie o discriminare nejustificată între furnizori aflați în situații juridice identice. Excluderea unor medici exclusiv pe criteriul localității în care își desfășoară activitatea reprezintă o măsură arbitrară și disproporționată. În acest sens, sunt încălcate art. 16 din Constituția României și dispozițiile Legii nr. 95/2006 privind accesul nediscriminatoriu la serviciile sistemului de sănătate.

          Afectarea drepturilor asiguraților: Prin limitarea artificială a numărului de furnizori contractați, CASJ Gorj afectează direct dreptul constituțional al asiguraților de a-și alege în mod liber furnizorul de servicii medicale. Sistemul de asigurări este fundamentat pe accesibilitate, pluralism și libera alegere, principii grav afectate în acest caz.

          Lipsa totală de transparență: Măsura apare ca fiind complet lipsită de predictibilitate administrativă. Până la această dată, instituția nu a comunicat indicatorii statistici, fundamentările economice ori procesele-verbale ale comisiei mixte CASJ Gorj – DSP Gorj care să justifice excluderea masivă a furnizorilor din celelalte localități.

Având în vedere rolul de control și coordonare pe care Ministerul Sănătății îl exercită asupra politicilor de sănătate publică și a respectării drepturilor pacienților, vă solicit, stimate Domnule Ministru și stimată Doamnă Director, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este temeiul juridic exact din HG nr. 521/2023 care ar permite unei case județene (CASJ Gorj) să folosească criteriul „localităților deficitare” ca barieră eliminatorie absolută de acces la contractare?

2. Cum justifică ministerul restrângerea dreptului asiguraților din județul Gorj de a-și alege liber furnizorul de servicii, în condițiile în care rețeaua medicală județeană este lăsată fără pluralismul garantat de Legea nr. 95/2006?

3. Care au fost indicatorii statistici concreți și hotărârile comisiei mixte CASJ Gorj – DSP Gorj care au fundamentat tehnic decizia din comunicatul nr. 6872/07.05.2026?

4. Ce măsuri urgente va dispune Ministerul Sănătății pentru verificarea legalității acestor demersuri ale CASJ Gorj și pentru a asigura reluarea procedurii de contractare cu respectarea principiilor concurenței loiale și egalității de tratament?

The post Geamănu Ștefan – Întrebare – Clarificări privind legalitatea criteriilor de contractare și posibile depășiri de competență de către Casa de Asigurări de Sănătate Județeană (CASJ) Gorj appeared first on AUR.

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Măsuri concrete de sprijinire a copiilor români din diaspora.

Stimată doamnă ministru,

Emigraţia românească a devenit un fenomen social şi economic major. Mărimea deosebită a diasporei româneşti plasa România, în 2019, pe locul cinci în lume, conform unui raport OCDE. Rata de emigrare definitivă ne plasa, tot în 2019, conform datelor OECD, pe locul doi în UE, cu 1.38‰. Potrivit datelor oficiale, furnizate de ministrul românilor de pretutindeni de la acea vreme, Natalia Intotero, la nivelul anului 2019, în afara granițelor României trăiau 9,7 milioane de locuitori. Dintre aceștia 5,6 milioane erau în diaspora, însumând un procent de 58%. Neoficial, deputatul PMP Constantin Codreanu, susținea, că numărul real al românilor stabiliți în străinătate depășea, încă din 2017, 12 milioane de persoane. 

Dincolo de dimensiunea considerabilă a fenomenului, demn de luat în calcul este și profilul celor care emigrează: persoane tinere, apte de muncă, fertile și specializate. Din punct de vedere al natalității, în 2016, pentru prima dată în istorie, s-au născut mai mulți copii în diaspora decât în România. Afirmația aparținea ministrului românilor de pretutindeni de la acea vreme, Andreea Păstârnac, însă datele nu au fost confirmate de Eurostat (oficiul european de statistică). Cu toate acestea, cel puțin 630.000 de copii români s-au născut în afara granițelor numai în intervalul 2000-2018, adică peste jumătate de milion. Din fiecare șase copii cu părinți români, născuți anul trecut, unul a venit pe lume peste hotare. Potrivit autorităților străine, 7% dintre bebelușii cu cetățenie română s-au născut în Italia, și alți 6% în Marea Britanie.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Câți români cunoaște instituția pe care o conduceți că s-ar afla în diaspora? Vă rog să-mi trimiteți datele defalcate pe țara de destinație, și, în măsura în care se poate, defalcate pe ani, respectiv: 2006, 2016, 2026 (sau 2025)?
2. Câți copii figurează în evidențele instituției pe care o conduceți că s-au născut în afara granițelor? Vă rog să defalcați cifrele pe țări și pe ani, în măsura în care dispuneți de acestea.
3. Specificați, în clar, care sunt măsurile pe care le-ați adoptat, de la preluarea mandatului, pentru susținerea copiilor românilor din diaspora.
4. Menționați cel puțin trei măsuri pe care doriți să le adoptați pentru a susține copiii români din diaspora. Vă rog să specificați intervalul de timp preconizat în vederea adoptării.

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Măsuri concrete de sprijinire a copiilor români din diaspora appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Monitorizarea riscurilor radiologice pentru România în contextul incendiului major din zona de excludere Cernobîl

STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU,

          Potrivit informațiilor publice apărute în presa internațională și confirmate de autoritățile ucrainene, un incendiu forestier de proporții afectează peste 1.100 de hectare din zona de excludere a fostei centrale nucleare de la Cernobîl, situată la aproximativ 600–700 km de granița României. Zona afectată rămâne una dintre cele mai contaminate radioactiv regiuni din Europa după accidentul nuclear din anul 1986, iar incendiile de vegetație produse în astfel de perimetre pot contribui la remobilizarea în atmosferă a particulelor radioactive depozitate în sol, vegetație și materie organică.

Din cauza condițiilor meteorologice variabile și al posibilității transportului transfrontalier al maselor de aer, consider necesară prezentarea clară a măsurilor adoptate de autoritățile române pentru monitorizarea situației și protejarea populației.   În acest context, vă solicit, doamnă Ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt instituțiile implicate în monitorizarea evoluției incendiului și a eventualelor efecte radiologice asupra teritoriului României?
2. Ce date oficiale există, până în prezent, privind nivelurile de radioactivitate atmosferică monitorizate pe teritoriul României și dacă au fost constatate variații față de valorile normale?
3. Dacă Administrația Națională de Meteorologie și instituțiile competente au realizat modele de dispersie atmosferică privind deplasarea fumului și a maselor de aer provenite din zona afectată?
4. Care este capacitatea actuală a României privind monitorizarea în timp real a radioactivității mediului și câte stații funcționale operează la nivel național?
5. Ce protocoale există între Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, Departamentul pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și celelalte instituții competente pentru gestionarea unui posibil incident radiologic transfrontalier?
6. Dacă populația ar urma să fie informată printr-un mecanism oficial de alertare în cazul modificării parametrilor de radioactivitate și care sunt măsurile pregătite pentru protecția populației?
7. Ce măsuri concrete intenționează să adopte Ministerul Mediului, împreună cu instituțiile competente, pentru actualizarea și consolidarea capacității de monitorizare și răspuns în cazul unor incidente radiologice sau nucleare cu impact transfrontalier?

          Având în vedere interesul public major al acestui subiect și necesitatea unei informări transparente a populației, solicit ca răspunsul să fie însoțit, în măsura în care este posibil, de date tehnice relevante, grafice privind evoluția parametrilor monitorizați, hărți de dispersie atmosferică, precum și orice informări, evaluări sau documente oficiale elaborate de instituțiile competente în legătură cu acest incident.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Monitorizarea riscurilor radiologice pentru România în contextul incendiului major din zona de excludere Cernobîl appeared first on AUR.

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: MApN semnează contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție și implicit pentru români?

Stimate domnule viceprim-ministru,

Presa națională semnalează că în septembrie 2025, la capătul a doi ani de discuții cu Forţele Navale Române, Damen Galaţi se angaja să construiască patru nave militare pentru 457 milioane de euro. Oferta nu a primit nici până azi un răspuns. În schimb, prin SAFE sunt alocate 920 de milioane de euro pentru patru nave similare. MApN susținea însă că nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cât costa oferta Damen Galați?
2. Ce navă a cumpărat MApN din Turcia?
3. De ce SAFE a ajuns la 920 milioane?
4. De ce nu a fost trimis niciun răspuns din partea MApN referitor la oferta Damen?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – MApN semnează contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție și implicit pentru români? appeared first on AUR.

În atenția, Președintelui Consiliului Județean Sibiu, Doamnei Daniela Cîmpean

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul Întrebării: Siguranța elevilor și utilizarea fondurilor publice pentru infrastructura școlară „provizorie” în comuna Șelimbăr, județul Sibiu

          Stimate Domnule Ministru,

          Investigații recente din presa sibiană au scos la iveală o situație alarmantă în comuna Șelimbăr, județul Sibiu. Sub administrarea actuală, s-a optat pentru o „soluție” rapidă și costisitoare pentru lipsa spațiilor de învățământ: utilizarea unor containere modulare. Ceea ce este prezentat de autoritățile locale ca o „investiție modernă” se dovedește a fi, în realitate, o improvizație periculoasă pe bani publici.

          Conform datelor furnizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Sibiu, aceste structuri sunt încadrate ca având „caracter provizoriu”, fapt care le exceptează, în mod revoltător, de la obligativitatea obținerii autorizației de securitate la incendiu. Mai mult, s-a confirmat faptul că obiectivul nici măcar nu figurează ca fiind pus oficial în funcțiune, nefiind supus controalelor riguroase necesare unui spațiu în care zilnic intră sute de elevi.

          Tragedia de la Colectiv ar fi trebuit să fie lecția supremă despre ce înseamnă să ocolești normele de siguranță prin artificii administrative. Se pare însă că pentru administrația din Șelimbăr, „provizoratul” a devenit o scuză pentru a ignora riscurile. Nu putem permite ca viața copiilor să depindă de interpretări birocratice ale legii, iar un container nu poate înlocui o școală solidă.

          Având în vedere cele expuse, vă solicit, Domnule Ministru, răspunsuri clare la următoarele întrebări:       

1.  Care este poziția Ministerului Educației și Cercetării față de utilizarea containerelor modulare neautorizate ISU pentru activități didactice permanente?
2. Există la nivelul ministerului un inventar al școlilor din România care funcționează în astfel de structuri „provizorii” și care este durata maximă permisă pentru acest regim de funcționare?
3. Ce măsuri urgente va lua ministerul pentru a se asigura că elevii din Șelimbăr nu sunt supuși niciunui risc de incendiu și că fondurile publice nu sunt risipite pe soluții „provizorii” care pot deveni pericole permanente?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Siguranța elevilor și utilizarea fondurilor publice pentru infrastructura școlară „provizorie” în comuna Șelimbăr, județul Sibiu appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR      

          Obiectul întrebării: Privind situația gravă existentă în cadrul DGASPC Sibiu și refuzul aplicării unei măsuri recomandate în interesul superior al unui minor cu handicap grav

Stimate Domnule Ministru,

          Vă adresez prezenta interpelare ca urmare a informațiilor extrem de grave apărute în spațiul public privind activitatea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu, precum și în urma analizării documentului oficial intitulat „Raport privind situația copilului Stanciu Alberto”, nr. 5176/17.01.2025, emis de DGASPC Sibiu.

          Din conținutul raportului rezultă că minorul Stanciu Alberto, copil cu handicap grav și afecțiuni neurologice severe, aflat în sistemul de protecție specială, a fost evaluat de specialiștii instituției, iar echipa multidisciplinară a recomandat explicit găzduirea acestuia într-un mediu familial adecvat, apreciind că măsura este oportună și se află în interesul superior al copilului.

          Cu toate acestea, există informații potrivit cărora conducerea DGASPC Sibiu ar fi refuzat sau blocat punerea în aplicare a recomandărilor formulate chiar de propriii specialiști, fără existența unei justificări clare și transparente raportate la interesul superior al minorului.

          De asemenea, mai consider necesar să fie analizat și contextul general extrem de grav în care funcționează DGASPC Sibiu, instituție asupra căreia planează de mai mult timp suspiciuni publice privind existența unor abuzuri sistemice în centrele rezidențiale aflate în subordine:

•   copii instituționalizați bătuți sau supuși unor tratamente degradante;

•   presupuse abuzuri în centre rezidențiale aflate în subordine;

•   existența unor dosare penale și anchete privind fapte împotriva minorilor;

•   lipsa supravegherii și a măsurilor adecvate de protecție;

•   cazuri privind minore instituționalizate care ar fi rămas însărcinate în perioada în care se aflau în sistemul de protecție specială;

•   informații privind deficiențe grave de management și control instituțional

•   anchete interne și intervenții ale Poliției și inspectorilor sociali;

•   suspiciuni privind lipsa hranei corespunzătoare și neglijarea beneficiarilor;

          Având în vedere gravitatea informațiilor existente și vulnerabilitatea copiilor aflați în sistemul de protecție specială, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:         

1. Care sunt motivele concrete pentru care recomandarea specialiștilor DGASPC Sibiu privind găzduirea minorului Stanciu Alberto nu a fost pusă în aplicare și doar după relatarea atrocităților de la Centrul Speranța, doamna Director a binevoit să ofere o șansă la viață minorului?
2. Există un act administrativ motivat legal prin care conducerea DGASPC Sibiu a respins această măsură?
3. Ce verificări au fost efectuate de minister privind activitatea DGASPC Sibiu în ultimii ani?
4. Câte sesizări, anchete interne și dosare penale au vizat DGASPC Sibiu și centrele aflate în subordine în ultimii 3 ani?
5. Ce măsuri au fost dispuse în cazurile de abuz sau violență asupra copiilor instituționalizați?
6. Care este situația cazurilor privind minore aflate în sistemul de protecție care au rămas însărcinate?
7. Consideră ministerul că actuala conducere a DGASPC Sibiu mai oferă garanții privind protecția efectivă a copiilor aflați în grija statului?

   Consider că aceste aspecte sunt de maxim interes public și necesită răspunsuri clare, transparente și urgente, având în vedere vulnerabilitatea extremă a copiilor aflați în sistemul de protecție specială.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Privind situația gravă existentă în cadrul DGASPC Sibiu și refuzul aplicării unei măsuri recomandate în interesul superior al unui minor cu handicap grav appeared first on AUR.

          Domnului Ministru al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu

De către: Senator Rodica Constantinescu

Circumscripția electorală: nr.18 Galați

Obiectul întrebării: Neaplicarea prevederilor legale din Codul administrativ privind încetarea mandatului primarului comunei Drăgușeni, județul Galați, în urma unei decizii definitive a ÎCCJ

Stimate domnule Prim-ministru Ilie Bolojan

Stimate domnule ministru Cătălin Predoiu

​              Prin prezenta, vă supun atenției o situație de nerespectare a legii și a unei hotărâri judecătorești definitive la nivelul Instituției Prefectului Județului Galați, situație care aduce atingere prestigiului autorității publice și principiului legalității.

​             În data de 24 aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie definitivă prin care a respins recursul formulat de primarul comunei Drăgușeni, domnul Dumitru Vintilă, împotriva raportului de incompatibilitate întocmit de Agenția Națională de Integritate (ANI). Prin această hotărâre, starea de incompatibilitate a acestuia a rămas stabilită definitiv de către instanța supremă.

​             Conform Art. 160 alin. (1) lit. b) și alin. (7) din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, mandatul primarului încetează de drept în caz de incompatibilitate, iar Prefectul are obligația legală de a emite ordinul prin care se constată încetarea mandatului.

​             Deși hotărârea ICCJ este publică și definitivă din luna aprilie, până în prezent, Instituția Prefectului Județului Galați nu a emis ordinul de încetare a mandatului și nici nu a comunicat motivele acestei pasivități administrative. Această întârziere creează un precedent periculos și menține în funcție o persoană care, din punct de vedere legal, nu mai are dreptul de a exercita atributele autorității publice.

​            Având în vedere cele expuse, vă solicit următoarele clarificări:

1. ​Dacă Instituția Prefectului Județului Galați a fost notificată oficial cu privire la decizia definitivă a ICCJ din 24 aprilie 2026 și, în caz afirmativ, la ce dată?
2. ​Care sunt motivele juridice pentru care, până la această dată, nu a fost emis ordinul de constatare a încetării de drept a mandatului de primar al comunei Drăgușeni?
3. ​Care este termenul asumat de Ministerul Afacerilor Interne pentru intrarea în legalitate la nivelul comunei Drăgușeni prin emiterea actului administrativ necesar?

The post Constantinescu Rodica – Întrebare – Neaplicarea prevederilor legale din Codul administrativ privind încetarea mandatului primarului comunei Drăgușeni, județul Galați, în urma unei decizii definitive a ICCJ appeared first on AUR.

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: investigarea situațiilor semnalate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara.
Stimate domnule ministru,
Am primit în calitate de secretar al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României, o sesizare semnată de dna Diana Ciosici, angajată a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, instituție în cadrul căreia lucrează de aproximativ 19 ani, prin care semnalează o serie cuprinzătoare de nereguli și mai ales ilegalități, despre care consider că impun investigarea imediată a mai multor instituții ale statului, între care și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aflat sub autoritatea Ministerului Justiției. Atașat prezentei întrebări veți regăsi sesizarea integrală pe care am primit-o, pe care vă solicit să o parcurgeți și
1.să emiteți un punct de vedere referitor la cele semnalate;
2.să specificați care considerați că este calea legală pe care o considerați potrivită pentru investigarea și soluționarea celor reclamate;
3.să vă pronunțați dacă găsiți temeinică sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Investigarea situațiilor semnalate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara appeared first on AUR.

De către doamna senator:  Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

          Obiectul întrebării: Poziționarea strategică a României față de Statele Unite ale Americii și declarațiile consilierului prezidențial potrivit cărora România nu este vitală pentru SUA

Stimată doamnă ministru,

          În spațiul public au apărut recent declarații extrem de îngrijorătoare făcute de oficiali sau consultanți apropiați zonei de putere (precum consilierul domnului Nicușor Dan, citat de HotNews), care afirmă cu o lejeritate debordantă că „România nu este vitală pentru SUA, ci doar relevantă”. Această afirmație nu este o opinie marginală. Ea vine din interiorul celei mai înalte funcții executive a statului român, de la omul care definește și articulează zilnic, în numele președintelui, doctrina de politică externă și de securitate națională a României. Iar consecințele sale – politice, diplomatice și de securitate – nu pot fi lăsate fără un răspuns public clar din partea Guvernului. Această nuanțare semantică ascunde și o contradicția cu poziția oficială a președintelui. Președintele Nicușor Dan a declarat că „România rămâne cel mai de încredere partener și aliat al Statelor Unite la Marea Neagră” și a subliniat că București este pregătit să investească mai mult și să facă mai mult pentru securitatea proprie și a aliaților.

          Declarațiile consilierului prezidențial au venit în același moment în care Pentagonul a anunțat retragerea a 5.000 de trupe americane din Germania, care vor fi redesfășurate în Statele Unite sau în alte zone. În plus, această declarație vine în condițiile în care România urmează să contracteze 16,6 miliarde de euro în armament, în bună parte în favoarea industriilor occidentale, asumând o datorie pe 30-40 de ani. Dacă însuși consilierul de securitate al președintelui admite că România nu e vitală pentru partenerul strategic principal, pe ce fundament strategic se justifică această îndatorare masivă?

          În contextul în care senatorii AUR au militat constant pentru o relație politică externă România-SUA bazată pe reciprocitate și respect, vă solicit, doamnă Ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

1.Cum se aliniază afirmația conform căreia „România nu este vitală pentru SUA” cu statutul de „Partener Strategic” pe care Guvernul României îl invocă ori de câte ori justifică achiziții de miliarde de dolari fără licitație?

2.Care sunt pașii concreți pe care îi face MAE pentru a asigura că România este tratată ca un partener vital, având în vedere sacrificiile economice pe care cetățenii români le fac pentru a susține angajamentele militare ale NATO în regiune?

3.Guvernul României subscrie declarației consilierului prezidențial Marius Lazurca potrivit căreia România nu este vitală pentru Statele Unite ale Americii? Aceasta reprezintă poziția oficială a statului român sau o opinie personală a unui funcționar prezidențial?

4.Care este evaluarea Guvernului cu privire la evoluția reală a Parteneriatului Strategic România–SUA în contextul retragerii unui batalion american de la Mihail Kogălniceanu în octombrie 2025 și al anunțului Pentagonului privind reducerea trupelor din Europa?

5.Ce măsuri concrete a luat sau intenționează să ia Guvernul pentru a consolida relevanța strategică a României față de Washington, astfel încât statutul de partener „relevant dar nu vital” să nu devină premisa unor noi reduceri ale prezenței militare americane pe teritoriul nostru?

6.În condițiile în care însuși consilierul prezidențial pentru securitate națională recunoaște că România nu este vitală pentru SUA, pe ce fundament geopolitic și strategic se justifică contractarea a miliarde de euro prin Programul SAFE, în condițiile în care cea mai mare parte a acestor fonduri nu ajunge în industria românească de apărare?

7.Guvernul consideră că este în interesul național ca un înalt funcționar al Administrației Prezidențiale să declare public, la televiziunea națională, că România nu este vitală pentru aliatul său strategic principal, în contextul geopolitic actual, marcat de război la granița estică a NATO?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Poziționarea strategică a României față de Statele Unite ale Americii și declarațiile consilierului prezidențial potrivit cărora România nu este vitală pentru SUA appeared first on AUR.