Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: verificarea, printr-o misiune de audit de conformitate, a modului de bugetare, proiectare, execuție, recepție și dotare a obiectivului de investiții „Maternitatea Bega” din Timișoara

Stimate domnule Ministru,

Stimată doamnă Președinte

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind un obiectiv de investiții realizat din fonduri publice și europene, în privința căruia informațiile apărute în spațiul public justifică verificarea modului de utilizare a resurselor alocate.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

a) Constituția României, art. 140, potrivit căruia Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public;

b) Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, prin proceduri de audit public extern desfășurate potrivit standardelor proprii;

c) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu privire la cerințele fundamentale privind calitatea în construcții, urmărirea execuției și recepția lucrărilor;

d) Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, și Normele metodologice de aplicare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, în special art. 154 din lege și art. 39–42 din norme, referitoare la garanția de bună execuție, precum și regulile de eligibilitate a cheltuielilor aplicabile proiectelor finanțate din fonduri europene, în special în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră.

e) Hotărârea Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, cu modificările și completările ulterioare, prin care ministerul exercită atribuții privind coordonarea, monitorizarea și controlul utilizării fondurilor europene, inclusiv verificarea utilizării fondurilor externe nerambursabile, aplicarea regulilor de eligibilitate și, după caz, prevenirea ori constatarea unor nereguli și corecții financiare.

Prin prezenta întrebare urmăresc să aflu, pe de o parte, dacă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ori structurile competente din sistemul de management și control al fondurilor europene au efectuat verificări cu privire la eligibilitatea, regularitatea și legalitatea cheltuielilor aferente acestui proiect, iar, pe de altă parte, dacă și în ce mod Curtea de Conturi și-a exercitat ori are în vedere să își exercite competențele de audit public extern cu privire la acest obiectiv.

II. Situația de fapt

Obiectivul de investiții „Maternitatea Bega” a fost realizat în campusul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, ca prima maternitate publică ridicată de la zero în vestul țării în ultimii circa 50 de ani. Investiția a fost realizată de Consiliul Județean Timiș, în calitate de beneficiar, autoritate contractantă și ordonator principal de credite, acesta fiind entitatea care a asigurat bugetarea, contractarea, execuția, recepția și dotarea obiectivului. Administrarea ulterioară a unității revine Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara.

Investiția a fost derulată în cadrul unui proiect de cooperare transfrontalieră România–Ungaria (Interreg V-A), fiind finanțată din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), de la bugetul de stat și din bugetul Consiliului Județean Timiș. Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit, la data de 6 iulie 2020, asocierii conduse de Construcții Erbașu SA, împreună cu Tehnodomus SRL, Hospital Technical Solutions, Kral Medical Solutions SRL, Tehnoplus Medical Service și Sfera Con. Recepția clădirii și predarea către Consiliul Județean Timiș au avut loc la 11 martie 2024, inaugurarea oficială la 12 august 2024, iar deschiderea pentru primele paciente la 19 august 2024. Potrivit declarațiilor autorităților, lucrarea beneficiază de o perioadă de garanție de 5 ani.

Împrejurarea că investiția a beneficiat și de finanțare din fonduri europene nu diminuează răspunderea Consiliului Județean Timiș, în calitate de beneficiar și autoritate contractantă, pentru legalitatea și regularitatea utilizării resurselor alocate și nu exclude competența Curții de Conturi de a verifica modul de administrare și de întrebuințare a acestor resurse.

Cu privire la valoarea investiției, informațiile comunicate public sunt neomogene: unele surse indică o valoare a construcției de circa 12–14 milioane de euro, în timp ce altele indică o valoare totală de aproximativ 20 de milioane de euro, incluzând dotările. Această diferență, precum și delimitarea costurilor de construcție de cele de dotare, impun clarificarea prin audit a valorii aprobate inițial, a valorii realizate și a eventualelor suplimentări.

Din relatările din presă rezultă, încă din perioada premergătoare deschiderii și pe parcursul perioadei de funcționare de la deschidere până în prezent, o succesiune de incidente tehnice: identificarea unor germeni în apa din instalațiile nou executate, care ar fi determinat amânarea deschiderii; defectarea instalației de aer condiționat la scurt timp după inaugurare; infiltrații repetate de apă prin acoperiș, terase, tâmplărie și sistemul de canalizare, ajungând în saloane și în sălile de nașteri; afectarea tavanelor casetate și a corpurilor de iluminat; deficiențe la evacuarea apei de la grupurile sanitare, atribuite unei pante de scurgere calculate eronat; precum și incidente repetate la ascensoare. Cel mai recent episod de infiltrații a fost semnalat public la 21 iunie 2026, la aproape doi ani de la inaugurare, ceea ce ridică întrebarea dacă remedierile efectuate în garanție au vizat cauzele reale ori doar efectele vizibile.

Sintetic, principalele date și evenimente relevante sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr. 1 Cronologia principalelor date și incidente semnalate public

Precizez că datele de mai sus provin din surse deschise (relatări de presă și comunicări ale autorităților) și au caracter de indiciu; verificarea, confirmarea sau infirmarea lor, precum și stabilirea cauzelor și a responsabilităților, constituie tocmai obiectul misiunii de audit de conformitate la care se referă prezenta întrebare.

III. Întrebări adresate Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Curții de Conturi

Față de cele expuse, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. A efectuat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, direct sau prin structurile competente din sistemul de management și control al fondurilor europene, verificări privind acest proiect, sub aspectul eligibilității cheltuielilor, regularității utilizării fondurilor europene, respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare și existenței unor riscuri de corecții financiare? În caz afirmativ, care au fost principalele constatări și măsuri dispuse?

2. A efectuat Curtea de Conturi, până în prezent, vreo misiune de audit financiar, de audit de conformitate ori de audit al performanței la Consiliul Județean Timiș, în calitate de entitate care a bugetat, contractat și realizat această investiție, precum și, după caz, la administratorul Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, cu privire la modul de bugetare, proiectare, execuție, recepție și dotare a maternității? În caz afirmativ, care au fost principalele constatări și măsuri dispuse?

3. În cazul în care o astfel de misiune nu a fost efectuată, are în vedere Curtea de Conturi includerea acestui obiectiv într-o viitoare misiune de audit de conformitate, potrivit programării sale anuale, având în vedere interesul public și deficiențele semnalate?

4. Fără a aduce atingere independenței Curții de Conturi în stabilirea obiectivelor și a metodologiei misiunilor de audit, vă rog să precizați dacă au fost ori urmează să fie analizate, între altele, următoarele aspecte, cu comunicarea constatărilor reținute:

A. Bugetare și finanțare

a) valoarea aprobată inițial a investiției, indicatorii tehnico-economici aprobați și sursele de finanțare defalcate (FEDR, bugetul de stat, bugetul Consiliului Județean Timiș);

b) dacă bugetul inițial a suferit modificări sau suplimentări, cu indicarea cuantumului, a temeiului legal, a sursei fiecărei suplimentări și a actelor adiționale încheiate la contract;

c) clarificarea diferențelor dintre valorile comunicate public și delimitarea clară a costurilor de construcție de costurile de dotare;

d) respectarea regulilor de eligibilitate a cheltuielilor în cadrul proiectului transfrontalier, inexistența dublei finanțări și existența eventualelor riscuri de aplicare a unor corecții financiare ori de recuperare a finanțării;

B. Proiectare și execuție

e) dacă execuția a respectat proiectul tehnic autorizat și dacă au existat modificări față de proiect ori dispoziții de șantier, cu indicarea temeiului și a avizării acestora;

f) respectarea soluțiilor tehnice proiectate, în special în privința hidroizolațiilor, a pantelor de evacuare și a instalațiilor, și identificarea cauzelor deficiențelor semnalate public;

g) respectarea cerințelor de calitate în construcții, inclusiv urmărirea execuției, dirigenția de șantier și întocmirea cărții tehnice a construcției;

C. Recepție și garanție

h) modul de efectuare a recepției la terminarea lucrărilor, consemnarea eventualelor deficiențe și respectarea procedurilor legale;

i) regimul garanției de bună execuție și al garanției de 5 ani, modul de activare a garanției pentru remedieri, cine a suportat costurile remedierilor, inclusiv dacă au fost angajate cheltuieli din fonduri publice pentru remedierea unor deficiențe care, potrivit contractelor, ar fi trebuit suportate de executant, precum și existența eventualelor vicii ascunse;

D. Achiziții de dotare și aparatură

j) legalitatea și conformitatea procedurilor de achiziție a dotărilor și a aparaturii medicale, inclusiv derularea prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), criteriile de atribuire, prețurile, contractele, furnizorii și sursa de finanțare a fiecărei achiziții;

k) corelarea dotărilor achiziționate cu necesarul din proiect și cu cerințele de autorizare și acreditare a unității sanitare;

E. Funcționalitatea aparaturii

l) instalarea, recepția, punerea în funcțiune și existența documentelor privind funcționalitatea aparaturii medicale, cu indicarea, pentru fiecare echipament relevant, a datei punerii în funcțiune, a perioadei efective de funcționare și a eventualelor perioade de indisponibilitate consemnate, precum și a cauzelor acestora;

m) impactul incidentelor tehnice (infiltrații, defecțiuni ale instalației de climatizare, ale ascensoarelor și ale canalizării) asupra utilizării bunurilor și echipamentelor achiziționate din fonduri publice, precum și asupra continuității funcționării investiției;

n) existența și respectarea contractelor de mentenanță și service pentru aparatura și instalațiile aferente;

F. Răspundere și valorificare

o) identificarea eventualelor nereguli și a responsabilităților instituționale și contractuale rezultate din documentele verificate și, după caz, formularea măsurilor și recomandărilor prevăzute de lege ori sesizarea autorităților competente.

În măsura în care au fost efectuate verificări, vă rog să îmi comunicați principalele constatări și măsurile dispuse, în condițiile legii.

Solicit formularea răspunsului în scris.

Anexe

Anexez, cu titlu de indicii din surse deschise, următoarele materiale de presă:

1. Digi24, „Plouă în cea mai nouă maternitate din țară, în valoare de 20 de milioane de euro. Angajații au adunat apa în găleți”, 16 septembrie 2024.

2. Știrile Pro TV, „În cea mai nouă maternitate din țară plouă din tavan în sala de nașteri, unitatea din Timișoara inaugurată acum o lună”.

3. InsiderTM, „Maternitatea care a învățat să nască scuze”, 23 iunie 2026.

Cu deosebită considerație,

Deputat Florin-Cornel POPOVICI

Circumscripția electorală nr. 37 Timiș

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Verificarea, printr-o misiune de audit de conformitate, a modului de bugetare, proiectare, execuție, recepție și dotare a obiectivului de investiții „Maternitatea Bega” din Timișoara appeared first on AUR.

Spre luare la cunoștință: Doamnei inspector-șef al Inspecției Judiciare

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Fiabilitatea datelor statistice comunicate Parlamentului prin răspunsul nr. 5/13.805/2026 din 19.03.2026 — absența dosarului nr. 2819/115/2016 (Tribunalul Caraș-Severin) din situația cauzelor penale cu vechime de 9 ani sau mai mare; mecanismul statistic al reînregistrării dosarelor; conținutul efectiv al monitorizării exercitate de Inspecția Judiciară

Stimate Domnule Ministru,

În temeiul art. 112 din Constituția României, al art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor și al art. 218–220 din Regulamentul Camerei Deputaților, formulez prezenta întrebare, ca urmare a răspunsului dumneavoastră nr. 5/13.805/2026 din 19.03.2026 la întrebarea mea nr. 4257A/25.02.2026.

I. Cheia de control și rezultatul ei: statistica transmisă Parlamentului nu reflectă realitatea

Interpelarea nr. 4257A a avut o construcție deliberată: am solicitat situația centralizată a dosarelor penale cu vechime de 9 ani sau mai mare tocmai pentru că un asemenea dosar — nr. 2819/115/2016 al Tribunalului Caraș-Severin, cu prejudiciu de 10.585.691 euro — făcea obiectul expres al aceleiași interpelări și al întregii corespondențe purtate cu Ministerul Justiției din octombrie 2025. Acest dosar a funcționat, așadar, ca element de verificare a corectitudinii datelor furnizate.

Rezultatul verificării este grav. Anexa la răspunsul dumneavoastră, având ca dată de referință 31.12.2025, nu conține nicio poziție pentru Tribunalul Caraș-Severin — nici la infracțiuni de evaziune fiscală, nici la vreun alt obiect. Or, dosarul nr. 2819/115/2016, înregistrat în anul 2016, cu primul termen de judecată în mai 2017, avea la data de referință o vechime reală de peste 9 ani de la înregistrare și împlinește, în cursul lunii iulie 2026, zece ani, cu 84 de termene acordate și cu pronunțarea amânată succesiv. Dosarul care a generat întreaga corespondență lipsește din chiar statistica solicitată pentru a-l încadra.

Concluzia este inevitabilă: situația comunicată Parlamentului este incompletă și, prin aceasta, eronată. Un singur contraexemplu verificabil este suficient pentru a compromite fiabilitatea întregii anexe.

În aceste condiții, răspunsul comunicat Parlamentului nu mai poate fi privit exclusiv ca o simplă situație statistică, ci reprezintă însuși fundamentul pe baza căruia Parlamentul își exercită funcția constituțională de control asupra activității Guvernului. Dacă datele statistice utilizate sunt incomplete sau calculate după criterii care exclud cauze aflate în realitate în categoria analizată, este afectată însăși eficiența controlului parlamentar prevăzut de art. 112 din Constituție.

II. Mecanismul probabil al subraportării: reînregistrarea dosarelor „resetează” vechimea statistică

Fișa publică a dosarului (portalul instanțelor, dosar nr. 2819/115/2016*) confirmă că, după desființarea completului de judecată dispusă la 29.09.2022 — fără nicio măsură procedurală de evitare a prescripției —, cauza a fost scoasă de pe rol și reînregistrată la 16.11.2022. Singura explicație tehnică aparent compatibilă, în raport cu datele publice disponibile, este aceea că sistemul de statistică judiciară (ECRIS/STATIS) calculează vechimea de la data reînregistrării: la 31.12.2025, dosarul ar figura astfel cu o vechime de circa 3 ani și ar ieși din filtrul de 9 ani, deși judecata aceleiași cauze, cu aceleași fapte și aceiași inculpați, curge din 2016.

Dacă această ipoteză se confirmă, consecința este sistemică: orice dosar scos de pe rol și reînregistrat — ca urmare a desființării completului, a strămutării, a casării cu retrimitere sau a oricărui alt incident procedural — dispare din evidența vechimii reale. Cele 334 de dosare comunicate (total declarat; 336 potrivit recalculării sumelor din propria anexă) reprezintă, prin urmare, doar o limită inferioară a fenomenului, iar numărul real al cauzelor penale mai vechi de 9 ani este necunoscut inclusiv Ministerului Justiției. Mecanismul are un efect pervers care merită subliniat: elimină din monitorizare exact dosarele afectate de incidente procedurale majore — adică exact dosarele cele mai expuse tergiversării și prescripției, cele care au cea mai mare nevoie de supraveghere.

Dacă această ipoteză se confirmă, viciul de raportare astfel rezultat privește direct obligațiile României rezultate din hotărârile CJUE pronunțate în cauzele Lin I (C-107/23 PPU) și Lin II (C-280/25, 16.07.2026): un stat care nu își poate măsura corect propriul stoc de cauze aflate în risc de prescripție nu poate demonstra că previne impunitatea sistemică pe care Curtea i-a cerut expres să o combată.

III. Contextul agravant

Reamintesc, în context: (1) anexa conține și o eroare internă de totalizare la categoria Judecătorii (261 declarat față de 263 rezultat din însumarea propriilor linii); (2) solicitarea de dezagregare după data primului termen, numărul de termene, valoarea prejudiciului și calitatea părților a fost refuzată, deși aceste date există la nivel de dosar; (3) este a doua oară, în mai puțin de patru luni, când completarea de fond promisă din partea Inspecției Judiciare este amânată fără niciun termen; (4) singurul rezultat al „monitorizării” exercitate de Inspecția Judiciară asupra dosarului nr. 2819/115/2016 rămâne, după aproape un deceniu de judecată, constatarea că dosarul „se află în monitorizare” — fără niciun act de control, nicio verificare punctuală și nicio consecință.

IV. Întrebări

Față de cele de mai sus, vă solicit respectuos să îmi comunicați:

1. Confirmați sau infirmați absența dosarului nr. 2819/115/2016 din anexa la răspunsul nr. 5/13.805/2026? Care este explicația tehnică exactă a acestei absențe?

2. Care este criteriul de calcul al „vechimii” unui dosar în sistemul de statistică judiciară: data primei înregistrări pe rolul instanței sau data ultimei reînregistrări? Cum sunt tratate, în raportările statistice, dosarele scoase de pe rol și reînregistrate?

3. Câte cauze penale au fost scoase de pe rol și ulterior reînregistrate sub un nou număr statistic ori prin orice alt mecanism care a determinat recalcularea vechimii statistice, în perioada 2015–2025, defalcat pe instanțe și pe ani?

4. Vă solicit comunicarea situației refăcute a cauzelor penale cu vechime de 9 ani sau mai mare, calculată de la data primei înregistrări a fiecărei cauze, cu evidențierea distinctă a dosarelor reînregistrate și cu indicarea pentru fiecare cauză a datei primei înregistrări și a datei ultimei reînregistrări, dacă aceasta există.

5. Care este explicația neconcordanței dintre totalul declarat (261) și totalul rezultat din însumarea liniilor anexei (263) la categoria Judecătorii?

6. Care este termenul ferm la care veți transmite completarea promisă din partea Inspecției Judiciare și care este conținutul concret al monitorizării dosarului nr. 2819/115/2016: câte rapoarte sau note de monitorizare au fost întocmite din 2017 până în prezent, ce constatări au cuprins și ce măsuri au fost propuse sau dispuse în urma lor, precum și persoanele care au întocmit ori aprobat aceste documente?

7. Având în vedere că Parlamentul a fost informat, în temeiul art. 112 din Constituție, pe baza unor date statistice a căror inexactitate rezultă din verificarea prin raportare la dosarul public nr. 2819/115/2016, ce măsuri veți dispune pentru corectarea sistemului de raportare statistică și pentru informarea corectă a Parlamentului?

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Fiabilitatea datelor statistice comunicate Parlamentului prin răspunsul nr. 5/13.805/2026 din 19.03.2026 — absența dosarului nr. 2819/115/2016 din situația cauzelor penale cu vechime de 9 ani sau mai mare; mecanismul statistic al reînregistrării dosarelor; conținutul efectiv al monitorizării exercitate de Inspecția Judiciară appeared first on AUR.

În atenția doamnei ministru Diana-Anda Buzoianu

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Lipsa măsurilor de salubrizare și nivelul ridicat de praf de pe Calea Vitan

Stimată Doamnă Ministru,

Pe Calea Vitan persistă un nivel ridicat de praf, depuneri de noroi uscat și alte reziduuri rămase după precipitațiile din ultimele luni, fără ca acestea să fi fost îndepărtate prin operațiuni corespunzătoare de curățenie. Situația afectează calitatea aerului, confortul locuitorilor și imaginea unei artere intens circulate din Capitală.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este frecvența operațiunilor de salubrizare și spălare a carosabilului pe Calea Vitan?

2. De ce nu au fost îndepărtate depunerile consistente de praf și noroi uscat existente în prezent?

3. Au fost aplicate sancțiuni operatorului de salubrizare sau altor entități responsabile pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale?

4. Ce măsuri și în ce termen vor fi dispuse pentru readucerea zonei la un nivel corespunzător de curățenie?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Lipsa măsurilor de salubrizare și nivelul ridicat de praf de pe Calea Vitan appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru Attila-Zoltán Cseke 

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Starea lucrărilor de modernizare a rețelei de termoficare și degradarea amplasamentului de pe Șoseaua Mihai Bravu

Stimate Domnule Ministru,

În zona Șoselei Mihai Bravu, București, pe tronsoanele unde au fost executate lucrări la rețeaua de termoficare, se constată o situație care ridică serioase semne de întrebare privind administrarea investiției și protejarea bunurilor realizate din fonduri publice. Sub conductele supraterane s-au acumulat cantități impresionante de deșeuri, vegetație uscată și materiale abandonate, generând un miros persistent și un risc pentru sănătatea publică.

Pe o mare parte dintre conductele montate provizoriu, materialul termoizolant și stratul de protecție au fost deteriorate, smulse sau sustrase în proporție semnificativă. O asemenea degradare poate conduce la pierderi importante de energie termică, la scurtarea duratei de viață a investiției și la costuri suplimentare suportate, în final, de cetățeni.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cine are obligația legală de a asigura salubrizarea și întreținerea zonelor aferente lucrărilor executate pe Șoseaua Mihai Bravu și ce măsuri au fost dispuse până în prezent?

2. Care este procentul de degradare a izolației conductelor montate provizoriu și ce impact are această situație asupra eficienței sistemului de termoficare?

3. Au fost constatate furturi sau acte de vandalism asupra materialelor izolatoare? Dacă da, ce măsuri au fost dispuse și ce prejudiciu a fost estimat?

4. Există un calendar pentru remedierea degradărilor, refacerea izolației și introducerea conductelor în soluția definitivă?

5. Ce măsuri vor fi luate pentru eliminarea deșeurilor și a focarelor de insalubritate din această zonă?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Starea lucrărilor de modernizare a rețelei de termoficare și degradarea amplasamentului de pe Șoseaua Mihai Bravu appeared first on AUR.

În atenția: domnului ministru Dragoș Nicolae Pîslaru

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Exodul tinerilor și criza demografică

Stimate Domnule Ministru,

România traversează una dintre cele mai mari crize demografice din istoria sa recentă. Scăderea accentuată a natalității, migrația continuă a tinerilor și îmbătrânirea populației conturează un fenomen care depășește dimensiunea statistică și afectează însăși capacitatea statului de a-și asigura dezvoltarea economică, socială și culturală în următoarele decenii.

Tot mai mulți tineri aleg să își întemeieze o familie în afara granițelor țării, iar un număr îngrijorător dintre cei plecați nu mai intenționează să revină. În același timp, multe cupluri din România amână sau renunță la decizia de a avea copii din cauza nesiguranței economice, a lipsei locuințelor accesibile, a dificultăților privind concilierea vieții profesionale cu cea de familie și a insuficienței politicilor publice dedicate sprijinirii părinților tineri.

Consecințele sunt deja vizibile, depopularea comunităților locale, deficitul de forță de muncă, presiunea asupra sistemelor publice și diminuarea potențialului de dezvoltare al României. În lipsa unor măsuri coerente și pe termen lung, această tendință riscă să devină ireversibilă.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este strategia actuală a Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse pentru diminuarea exodului tinerilor și încurajarea acestora să își construiască viitorul și să își întemeieze familii în România?

2. Ce măsuri au fost implementate în ultimii trei ani pentru stimularea natalității și sprijinirea tinerelor familii și care sunt rezultatele cuantificabile obținute prin aplicarea acestora?

3. Deține ministerul o analiză privind principalele motive pentru care tinerii români aleg să emigreze și să își stabilească definitiv domiciliul în alte state? Dacă da, care sunt concluziile acestei analize și ce politici publice au fost elaborate în urma acesteia?

4. Ce programe sau facilități sunt prevăzute pentru încurajarea revenirii în țară a tinerilor români din diaspora, în special a celor aflați la vârsta întemeierii unei familii și a dezvoltării unei cariere profesionale?

5. Care sunt obiectivele asumate de minister pentru reducerea declinului demografic până în anul 2030, ce indicatori de performanță vor fi urmăriți și ce resurse bugetare sunt alocate pentru atingerea acestor obiective?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Exodul tinerilor și criza demografică appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru Barna Tánczos

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Strategia Guvernului pentru redresarea agriculturii românești și salvarea satului românesc

Stimate Domnule Ministru,

Agricultura reprezintă una dintre garanțiile suveranității unui stat. Capacitatea unei națiuni de a-și hrăni propriii cetățeni, de a-și păstra comunitățile rurale vii și de a transforma producția agricolă în valoare adăugată constituie un indicator al rezilienței sale economice și sociale.

România dispune de unele dintre cele mai fertile terenuri agricole din Uniunea Europeană și continuă să se situeze printre principalii exportatori de cereale. În același timp însă, importă cantități însemnate de produse alimentare procesate, înregistrează un deficit comercial agroalimentar persistent, iar numeroși fermieri afirmă că valoarea obținută pentru producția lor nu mai acoperă costurile de exploatare. 

În iulie 2026, prognozele agrometeorologice indică apariția secetei pedologice moderate, puternice și chiar extreme în mai multe regiuni agricole ale țării, afectând în special culturile de porumb neirigat, în timp ce instabilitatea piețelor și costurile ridicate continuă să pună presiune asupra exploatațiilor agricole.

În aceste condiții, satul românesc traversează o perioadă în care îmbătrânirea populației, lipsa schimbului între generații, reducerea efectivelor de animale, fragmentarea exploatațiilor și insuficienta dezvoltare a industriei alimentare amenință nu doar viitorul agriculturii, ci și echilibrul economic și demografic al României.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este evaluarea  Ministerului Agriculturii privind situația economică a fermierilor români la finalul primului semestru al anului 2026 și câte exploatații agricole sunt considerate aflate într-un risc ridicat de încetare a activității?

2. Care este valoarea deficitului comercial agroalimentar al României la zi și ce măsuri concrete are ministerul pentru ca România să exporte într-o proporție mai mare produse procesate, nu doar materie primă agricolă?

3. Ce suprafață agricolă beneficiază în prezent de sisteme funcționale de irigații și care este calendarul finalizării investițiilor asumate până în anul 2030, defalcat pe județe?

4. Ce măsuri de sprijin vor fi acordate fermierilor afectați de seceta pedologică din vara anului 2026 și care sunt criteriile pentru acordarea despăgubirilor?

5. Care este numărul fermierilor cu vârsta sub 40 de ani instalați în ultimii trei ani prin programele ministerului și ce rezultate măsurabile au produs aceste programe în combaterea depopulării satului românesc?

6. Ce strategie are Ministerul Agriculturii pentru dezvoltarea capacităților de procesare în România, astfel încât producția agricolă românească să genereze valoare adăugată în economia națională și să reducă dependența de importurile de alimente procesate?

7. În contextul creșterii costurilor de producție și al concurenței de pe piața europeană, ce măsuri intenționează ministerul să adopte pentru protejarea competitivității fermierilor români și pentru asigurarea unor condiții echitabile de piață?

8. Există, la nivelul Ministerului Agriculturii, o strategie integrată privind salvarea satului românesc, care să coreleze dezvoltarea agriculturii cu infrastructura rurală, educația agricolă, accesul la servicii medicale, digitalizarea și încurajarea întoarcerii tinerilor în mediul rural? Dacă da, vă rog să prezentați obiectivele, indicatorii și termenele de implementare.

9. Care sunt indicatorii pe baza cărora Ministerul Agriculturii apreciază că politicile publice implementate în ultimii ani au contribuit efectiv la creșterea competitivității agriculturii românești și la consolidarea securității alimentare a României?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Strategia Guvernului pentru redresarea agriculturii românești și salvarea satului românesc appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Utilizarea inteligenței artificiale în învățământul preuniversitar și pregătirea sistemului educațional pentru noile tehnologii

Stimate domnule ministru,

  Dezvoltarea accelerată a aplicațiilor bazate pe inteligență artificială generează transformări profunde în domeniul educației, influențând procesul de predare, evaluare și învățare. Tot mai mulți elevi și profesori utilizează instrumente bazate pe inteligență artificială, în timp ce numeroase sisteme educaționale europene elaborează politici privind integrarea responsabilă a acestor tehnologii în activitatea didactică.

În România, utilizarea acestor instrumente are loc într-un ritm mult mai rapid decât elaborarea cadrului normativ și metodologic necesar. În lipsa unor orientări clare, există riscul unor practici neunitare privind utilizarea inteligenței artificiale în procesul educațional, evaluarea elevilor, protecția datelor și dezvoltarea competențelor digitale.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Dispune Ministerul Educației de o strategie națională privind utilizarea inteligenței artificiale în învățământul preuniversitar? În caz afirmativ, vă rugăm să prezentați principalele obiective și calendarul de implementare.

2. Ce măsuri au fost adoptate pentru pregătirea cadrelor didactice în vederea utilizării responsabile și eficiente a instrumentelor bazate pe inteligență artificială?

3. Există metodologii sau recomandări oficiale privind utilizarea aplicațiilor de inteligență artificială de către elevi în procesul de învățare și evaluare?

4. Cum monitorizează Ministerul Educației riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale în mediul școlar, inclusiv cele privind integritatea academică, protecția datelor cu caracter personal și securitatea informațiilor?

5. Intenționează Ministerul Educației să introducă, în cadrul curriculumului național, competențe specifice privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale și dezvoltarea alfabetizării digitale? În caz afirmativ, vă rugăm să precizați etapele și termenul estimat pentru implementare.

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Utilizarea inteligenței artificiale în învățământul preuniversitar și pregătirea sistemului educațional pentru noile tehnologii appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Măsurile dispuse de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ca urmare a identificării a 421 de cioate în zona Țării Codrului

Stimată doamnă ministru,

Potrivit informațiilor făcute publice în urma unor acțiuni de control desfășurate în zona Țării Codrului, au fost identificate 421 de cioate, situație care ridică serioase semne de întrebare cu privire la eficiența mecanismelor de prevenire și combatere a tăierilor ilegale de arbori, precum și la capacitatea instituțiilor cu atribuții în domeniul silvic de a interveni înainte ca prejudiciile aduse fondului forestier să se producă.

Protejarea patrimoniului forestier național reprezintă o obligație fundamentală a statului român, iar identificarea unui număr atât de mare de arbori tăiați impune o analiză riguroasă a modului în care au fost exercitate atribuțiile de control, monitorizare și intervenție de către instituțiile aflate în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt concluziile preliminare ale verificărilor efectuate în cazul celor 421 de cioate identificate în zona Țării Codrului și care este suprafața afectată de tăierile constatate?

2. Au fost identificate persoane fizice sau juridice responsabile pentru tăierile constatate și care este valoarea estimată a prejudiciului produs fondului forestier?

3. Ce instituții au efectuat controalele în teren, ce măsuri administrative sau penale au fost dispuse până în prezent și câte sesizări au fost înaintate organelor de cercetare penală?

4. Există indicii că aceste tăieri ar fi putut fi prevenite printr-o monitorizare mai eficientă a fondului forestier sau prin utilizarea sistemelor informatice de supraveghere și trasabilitate a masei lemnoase?

5. Ce măsuri concrete intenționează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să adopte pentru prevenirea unor situații similare și pentru consolidarea mecanismelor de control în zonele cu risc ridicat privind tăierile ilegale de arbori?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Măsurile dispuse de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ca urmare a identificării a 421 de cioate în zona Țării Codrului appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Stadiul digitalizării învățământului preuniversitar și eficiența investițiilor realizate

Stimate domnule ministru,

Digitalizarea educației a constituit una dintre principalele direcții de investiții asumate de statul român, inclusiv prin finanțările disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Dotarea unităților de învățământ cu echipamente digitale, dezvoltarea laboratoarelor inteligente și utilizarea platformelor educaționale au fost prezentate drept elemente esențiale pentru modernizarea procesului instructiv-educativ.

Cu toate acestea, în numeroase unități de învățământ persistă dificultăți privind utilizarea efectivă a echipamentelor achiziționate, accesul la conexiuni stabile de internet, pregătirea personalului didactic pentru utilizarea tehnologiilor digitale și integrarea acestora în activitatea didactică. În aceste condiții, se impune o evaluare obiectivă a stadiului implementării proiectelor de digitalizare și a eficienței utilizării fondurilor publice alocate.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul implementării proiectelor de digitalizare a unităților de învățământ preuniversitar finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte programe guvernamentale?

2. Câte unități de învățământ dispun, în prezent, de laboratoare inteligente funcționale, echipamente digitale utilizabile și conexiuni la internet care să permită desfășurarea activităților educaționale în condiții optime?

3. Ce procent din cadrele didactice a beneficiat de programe de formare privind utilizarea tehnologiilor digitale în procesul de predare și evaluare, în perioada 2024–2026?

4. Ce mecanisme utilizează Ministerul Educației pentru monitorizarea gradului de utilizare a echipamentelor digitale achiziționate din fonduri publice și pentru evaluarea impactului acestora asupra rezultatelor educaționale?

5. Există, la nivelul ministerului, o evaluare privind unitățile de învățământ care, deși au beneficiat de investiții în digitalizare, întâmpină în continuare dificultăți în utilizarea infrastructurii digitale? În caz afirmativ, vă rugăm să prezentați principalele concluzii și măsurile avute în vedere pentru remedierea acestor deficiențe.

The post  Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Stadiul digitalizării învățământului preuniversitar și eficiența investițiilor realizate appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Măsurile adoptate pentru reducerea analfabetismului funcțional în învățământul preuniversitar

Stimate domnule ministru,

La aproape trei ani de la intrarea în vigoare a Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, o serie de obiective asumate prin reforma educației continuă să întâmpine dificultăți semnificative în procesul de implementare. Rezultatele evaluărilor internaționale și naționale continuă să indice existența unui nivel ridicat al analfabetismului funcțional în rândul elevilor români, fenomen care afectează capacitatea acestora de a înțelege, interpreta și utiliza informațiile dobândite în procesul educațional.

Analfabetismul funcțional nu reprezintă exclusiv o problemă educațională, ci una cu efecte directe asupra dezvoltării economice, integrării profesionale și participării civice. Persistența acestui fenomen ridică semne de întrebare privind eficiența politicilor publice implementate după intrarea în vigoare a Legii nr. 198/2023 și necesitatea unor intervenții sistemice fundamentate pe date și rezultate măsurabile.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este evaluarea oficială a Ministerului Educației privind nivelul analfabetismului funcțional în învățământul preuniversitar, pe cicluri de studiu și regiuni de dezvoltare?

2. Ce programe naționale au fost implementate în perioada 2024–2026 pentru prevenirea și reducerea analfabetismului funcțional și care este gradul lor de implementare?

3. Care sunt indicatorii de performanță utilizați de minister pentru evaluarea eficienței acestor programe și ce rezultate au fost obținute până în prezent?

4. Ce măsuri sunt prevăzute pentru sprijinirea unităților de învățământ care înregistrează rezultate constant sub media națională la evaluările standardizate?

5. Intenționează Ministerul Educației să elaboreze o strategie națională dedicată combaterii analfabetismului funcțional, cu obiective, termene și indicatori de performanță clar definiți? În caz afirmativ, vă rugăm să precizați calendarul estimat pentru adoptarea acesteia.

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Măsurile adoptate pentru reducerea analfabetismului funcțional în învățământul preuniversitar appeared first on AUR.