De către: Deputat Avrămescu Ștefăniță – Alin
Circumscripția electorală: nr.31 Prahova
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Măsuri urgente pentru protejarea populației din Valea Doftanei și din județul Prahova în contextul înmulțirii atacurilor urșilor

Stimată doamnă ministru,
Satele Teșila și Trăisteni (comuna Valea Doftanei) se confruntă de mai bine de un an cu o situație alarmantă generată de atacurile repetate ale urșilor asupra gospodăriilor.
Aproape că nu există zi în care locuitorii să nu semnaleze prezența animalelor sălbatice în apropierea locuințelor sau atacuri asupra animalelor din gospodărie.

Numai în ultimele două săptămâni, mai multe gospodării au fost afectate, fiind atacate bovine și păsări, iar în urmă cu câteva săptămâni un urs a pătruns inclusiv în beciurile unor locuințe. Aceste incidente au creat teamă în rândul locuitorilor, care se văd
nevoiți să trăiască sub amenințarea unor noi atacuri.

Din păcate, situația nu este una izolată. Atacurile urșilor au devenit tot mai frecvente și în alte localități din județul Prahova. La începutul lunii iunie, un urs a pătruns într-o gospodărie din comuna Șotrile și a ucis doi porci, iar în luna mai un exemplar de urs brun a fost capturat chiar în curtea Școlii de Agenți de Poliție din municipiul Câmpina. Aceste incidente demonstrează că problema depășește nivelul unor cazuri punctuale și necesită intervenții rapide și eficiente din partea autorităților competente.

Având în vedere cele prezentate, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Ce măsuri au fost dispuse până în prezent pentru extragerea, relocarea sau eliminarea exemplarelor de urs care au produs pagube și au pus în pericol viața locuitorilor din comuna Valea Doftanei și din celelalte localități afectate din județul Prahova?
2. Câte solicitări privind intervenția asupra urșilor problemă au fost transmise în perioada 2025–2026 și care a fost modul de soluționare al acestora?
3. Ce măsuri intenționează Ministerul Mediului să adopte pentru reducerea efectivelor de urși din zonele în care populația este expusă unui risc permanent și pentru prevenirea unor tragedii? Locuitorii din Valea Doftanei și din întreg județul Prahova au dreptul să trăiască în siguranță, iar instituțiile statului nu pot rămâne pasive în timp ce atacurile urșilor devin o realitate aproape cotidiană, iar oamenii sunt nevoiți să își trăiască viața în permanentă teamă.

The post Avrămescu Ștefăniță – Alin – Întrebare – Măsuri urgente pentru protejarea populației din Valea Doftanei și din județul Prahova în contextul înmulțirii atacurilor urșilor appeared first on AUR.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru 

De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Dâmbovița

Subiectul întrebării: Gradul de racordare la apă și canalizare în mediul rural din județul Vâlcea și stadiul proiectelor PNRR/POIM aflate în risc de blocaj

        Stimată doamnă ministru,

        Stimate domnule ministru,

Asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare în mediul rural rămâne, în continuare, deficitară în județul Vâlcea, unde operatorul regional Apavil S.A., prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „APA Vâlcea”, derulează gestiunea delegată în mai multe unități administrativ-teritoriale. În plus, de la 1 ianuarie 2026, au fost aprobate majorări tarifare la apă și canalizare, în contextul unor surse de finanțare în reconfigurare.

În decembrie 2025, Guvernul a adoptat, prin ordonanță de urgență, măsuri de preluare de către Administrația Fondului pentru Mediu a proiectelor de apă, canalizare și gestionare a deșeurilor cu progres fizic de până la 30% care nu se mai încadrau în alocările și jaloanele PNRR, în limita unui buget estimat la circa 4,34 miliarde lei, pentru peste 500 de proiecte la nivel național. 

Având în vedere că obligațiile României în domeniu decurg din Directiva 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale și din Directiva (UE) 2020/2184 privind calitatea apei destinate consumului uman, iar cadrul intern este dat de Legea nr. 241/2006 a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare și de Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, stimată doamnă ministru, domnule ministru, vă solicit următoarele informații:

1. Gradul de racordare a populației la rețeaua publică de alimentare cu apă și, respectiv, la rețeaua publică de canalizare în mediul rural din județul Vâlcea, exprimat procentual și pe unități administrativ-teritoriale, la data prezentei întrebări parlamentare.
2. Lista proiectelor de apă și canalizare din județul Vâlcea finanțate prin PNRR sau POIM/PODD care au fost preluate la finanțare de Administrația Fondului pentru Mediu ca urmare a riscului de neîncadrare în jaloane, cu indicarea progresului fizic și a valorii fiecăruia.
3. Pentru aceste proiecte, care este calendarul actualizat de finalizare și ce garanții există că tranziția între sursele de finanțare nu va genera întreruperi ale lucrărilor sau pierderea sumelor deja angajate.
4. Câte localități rurale din județul Vâlcea nu dispun, la această dată, de niciun sistem centralizat de canalizare și stație de epurare conform Directivei 91/271/CEE, și care este termenul de conformare asumat pentru acestea.
5. Cuantumul majorărilor tarifare aprobate de la 1 ianuarie 2026 în aria de operare Apavil S.A. și ce măsuri de protecție sunt prevăzute pentru consumatorii vulnerabili din mediul rural.

The post Nicolae MÎNDRESCU – Întrebare – Gradul de racordare la apă și canalizare în mediul rural din județul Vâlcea și stadiul proiectelor PNRR/POIM aflate în risc de blocaj appeared first on AUR.

De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Dâmbovița

Subiectul întrebării: Clarificări despre starea infrastructurii, deficitul de personal și stadiul investițiilor la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea

        Domnule ministru-interimar,

Spitalul Județean de Urgență Vâlcea este cea mai mare unitate sanitară a județului și deservește o populație de aproximativ 400.000 de locuitori, fiind totodată singura maternitate de nivel II din județ, însă, din păcate, însă, secțiile lui sunt dispersate în mai multe corpuri și locații, fapt ce afectează fluxul de pacienți și eficiența actului medical.

Pe componenta de investiții, Consiliul Județean Vâlcea derulează proiectul de reabilitare termică a secțiilor din strada Remus Bellu nr. 3, în valoare estimată de circa 12 milioane de euro, finanțat prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021–2027, cod SMIS 300119, contract de finanțare nr. 15/22.02.2024, cu termen de implementare martie 2028, prin care au fost anunțate și investiții în dotarea cu aparatură, inclusiv un angiograf pentru cardiologie intervențională, precum și ambulatorii de specialitate la Maternitate și la Mihăești. 

Având în vedere că organizarea și finanțarea sistemului spitalicesc, precum și normarea personalului, sunt reglementate prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și prin normele de personal aprobate prin ordin al ministrului sănătății, stimate domnule ministru, vă solicit următoarele informații:

1. Numărul posturilor aprobate și al posturilor ocupate la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, defalcat pe categorii (medici, asistenți medicali, personal auxiliar), precum și deficitul raportat pe secțiile cu cel mai mare grad de subîncadrare, la data prezentei.
2. Care sunt specialitățile medicale la care spitalul nu poate asigura linii de gardă complete și ce măsuri are în vedere ministerul pentru acoperirea acestora.
3. Stadiul fizic și financiar al proiectului de reabilitare termică a secțiilor din strada Remus Bellu nr. 3 (cod SMIS 300119) și gradul de încredere în respectarea termenului de finalizare din martie 2028.
4. Care este calendarul de achiziție, instalare și punere în funcțiune a angiografului destinat cardiologiei intervenționale și data estimată a primelor proceduri efectuate în regim programat și, respectiv, de urgență.
5. Ce fonduri au fost alocate în perioada 2024–2026, din bugetul ministerului și din alte surse, pentru reabilitarea și dotarea Spitalului Județean de Urgență Vâlcea și ce proiecte de comasare a secțiilor dispersate sunt avute în vedere.

The post Nicolae MÎNDRESCU – Întrebare – Clarificări despre starea infrastructurii, deficitul de personal și stadiul investițiilor la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea appeared first on AUR.

De la: Domnul Valeriu Munteanu, deputat în circumscripția electorala nr.16 Dâmbovița

Obiectul întrebării:  Stadiul actual al proiectului Drumului Expres Tișița – Albița și măsurile întreprinse pentru accelerarea realizării conexiunii rutiere de mare viteză dintre București și Chișinău

Domnule Ministru,

În data de 25 martie 2025 v-am adresat întrebarea parlamentară nr. 641A/25.03.2025 privind stadiul proiectului Drumului Expres Tișița – Albița, iar prin răspunsul transmis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (nr. 9843/28.04.2025) ați precizat că traseul fusese avizat la data de 13 martie 2025, urmând să fie demarate investigațiile de teren, și că finalizarea studiului de fezabilitate este estimată pentru a doua jumătate a anului 2026.

Totodată, ministerul arăta că, după finalizarea studiului de fezabilitate și aprobarea indicatorilor tehnico-economici, va putea fi inițiată procedura de atribuire a contractului de proiectare și execuție, însă la acel moment nu putea estima nici data începerii lucrărilor și nici termenul de punere în circulație a drumului expres. De asemenea, ați menționat că proiectul nu beneficiază încă de o sursă de finanțare europeană, urmând ca oportunitatea finanțării să fie reanalizată în funcție de alocările financiare de după anul 2027 și de actualizarea datelor de trafic.

Având în vedere importanța strategică a acestui proiect pentru dezvoltarea regiunii Moldovei, pentru consolidarea conectivității dintre România și Republica Moldova și pentru susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul actual al elaborării Studiului de Fezabilitate pentru Drumul Expres Tișița – Albița și ce activități au fost realizate până în prezent (investigații geotehnice, studii de teren, ridicări topografice, studii de trafic, acorduri și avize)?
2. Se menține estimarea privind finalizarea Studiului de Fezabilitate în cursul anului 2026 sau au intervenit întârzieri față de calendarul comunicat prin răspunsul din 28 aprilie 2025? În cazul existenței unor întârzieri, care sunt cauzele acestora și ce măsuri au fost dispuse pentru recuperarea lor?
3. Ce demersuri au fost întreprinse de Ministerul Transporturilor și CNAIR pentru identificarea unei surse de finanțare dedicate acestui proiect și pentru includerea Drumului Expres Tișița – Albița în viitoarele programe europene de investiții aferente perioadei de programare post-2027?
4. În prezent, care este calendarul estimativ pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici, lansarea licitației pentru proiectare și execuție, începerea lucrărilor și finalizarea acestui obiectiv de investiții?

Consider că realizarea Drumului Expres Tișița – Albița reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură pentru estul României, fiind veriga esențială care poate asigura o conexiune rutieră modernă și rapidă între București și Chișinău, cu efecte directe asupra dezvoltării economice, mobilității cetățenilor și aprofundării relațiilor dintre cele două state românești.

The post Valeriu Munteanu – Întrebare – Stadiul actual al proiectului Drumului Expres Tișița – Albița și măsurile întreprinse pentru accelerarea realizării conexiunii rutiere de mare viteză dintre București și Chișinău appeared first on AUR.

De la: Domnul Valeriu Munteanu, deputat în circumscripția electorala nr.16 Dâmbovița

Obiectul întrebării: Efectele reducerii voucherelor de vacanță asupra turismului românesc și amploarea migrării operatorilor din turism către economia gri

Domnule Ministru,

În urma reducerii cu 50% a valorii voucherelor de vacanță, reprezentanții industriei ospitalității semnalează efecte economice deosebit de grave asupra turismului românesc. Potrivit datelor prezentate public de organizațiile patronale din domeniu, numărul apartamentelor de închiriat clasificate de pe litoralul românesc ar fi scăzut de la 3.584 de unități la începutul sezonului estival 2025 la doar 1.847 în sezonul 2026, ceea ce reprezintă o diminuare de aproape 50%.

Reprezentanții mediului de afaceri susțin că aceste unități nu au dispărut din piață, ci o parte importantă dintre ele au renunțat la clasificarea turistică și funcționează în prezent în afara circuitului fiscalizat, ceea ce ar conduce atât la diminuarea veniturilor bugetare, cât și la accentuarea economiei gri în sectorul turismului.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este evoluția, în perioada 2024–2026, a numărului unităților de cazare clasificate (hoteluri, pensiuni, apartamente și alte structuri de primire turistică), defalcată pe județe și pe categorii de unități?
2. Confirmă Ministerul că numărul apartamentelor clasificate de pe litoral s-a redus de la 3.584 la 1.847 într-un singur an? Dacă nu, care sunt datele oficiale ale ministerului?
3. Ce analiză a realizat ministerul cu privire la impactul reducerii voucherelor de vacanță asupra:

• numărului de turiști;
• numărului de înnoptări;
• gradului de ocupare a structurilor de cazare;
• cifrei de afaceri din turism;
• veniturilor fiscale generate de acest sector?

4. Deține ministerul estimări privind numărul operatorilor economici sau al proprietarilor de apartamente care au renunțat la clasificarea turistică și desfășoară activități de închiriere în afara circuitului autorizat? Dacă da, vă rog să prezentați aceste estimări și metodologia utilizată.
5. Ce impact estimează ministerul că a avut reducerea voucherelor de vacanță asupra încasărilor la bugetul de stat și asupra bugetelor locale din zonele turistice?
6. Ce măsuri au fost adoptate sau urmează să fie adoptate pentru readucerea în circuitul legal a unităților de cazare care au renunțat la clasificare și pentru reducerea economiei gri din turism?
7. Are ministerul în vedere revizuirea politicii privind voucherele de vacanță sau implementarea unor noi mecanisme de stimulare a turismului intern, astfel încât operatorii economici să fie încurajați să funcționeze în legalitate și să fie menținută competitivitatea turismului românesc?

Având în vedere importanța sectorului turistic pentru economia națională, pentru ocuparea forței de muncă și pentru dezvoltarea comunităților locale, consider necesară o evaluare completă și transparentă a efectelor produse de aceste măsuri, precum și identificarea unor soluții care să oprească extinderea economiei gri și să redea încrederea operatorilor economici în politicile publice din domeniul turismului.

The post Valeriu Munteanu – Întrebare – Efectele reducerii voucherelor de vacanță asupra turismului românesc și amploarea migrării operatorilor din turism către economia gri appeared first on AUR.

De la: Domnul Valeriu Munteanu, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.16 Dâmbovița

Obiectul întrebării: Clarificarea informațiilor privind un posibil transfer al drumului forestier Vadul Moldovei și al unor suprafețe din Pădurea Băneasa din administrarea Romsilva către autoritățile administrației publice locale

Doamnă Ministru,

         În ultimele zile au apărut în spațiul public informații potrivit cărora reprezentanții Federației Greenfield ar fi fost informați, în cadrul unor discuții purtate cu autoritățile locale, că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva ar fi dispusă să transfere către autoritățile administrației publice locale administrarea drumului forestier Vadul Moldovei și chiar administrarea Pădurii Băneasa.

         Aceste afirmații au fost prezentate public de reprezentanții Federației Greenfield în contextul demersurilor pe care aceștia le desfășoară pentru redeschiderea circulației auto pe drumul forestier care traversează Pădurea Băneasa, invocând problemele de acces ale cartierului Greenfield și întârzierile în realizarea infrastructurii rutiere și educaționale din zonă.

           În același timp, este de notorietate faptul că dezvoltarea cartierului Greenfield a avut loc în condițiile în care căile de acces prevăzute prin documentațiile urbanistice nu au fost realizate integral, iar în ultimii ani presiunea publică s-a concentrat asupra transformării unui drum forestier aflat în Fondul Forestier Național într-o cale de circulație permanentă pentru traficul rutier.

            Având în vedere importanța deosebită a Fondului Forestier Național și necesitatea protejării pădurilor periurbane, precum și interesul public major pe care îl prezintă acest subiect, vă rog să îmi comunicați:

1. Există, la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor sau al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, analize, demersuri, discuții instituționale sau intenții privind transferul administrării drumului forestier Vadul Moldovei către Primăria Municipiului București, Primăria Sectorului 1 sau către orice altă autoritate publică?
2. Există discuții sau documente privind transferul administrării unor suprafețe din Pădurea Băneasa ori al întregii păduri din administrarea Romsilva către autoritățile administrației publice locale? Dacă da, vă rog să precizați cadrul juridic avut în vedere, suprafața vizată și stadiul acestor demersuri.
3. Care este poziția oficială a Ministerului Mediului și a Romsilva cu privire la utilizarea drumului forestier Vadul Moldovei pentru circulația publică permanentă a autovehiculelor și în ce măsură o asemenea utilizare este compatibilă cu regimul juridic al Fondului Forestier Național și cu obiectivele de protecție a Pădurii Băneasa?
4. Au avut loc întâlniri între reprezentanții Ministerului Mediului, ai Romsilva și reprezentanții Federației Greenfield sau ai dezvoltatorului imobiliar privind identificarea unor soluții referitoare la accesul rutier prin Pădurea Băneasa? În caz afirmativ, vă rog să precizați data întâlnirilor, participanții și concluziile acestora.
5. Care sunt măsurile pe care Ministerul Mediului intenționează să le adopte pentru a asigura respectarea regimului juridic al Fondului Forestier Național și pentru a preveni transformarea drumurilor forestiere în căi de circulație publică permanentă, în afara procedurilor prevăzute de lege?

           Consider că dezvoltarea urbană și rezolvarea problemelor de mobilitate trebuie realizate prin respectarea obligațiilor urbanistice și a investițiilor asumate de dezvoltatori, fără afectarea integrității Fondului Forestier Național și fără crearea unor precedente care ar putea pune în pericol regimul de protecție al pădurilor din România.

The post Valeriu Munteanu – Întrebare – Clarificarea informațiilor privind un posibil transfer al drumului forestier Vadul Moldovei și al unor suprafețe din Pădurea Băneasa din administrarea Romsilva către autoritățile administrației publice locale appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Clarificări privind temeiul factual al cercetărilor efectuate de IPJ Brașov într-un dosar privind presupusa constituire sau aderare la o organizație cu caracter fascist

Stimate domnule ministru,

        În spațiul public a fost prezentat un comunicat al Inspectoratului de Poliție Județean Brașov privind cercetarea mai multor tineri pentru presupusa săvârșire a infracțiunilor prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 31/2002.

Comunicatul utilizează formulări precum „simpatizanți ai nazismului”, „aderare la o grupare care promovează ideologia fascistă” și „promovarea mișcării legionare”, fără a prezenta în mod concret actele materiale care ar constitui elementele infracțiunilor cercetate.

Având în vedere interesul public major al cauzei și necesitatea respectării principiului prezumției de nevinovăție, vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitate să-mi comunicați următoarele informații de interes public:

1. Care sunt, în concret, actele materiale imputate persoanelor cercetate, fără divulgarea unor date care ar putea afecta desfășurarea urmăririi penale?
2. Dacă simpla exprimare a unor opinii, deținerea unor obiecte sau manifestarea unor convingeri ideologice constituie, în sine, temei pentru punerea sub acuzare sau dacă există alte acțiuni concrete care fundamentează acuzațiile.
3. Ce fapte concrete au determinat reținerea și ulterior dispunerea măsurilor preventive?
4. Ce probe au stat la baza concluziei că ar exista o „organizație cu caracter fascist”, în sensul OUG nr. 31/2002?
5. Dacă organul de urmărire penală a identificat acte de violență, instigare la violență, planificarea unor infracțiuni ori alte activități materiale desfășurate de persoanele cercetate, dincolo de postări, simboluri ori articole vestimentare?
6. Care este diferența factuală dintre persoanele aflate în arest la domiciliu și cele aflate sub control judiciar?
7. În dosar au fost folosite trupe speciale ale Poliției Române, care i-au percheziționat și reținut pe minori. Nu vi se pare totuși exagerat să utilizați trupe speciale pentru niște copii acuzați de „inițiere sau constituire a unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderare sau sprijinire, sub orice formă, a unui astfel de grup, dar și utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”?

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Clarificări privind temeiul factual al cercetărilor efectuate de IPJ Brașov într-un dosar privind presupusa constituire sau aderare la o organizație cu caracter fascist appeared first on AUR.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, domnului Cseke Attila-ZOLTAN, ministru

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Ținta PNRR nr. 454 — copiii de 0–3 ani în educația timpurie — la termen, pe fondul restanțelor la infrastructura de creșe

    Stimați domni miniștri,

Planul Național de Redresare și Reziliență a intrat în etapa de închidere, cu termen-limită 31 august 2026 pentru îndeplinirea tuturor jaloanelor și țintelor rămase. Printre acestea se află ținta nr. 454, cuprinsă în Componenta C15 – Educație, care vizează numărul de copii cu vârste între 0 și 3 ani înscriși în serviciile de educație timpurie – țintă ce prevede atingerea unui număr de 32.506 copii înscriși, respectiv o creștere de cel puțin 10.000 de copii față de anul școlar 2019/2020, calculul urmând a se face pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și care are termenul de îndeplinire trimestrul III 2026, cu starea raportată la data prezentei întrebări parlamentare  „în implementare”.

Spre deosebire de țintele de infrastructură, aceasta este o țintă de rezultat –  nu se axează pe recepția unor lucrări, ci prin creșterea efectivă a numărului de copii cuprinși în sistem. Această creștere depinde direct de capacitatea nou-creată — în primul rând de creșele care trebuiau construite, echipate și puse în funcțiune prin PNRR în cadrul aceleiași componente.

Tocmai pe această verigă, domnilor miniștri, au fost semnalate public restanțe și reduceri de ținte în zona educației timpurii, în sensul că, din rețeaua de grădinițe comunitare planificată inițial, au rămas eligibile pentru finanțare mult mai puține obiective, o parte din contracte fiind denunțate unilateral, iar indicatorii la componenta de formare a profesioniștilor din educația timpurie au fost reduși semnificativ. 

Întrucât, pe acest fond, rata de participare a copiilor sub 3 ani la educația timpurie rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, domnilor miniștri, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care era numărul de copii cu vârste între 0 și 3 ani înscriși în serviciile de educație timpurie în anul școlar de referință 2019/2020 și care este cel mai recent număr disponibil, conform datelor Institutului Național de Statistică.
2. Care este, la data prezentei, creșterea netă a numărului de copii înscriși față de anul de referință și ce distanță rămâne până la pragul de minimum 10.000 de copii prevăzut de țintă.
3. Câte dintre creșele finanțate prin PNRR au fost construite, echipate și efectiv puse în funcțiune până în prezent, ce capacitate totală de locuri reprezintă acestea și câți copii sunt deja înscriși în ele. Solicit si situația pentru județul Vaslui.
4. În ce măsură reducerile de ținte și rezilierile de contracte din zona educației timpurii afectează capacitatea de a atinge ținta nr. 454, și cum a fost recalculată traiectoria de înscrieri în consecință.
5. Care este analiza de risc actuală privind îndeplinirea țintei nr. 454 până la termenul de trimestrul III 2026, ce sumă din PNRR este expusă riscului în cazul neîndeplinirii și pe ce date statistice se întemeiază estimarea ministerului.
6. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru a stimula înscrierile în intervalul rămas, în special în mediul rural și în comunitățile defavorizate, unde deficitul de locuri în creșe este cel mai accentuat.

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Ținta PNRR nr. 454 — copiii de 0–3 ani în educația timpurie — la termen, pe fondul restanțelor la infrastructura de creșe appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Ținta PNRR nr. 394 — centrele de zi pentru copii — neîndeplinită la termen. Situația județului Vaslui

    Stimate domnule ministru,

Planul Național de Redresare și Reziliență a intrat în etapa de închidere, în care toate jaloanele și țintele rămase trebuie îndeplinite până la 31 august 2026 și, în acest context, devine relevantă situația țintelor al căror termen a fost deja depășit, dar care figurează în continuare cu starea „în implementare”, întrucât acestea expun finanțarea europeană riscului de pierdere.

O astfel de țintă este nr. 394 — „Centre de zi pentru a preveni separarea copiilor de familie” —, cuprinsă în Componenta C13 – Reforme Sociale, Investiția I1 „Crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii expuși riscului de a fi separați de familie”, al cărei coordonator de reforme și investiții este Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, investiție ce a fost operaționalizată prin două apeluri de proiecte.

Ținta nr. 394 are termen de îndeplinire trimestrul IV 2025 și figurează, la data prezentei întrebări parlamentare, cu starea „în implementare”, deci restantă față de scadența asumată.

Ținta prevede autorizarea a 145 de centre de servicii de zi, dintre care cel puțin 10% situate în comunități cu o populație rromă semnificativă – dintre acestea, 140 de centre trebuie să respecte cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, iar 5 centre trebuie să atingă un necesar de energie primară cu cel puțin 20% sub acest prag, confirmat prin certificate de performanță energetică. Distribuția spațială a centrelor trebuie fundamentată pe o cartografiere care identifică nevoile de servicii și de infrastructură pentru copiii expuși riscului de separare de familie.

Având în vedere că termenul maxim de implementare a proiectelor din primul apel fusese stabilit inițial la 31 decembrie 2024, precum și nevoile sociale ridicate din județul Vaslui, domnule ministru, vă rog să îmi răspundeți, punctual, următoarelor întrebări: 

1. La data prezentei, câte dintre cele 145 de centre de servicii de zi prevăzute au fost efectiv autorizate la nivel național și câte au certificate de recepție la finalizarea lucrărilor, raportat la termenul de trimestrul IV 2025?
2. Care este situația în județul Vaslui – câte proiecte au fost contractate, în ce localități, în ce stadiu de implementare se află fiecare și câte centre au fost autorizate și date în funcțiune până în prezent?
3. Câte dintre centrele contractate în județul Vaslui se află în comunități cu o populație rromă semnificativă și cum se raportează acestea la cerința de minimum 10% la nivel național.
4. Câte proiecte depuse pentru județul Vaslui au fost respinse sau reziliate, din ce motive, și ce nevoi identificate prin cartografiere au rămas, în consecință, neacoperite în județ?
5. Care este motivul pentru care ținta nr. 394 figurează în continuare cu starea „în implementare”, deși termenul de trimestrul IV 2025 a fost depășit, și care era stadiul de realizare la data scadenței?
6. Care este analiza de risc actuală privind îndeplinirea integrală a țintei până la închiderea PNRR, ce sumă este expusă riscului de pierdere și ce plan de contingență a fost stabilit pentru centrele care nu vor putea fi autorizate la timp, inclusiv pentru cele aferente județului Vaslui?

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Ținta PNRR nr. 394 — centrele de zi pentru copii — neîndeplinită la termen. Situația județului Vaslui appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Întârzierea reformei PNRR privind zonele de accelerare pentru energie regenerabilă pe terenurile statului (Componenta 16, Reforma 1), cu o penalizare de 925 de milioane de euro în joc — cea mai mare expunere financiară dintr-un singur jalon

     Domnule ministru,

Reforma 1 din Componenta 16 a PNRR vizează crearea cadrului juridic pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie – concret, jaloanele 509, 510 și 511 prevăd adoptarea legislației pentru înființarea de parcuri solare și eoliene pe domeniile statului, debirocratizarea proceselor de autorizare prin proceduri scurte și simple, semnarea contractelor de concesiune după o primă rundă de licitații și crearea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului. Termenul asumat este trimestrul II 2026 — adică termenul curent, iar starea reală, conform monitorizării PNRR, în întârziere.

Cauza, desigur, este una administrativă și familiară: pachetele legislative au fost elaborate cu întârziere, avizele de la celelalte ministere și instituții s-au obținut greu, iar, în consecință, procedurile de licitație pentru terenurile care urmează a fi concesionate sunt și ele întârziate. Cu alte cuvinte, lanțul s-a blocat chiar la primul pas — la elaborarea și avizarea legislației — iar întârzierea s-a propagat în tot restul reformei.

Ceea ce face acest caz fără egal este miza financiară: penalizarea pentru neîndeplinire este de 925 de milioane de euro, aproape un miliard de euro, una dintre cele mai mari expuneri financiare asociate unui singur jalon din întregul PNRR românesc. Vorbim, așadar, despre o reformă care constă, în esență, în adoptarea unor acte normative și organizarea unor licitații — adică exact tipul de obligație care depinde integral de voința și de capacitatea administrativă a statului, ci nu de șantiere, materiale sau constructori — și care riscă totuși să ne coste aproape un miliard de euro din pură incapacitate de a legifera la timp.

Având în vedere că responsabilitatea este atribuită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Domeniilor Statului, domnule ministru, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:

1. Care este, la data răspunsului, stadiul fiecăruia dintre cele trei jaloane — 509, 510 și 511? A fost adoptată legislația privind zonele de accelerare? A fost creat registrul național unic al terenurilor statului? Au fost lansate procedurile de licitație și s-au semnat contracte de concesiune?
2. De ce au fost elaborate cu întârziere pachetele legislative și de ce s-au obținut greu avizele de la celelalte ministere și instituții, în condițiile în care termenul T2 2026 era cunoscut de la aprobarea PNRR? Care instituții au întârziat avizarea și unde, concret, s-a blocat procesul?
3. A fost solicitată Comisiei Europene o reeșalonare a acestui jalon? Dacă da, până la ce dată și în ce condiții? Dacă nu, pe ce bază se estimează încadrarea în termenul curent?
4. Confirmați că neîndeplinirea acestei reforme atrage o penalizare de 925 de milioane de euro? Este aceasta cea mai mare penalizare asociată unui jalon din PNRR? Cum se justifică riscul de a pierde aproape un miliard de euro pentru o reformă care depinde exclusiv de capacitatea statului de a adopta legislație și de a organiza licitații?
5. Câte terenuri ale statului, ce suprafață totală și ce potențial de capacitate instalată în energie regenerabilă au fost identificate și pregătite pentru concesionare? Există deja o listă fermă, sau nici inventarul nu este finalizat?
6. Care este planul de urgență al Ministerului Agriculturii și al ADS pentru a recupera întârzierea și a evita penalizarea? Care este noul calendar realist pentru adoptarea legislației, finalizarea registrului și organizarea primei runde de licitații?
7. Dincolo de penalizare, ce oportunitate economică pierde România prin întârzierea acestei reforme — câte investiții private în parcuri solare și eoliene pe terenurile statului sunt blocate sau amânate din cauza absenței cadrului juridic și a întârzierii licitațiilor?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Întârzierea reformei PNRR privind zonele de accelerare pentru energie regenerabilă pe terenurile statului (Componenta 16, Reforma 1), cu o penalizare de 925 de milioane de euro în joc — cea mai mare expunere financiară dintr-un singur jalon appeared first on AUR.