De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Lipsa de reacție a MAE în fața încălcării inacceptabile a suveranității României de către Ucraina

Stimată doamnă ministru,

La data de 5 iunie 2026, în apele teritoriale ale României au pătruns patru drone navale ucrainene, având la bord sute de kilograme de combustibil fiecare, dintre care una a pătruns în Portul Constanța, unde a fost detonată, cu riscul provocării unui dezastru de mari proporții.

Ca reacție la aceste grave evenimente, reprezentanții statului român și, în primul rând, președintele României, Nicușor Dan, au ales să justifice acțiunea Ucrainei ca fiind un efect al agresiunii ruse și să exonereze de răspundere acest stat.

Această lipsă de fermitate în apărarea intereselor naționale ale României a determinat Ucraina să treacă la atac, în loc să își asume răspunderea pentru evenimente, declanșând un război informațional împotriva României, inclusiv în spațiul public românesc, folosindu-se de agenți de influență.

Deși Ucraina este beneficiara unui sprijin consistent din partea României și este, totodată, unica răspunzătoare pentru gravul incident din 5 iunie, aceasta atacă statul român prin agenții săi de influență, promovând următoarele teme de dezinformare:

1. România ar încălca sancțiunile aplicate Rusiei privind comerțul cu petrol, prin primirea în porturile românești a unor petroliere sub diferite pavilioane, care ar descărca petrol rusesc adus din Portul Novorossiisk pentru rafinăriile din România.

2. Pasămite, pentru că România ar fi încălcat sancțiunile impuse Rusiei, ar fi răspunzătoare pentru gravul incident de la Constanța și s-ar fi expus singură acțiunilor Ucrainei, care își arogă, de la sine putere, acest drept.

3. Reprezentanții Ucrainei, în loc să comunice oficial scopul prezenței dronelor în apele românești, au preferat să transmită, prin agenții de influență din România, că misiunea acestora ar fi fost interceptarea și distrugerea navelor care urmau să iasă din porturile românești și pe care Ucraina le consideră ca făcând parte din așa-zisa „flotă fantomă”, prin intermediul căreia Rusia ar încălca sancțiunile.

4. Agenții de influență ai Ucrainei din România au prezentat o listă de nave care, pasămite, ar fi intrat și ieșit în repetate rânduri din porturile românești, deși s-ar fi aflat sub sancțiuni.

În urma informațiilor apărute în spațiul public privind pătrunderea fără drept, cu încălcarea integrității teritoriale a României, a unui vehicul naval fără pilot în zona Portului Constanța și detonarea acestuia de către Ucraina în apropierea unor obiective de importanță strategică, fapt care ar fi putut produce o catastrofă în care zeci de mii de români ar fi putut să fie omorâți, vă solicit, doamna ministru, să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Consideră Ministerul Afacerilor Externe că un asemenea incident reprezintă o problemă de suveranitate și securitate națională pentru România?
2. Care sunt motivele pentru care până acum nu ați solicitat explicații publice din partea Ucrainei? La precedentul incident, cel de la Galați, pentru care tot Ucraina este responsabilă, v-ați isterizat infantil și l-ați expulzat pe consulul general al Rusiei de la Constanța dar, de data aceasta, sunteți absentă.
3. Ce demersuri diplomatice au fost întreprinse pentru clarificarea circumstanțelor în care un astfel de vehicul a ajuns în principalul port al țării și a fost detonat intenționat de partea ucraineană?
4. Au fost solicitate explicații oficiale Ucrainei?
5. De ce Ucraina nu a cerut scuze României pentru cele două incidente, așa cum a procedat în cazul Greciei sau Poloniei?
6. A informat Ministerul Afacerilor Externe aliații României din NATO și Uniunea Europeană cu privire la acest incident?
7. Dacă MAE consideră că suveranitatea României a fost afectată, care sunt măsurile diplomatice concrete adoptate până în prezent?
8. Dacă nu consideră că există o problemă de suveranitate, vă rog să explicați public în baza căror argumente?

În opinia mea, integritatea teritorială a României a fost pur și simplu călcată în picioare de către Ucraina. O forță militară străină a acționat pe teritoriul național al României fără permisiune și fără să înștiințeze autoritățile române. Acest lucru este inacceptabil!

Așadar, explicați, vă rog, lipsa dumneavoastră de reacție. Pare că sunteți al doilea ministru de Externe al Ucrainei și faceți orice pentru a implica România în război direct cu Rusia!

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Lipsa de reacție a MAE în fața încălcării inacceptabile a suveranității României de către Ucraina appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Lipsa de reacție a Ministerului Apărării Naționale în fața încălcării inacceptabile a suveranității României de către Ucraina

Stimate domnule ministru,

La data de 5 iunie 2026, în apele teritoriale ale României au pătruns patru drone navale ucrainene, având la bord sute de kilograme de combustibil fiecare, dintre care una a pătruns în Portul Constanța, unde a fost detonată, cu riscul provocării unui dezastru de mari proporții.

Ca reacție la aceste grave evenimente, reprezentanții statului român și, în primul rând, președintele României, Nicușor Dan, au ales să justifice acțiunea Ucrainei ca fiind un efect al agresiunii ruse și să exonereze de răspundere acest stat.

Această lipsă de fermitate în apărarea intereselor naționale ale României a determinat Ucraina să treacă la atac, în loc să își asume răspunderea pentru evenimente, declanșând un război informațional împotriva României, inclusiv în spațiul public românesc, folosindu-se de agenți de influență.

Deși Ucraina este beneficiara unui sprijin consistent din partea României și este, totodată, unica răspunzătoare pentru gravul incident din 5 iunie, aceasta atacă statul român prin agenții săi de influență, promovând următoarele teme de dezinformare:

1. România ar încălca sancțiunile aplicate Rusiei privind comerțul cu petrol, prin primirea în porturile românești a unor petroliere sub diferite pavilioane, care ar descărca petrol rusesc adus din Portul Novorossiisk pentru rafinăriile din România.

2. Pasămite, pentru că România ar fi încălcat sancțiunile impuse Rusiei, ar fi răspunzătoare pentru gravul incident de la Constanța și s-ar fi expus singură acțiunilor Ucrainei, care își arogă, de la sine putere, acest drept. 

3.Reprezentanții Ucrainei, în loc să comunice oficial scopul prezenței dronelor în apele românești, au preferat să transmită, prin agenții de influență din România, că misiunea acestora ar fi fost interceptarea și distrugerea navelor care urmau să iasă din porturile românești și pe care Ucraina le consideră ca făcând parte din așa-zisa „flotă fantomă”, prin intermediul căreia Rusia ar încălca sancțiunile.

4. Agenții de influență ai Ucrainei din România au prezentat o listă de nave care, pasămite, ar fi intrat și ieșit în repetate rânduri din porturile românești, deși s-ar fi aflat sub sancțiuni.

În urma informațiilor apărute în spațiul public privind pătrunderea fără drept, cu încălcarea integrității teritoriale a României, a unui vehicul naval fără pilot în zona Portului Constanța și detonarea acestuia de către Ucraina în apropierea unor obiective de importanță strategică, fapt care ar fi putut produce o catastrofă în care zeci de mii de români ar fi putut să fie omorâți, vă solicit, domnule ministru, să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. La ce moment au fost detectate de către structurile Ministerului Apărării Naționale vehiculele navale fără pilot care au pătruns în apele teritoriale ale României? Au fost acestea monitorizate pe întreaga durată a deplasării lor? Cum a ajuns drona în apele teritoriale românești fără știința noastră?
2. Ce măsuri operative au fost dispuse pentru interceptarea, blocarea sau neutralizarea acestora?
3. Dacă nu s-a intervenit, cine a luat această decizie și în baza căror considerente?
4. Au fost informate în timp real Administrația Prezidențială, Guvernul României și celelalte instituții competente?
5. Care a fost evaluarea de risc realizată de MApN cu privire la infrastructura critică aflată în zona Portului Constanța?
6. Există o evaluare oficială a pagubelor materiale produse în urma incidentului?
7. Consideră Ministerul Apărării Naționale că reacția instituțiilor statului român a fost una corespunzătoare gravității situației?
8. Ce măsuri concrete vor fi adoptate pentru ca asemenea incidente să nu se mai repete?
9. Ce achiziții de sisteme anti-dronă (aeriene și maritime) au fost făcute de MApN în ultimii patru ani? Este România pregătită pentru un nou astfel de atac din partea Ucrainei?
10. Ați solicitat explicații părții ucrainene pentru această violare a teritoriului național? Ați solicitat scuze din partea Ucrainei pentru operațiuni militare pe teritoriul României? Ați reușit să obțineți din partea Ucrainei explicații pentru cele 4 ore în care drona s-a aflat în portul Constanța fără știința noastră?

În opinia mea, integritatea teritorială a României a fost pur și simplu călcată în picioare de către Ucraina. O forță militară străină a acționat pe teritoriul național al României fără permisiune și fără să înștiințeze autoritățile române. Acest lucru este inacceptabil!

Așadar, explicați, vă rog, lipsa dumneavoastră de reacție. Pare că sunteți al doilea ministru al Apărării al Ucrainei și faceți orice pentru a implica România în război direct cu Rusia!

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Lipsa de reacție a Ministerului Apărării Naționale în fața încălcării inacceptabile a suveranității României de către Ucraina appeared first on AUR.

De către: Dragoș-Florin COMAN, deputat AUR de Călărași

Subiectul întrebării: Precizări privind reorganizarea rețelei școlare la nivelul județului Călărași în anul școlar 2026/2027

Domnule ministru,

În anii 2025-2026, învățământul preuniversitar din România a trecut prin cea mai neagră perioadă din ultimii 36 de ani: salarii tăiate pentru profesori, sub pretextul majorării normei didactice, elevi înghesuiți în număr de peste 35 într-o singură clasă, școli închise sau comasate, pentru a face economii. Ca urmare a măsurilor toxice luate în ultimul an, victimele au fost în principal copiii, lucru reflectat și în performanțele școlare modeste, dar și în menținerea unui abandon școlar ridicat.

Dat fiind faptul că în această perioadă a anului se desfășoară activitățile de pregătire a noului an școlar 2026/2027, vă solicit următoarele informații:

• Deși ați promis la învestitură că veți adopta măsuri pentru revenirea la o plată corectă cu ora a personalului didactic, de ce ați menținut același tarif (corespunzător unui muncitor necalificat – cca.20 lei/oră)?
• Câte școli sunt propuse spre închidere sau comasare în viitorul an școlar la nivelul județului Călărași?
• Vă rog să precizați dacă v-ați dat acordul pe noua grilă de salarizare din învățământ, care este cea mai mare umilință din ultimii 36 de ani pentru cadrele didactice din România. 

The post Dragoș-Florin COMAN – Întrebare – Precizări privind reorganizarea rețelei școlare la nivelul județului Călărași în anul școlar 2026/2027 appeared first on AUR.

De către: Dragoș-Florin COMAN, deputat AUR de Călărași

Subiectul întrebării: Proiectele de investiții din județul Călărași aflate în risc avansat de a pierde finanțarea din PNRR

Domnule ministru,

Cu mai puțin de 3 luni înainte de închiderea Planului Național de Redresare și Reziliență aflăm că Guvernul României a întârziat sau ratat mai multe ținte asumate pentru obținerea finanțării. De asemenea, ca urmare a măsurilor de austeritate luate în ultimul an, multe proiecte de investiții au fost blocate sau anulate și foarte puține au fost continuate.

Având în vedere faptul că abia acum se realizează la nivelul Guvernului un inventar al proiectelor finanțate din PNRR și o evaluare privind riscul de dezangajare a fondurilor externe nerambursabile, vă solicit următoarele informații:

• O situație cu proiectele aflate în derulare la nivelul județului Călărași, care să reflecte stadiul de execuție la data de 1 iunie 2026 și stadiul financiar (plățile efectuate).
• Care sunt proiectele din județul Călărași care se află în risc avansat de a pierde finanțarea din PNRR? Solicit o situație a acestora și o explicație pentru întârzieri.
• Pentru proiectele nefinalizate la termen (august 2026), cine va asigura finanțarea până la terminarea acestora? Vor fi imputate autorităților locale sau vor fi acoperite de la bugetul național?

The post Dragoș-Florin COMAN – Întrebare – Proiectele de investiții din județul Călărași aflate în risc avansat de a pierde finanțarea din PNRR appeared first on AUR.

De către: Deputat Avrămescu Ștefăniță – Alin

Circumscripția electorală: nr.31 Prahova

Obiectul interpelării: Acordarea de sprijin financiar din Fondul de rezervă pentru localitățile afectate de inundațiile și fenomenele meteorologice extreme din județele Buzău și Prahova

Domnule Prim-ministru,

În ultimele zile, județele Buzău și Prahova au fost afectate de precipitații abundente și fenomene meteorologice extreme care au provocat pagube semnificative infrastructurii locale, drumurilor comunale și sătești, podurilor, podețelor, terenurilor și gospodăriilor cetățenilor.

Numeroase comunități locale se confruntă în prezent cu dificultăți majore de acces, cu infrastructură afectată și cu riscuri suplimentare generate de alunecări de teren, eroziuni de maluri și distrugerea unor obiective esențiale pentru viața comunităților.

În județul Buzău au fost afectate grav localitățile Siriu, Lopătari, Mânzălești, Vintilă Vodă, Bisoca, Cozieni, Buda, Chiojdu, Pietroasele, Cănești, Brăești și Cernătești.

La Siriu: 

– în satul Colțul Pietrii, pe malul drept al râului Buzău pe o lungime de aproxiamtiv 400 m s-a produs o surpare de mal. În situația extinderii surpării, aceasta va pune în pericol un număr de 4 locuințe;

– drumurile sătești DS 18, DS 11, DS 13, DS 26, DS 28, și DS 32 au fost grav afectate sau chiar blocate, accesul în aceste zone fiind îngreunat;

– drumul comunal DC 239 a fost afectat de căderi de pietre de pe versanți.

La Lopătari:

– drumul comunal între localitățile Lopătari și Vârteju pe o lungime de aproximativ 1,5 km.

– DJ 203 K între localitățile Lopătari și Plaiul Nucului, pe o lungime de aproximativ 2,5 km;

– 2 podețe pe o lungime totală de 150 m, în satele Săreni și Terca;

– drumuri comunale și sătești pe o lungime totală de aproximativ 4,3 km;

– zidul de sprijin de la limita proprietății Bisericii din satul Lopătari pe o lungime de aproximativ 50 m.

La Mânzălești:

– DC 167 prin spălare de balast și formare de făgașe pe o lungime de aproximativ 2 km în zonaValea Manciului și aproximativ 1 km în satul Buștea;

– DC 169 prin spălare de balast și formare de făgașe pe o lungime de aproximativ 1 km în satul Ghizdita și aproximtiv 1,5 km în satul Poiana Vâlcului;

– DC 102 s-a produs o surpare în zona ocnelor de sare, satul Plavățu;

– DC 9 prin spălare de balast și formare de făgașe pe o lungime de aproximativ 1 km;

– DJ 203 K în satul Mânzălești, au fost afectate gabionele de protecție pe o lungime de aproximativ 30 m din cauza creșterii debitului pârâului Slănic.

La Vintilă Vodă, Bisoca și în alte localități din zona montană și submontană, ploile au produs degradări importante ale infrastructurii rutiere locale.

La Brăești, alunecările de teren, distrugerea podețelor și afectarea drumurilor au creat probleme serioase pentru locuitori, inclusiv pentru aproximativ 150 de persoane care au rămas cu acces limitat către gospodării.

La Cernătești au fost afectate drumuri comunale și sătești în mai multe sate, precum și podețe amplasate peste râul Slănic.

În județul Prahova, comuna Cerașu a fost din nou lovită de fenomene meteo severe. În satul Slon, aluviunile și alunecările de teren au afectat grav infrastructura rutieră, iar accesul către aproximativ 80 de gospodării se realizează în prezent exclusiv pietonal.

Având în vedere amploarea pagubelor și dificultățile cu care se confruntă aceste comunități, vă solicit să dispuneți de urgență evaluarea completă a situației și alocarea fondurilor necesare din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului pentru refacerea infrastructurii afectate și sprijinirea autorităților locale.

Consider că Fondul de rezervă bugetară trebuie utilizat pentru scopul pentru care a fost creat: intervenția rapidă în situații excepționale și sprijinirea cetățenilor afectați de calamități și fenomene extreme, nu pentru recompensarea clientelei politice sau pentru alocări discreționare.

Românii din aceste localități au nevoie de sprijin concret, nu de promisiuni și comunicate. Statul are obligația de a interveni rapid și echitabil pentru a limita efectele acestor dezastre și pentru a permite revenirea comunităților afectate la o viață normală.

The post Avrămescu Ștefăniță – Alin – Întrebare – Acordarea de sprijin financiar din Fondul de rezervă pentru localitățile afectate de inundațiile și fenomenele meteorologice extreme din județele Buzău și Prahova appeared first on AUR.

De către: Deputat Nicolae Mîndrescu, deputat în circumscripția electorala nr.40, Vâlcea 

Obiectul întrebării: Exercitarea atribuțiilor de poliție rutieră de către polițiștii din posturile comunale de poliție și nivelul de pregătire profesională aferent

Stimate domnule ministru,

În numeroase localități din România, în special în mediul rural, cetățenii constată frecvent că activități specifice poliției rutiere (oprirea vehiculelor în trafic, verificarea documentelor conducătorilor auto, constatarea unor abateri la regimul circulației și aplicarea sancțiunilor contravenționale) sunt desfășurate de polițiști încadrați în structurile de ordine publică ale posturilor comunale de poliție.

Având în vedere caracterul specializat al activităților de poliție rutieră și necesitatea asigurării unei pregătiri profesionale corespunzătoare pentru desfășurarea acestora, consider necesară clarificarea cadrului legal și operațional care permite exercitarea unor astfel de atribuții de către polițiștii care nu fac parte din structurile de poliție rutieră.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt prevederile legale care permit polițiștilor din structurile de ordine publică, inclusiv celor încadrați la posturile comunale de poliție, să desfășoare activități de poliție rutieră și să constate contravenții la regimul circulației pe drumurile publice? 
2. Există diferențe între competențele polițiștilor din structurile de poliție rutieră și cele ale polițiștilor din structurile de ordine publică în ceea ce privește controlul traficului rutier? Dacă da, vă rog să le detaliați. 
3. Ce tip de pregătire profesională, cursuri de specializare sau certificări sunt obligatorii pentru polițiștii din posturile comunale care desfășoară activități de control rutier? 
4. Care este durata acestei pregătiri și ce instituții din cadrul Ministerului Afacerilor Interne o asigură? 
5. Câți polițiști din structurile de ordine publică desfășoară în prezent activități de control rutier la nivel național și câți dintre aceștia activează în județul Vâlcea? 
6. Există proceduri operaționale specifice privind utilizarea aparatelor radar, a etilotestelor și a altor echipamente tehnice de către polițiștii care nu fac parte din structurile de poliție rutieră? 
7. Au fost identificate, în ultimii cinci ani, situații în care procese-verbale întocmite de polițiști din structurile de ordine publică au fost anulate de instanțe din cauza unor probleme privind competența materială sau pregătirea profesională a agentului constatator? 
8. Are Ministerul Afacerilor Interne în vedere modificări legislative sau organizatorice privind delimitarea atribuțiilor între structurile de ordine publică și cele de poliție rutieră? 

Având în vedere interesul public ridicat al acestui subiect și impactul direct asupra încrederii cetățenilor în activitatea Poliției Române, vă solicit transmiterea unui răspuns scris, în termenul prevăzut de lege.

The post Nicolae Mîndrescu – Întrebare -Exercitarea atribuțiilor de poliție rutieră de către polițiștii din posturile comunale de poliție și nivelul de pregătire profesională aferent appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Obiectul întrebării: Potențialul energetic și economic al valorificării stufului în județul Tulcea

Domnule ministru,

Stuful din Delta Dunării reprezintă o resursă naturală cu un potențial economic important pentru județul Tulcea. Cu toate acestea, în prezent, cererea pe piața internă se află într-o scădere evidentă, iar stuful este valorificat, în mare parte, doar prin export.

Această scădere a cererii interne este cauzată de mai mulți factori economici și structurali, printre care reducerea investițiilor în construcția de pensiuni sau resorturi, lipsa specialiștilor care să realizeze acoperișuri tradiționale din stuf, precum și absența unor capacități locale de prelucrare. În consecință, mii de tone de stuf cu potențial economic rămân neexploatate, deși această resursă ar putea fi transformată într-un avantaj real pentru comunitățile din Delta Dunării.

În acest context, județul Tulcea și comunitățile din Delta Dunării au nevoie de soluții economice concrete prin care stuful să nu mai fie privit doar ca o materie primă destinată exportului, ci ca o resursă locală care poate genera valoare adăugată aici, în România.

O soluție oportună ar fi transformarea stufului în peleți pentru încălzirea locuințelor din zona Deltei Dunării, unde multe localități sunt izolate, iar sărăcia reprezintă un factor tot mai vizibil pentru numeroși tulceni. În acest sens, înființarea unei fabrici de peleți care să utilizeze stuful ca materie primă principală ar putea reprezenta o măsură concretă de sprijin pentru economia locală. 

Ministerul pe care îl conduceți ar putea analiza posibilitatea dezvoltării unui program-pilot pentru realizarea unor capacități de producție a peleților din stuf. O astfel de investiție ar putea contribui la reducerea costurilor de încălzire pentru gospodăriile din zonă, dar și pentru afacerile locale, în special pentru pensiunile din Delta Dunării, care se confruntă cu cheltuieli tot mai mari la energie și combustibil. De asemenea, valorificarea inteligentă a stufului ar putea sprijini economia locală, ar putea crea noi locuri de muncă, ar încuraja antreprenoriatul în comunitățile izolate și ar transforma o resursă naturală existentă într-un avantaj economic pentru județul Tulcea.

Peleții din stuf reprezintă o sursă ecologică și regenerabilă de energie, care ar putea fi compatibilă cu standardele privind accesarea fondurilor europene destinate energiei verzi. Totodată, aceștia au o putere calorică ridicată, estimată la aproximativ 4,5–5 kWh/kg, comparabilă cu cea a lemnului. Prin urmare, peleții din stuf ar putea fi utilizați inclusiv pentru încălzirea școlilor, dispensarelor și altor clădiri publice din Delta Dunării, contribuind astfel la reducerea costurilor energetice și a presiunii bugetare asupra administrațiilor locale și naționale.

În acest context, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Are Ministerul Economiei în vedere sprijinirea unor investiții locale pentru valorificarea stufului din Delta Dunării, inclusiv prin înființarea unei fabrici de peleți? 
2. Ce programe de finanțare naționale sau europene pot fi accesate pentru dezvoltarea unei astfel de capacități de producție în județul Tulcea? 
3. Poate Ministerul Economiei susține realizarea unui proiect-pilot prin care peleții produși din stuf să fie utilizați pentru încălzirea gospodăriilor, pensiunilor, școlilor, dispensarelor și altor clădiri publice din Delta Dunării? 
4. Există, la nivelul Ministerului Economiei, o analiză privind potențialul economic al stufului ca materie primă pentru produse cu valoare adăugată, inclusiv peleți, materiale pentru construcții, produse artizanale sau alte utilizări industriale? 
5. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Economiei pentru sprijinirea micilor producători, meșterilor și antreprenorilor locali care activează în domeniul valorificării stufului? 
6. Considerați oportună includerea stufului din Delta Dunării într-un program național de bioeconomie locală, prin care resursele naturale regenerabile să fie transformate în produse utile pentru comunități și pentru economia românească?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Potențialul energetic și economic al valorificării stufului în județul Tulcea appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Atribuirea către operatorul privat InterRegional Călători a unor trenuri noi achiziționate din fonduri publice

Stimate domnule ministru,

         În anul 2022, statul român, prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară, a contractat achiziția a 37 de rame electrice interregionale Coradia Stream, finanțate din fonduri europene și de la bugetul de stat.

În prezent, o parte semnificativă a acestor trenuri moderne sunt exploatate de operatorul privat InterRegional Călători, în timp ce compania națională CFR Călători continuă să se confrunte cu dificultăți financiare și cu un deficit evident de material rulant modern.

Având în vedere faptul că aceste trenuri au fost achiziționate din bani publici, vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitatea să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele pentru care 13 dintre cele 37 de rame electrice Coradia Stream au fost atribuite operatorului privat InterRegional Călători?
2. Care au fost criteriile concrete care au stat la baza atribuirii contractului către InterRegional Călători?
3. Care a fost diferența de punctaj și de ofertă financiară dintre InterRegional Călători și CFR Călători?
4. A efectuat Ministerul Transporturilor o analiză privind impactul acestei decizii asupra competitivității și sustenabilității economice a CFR Călători?
5. Consideră Ministerul Transporturilor că punerea la dispoziția unui operator privat a unor trenuri noi achiziționate integral din fonduri publice poate genera un avantaj concurențial semnificativ în raport cu operatorul național?
6. Ce venituri obține statul român din exploatarea acestor rame electrice de către operatorul privat?
7. Există clauze contractuale care permit retragerea sau realocarea acestor trenuri în situația în care interesul public o impune?
8. Ce măsuri intenționează să adopte ministerul pentru modernizarea accelerată a flotei CFR Călători, astfel încât operatorul național să nu fie dezavantajat în raport cu operatorii privați care utilizează material rulant achiziționat din fonduri publice?

În contextul dificultăților cu care se confruntă CFR Călători și al investițiilor masive realizate de statul român în sectorul feroviar, consider că opinia publică are dreptul să cunoască motivele pentru care o parte importantă a materialului rulant nou achiziționat din bani publici este exploatată de un operator privat.

Vă rog să îmi transmiteți răspunsul în scris, în termenul prevăzut de lege.

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Atribuirea către operatorul privat InterRegional Călători a unor trenuri noi achiziționate din fonduri publice appeared first on AUR.

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Iași – județ de frontieră fără adăpost: din 291 de buncăre civile, 111 sunt complet nefuncționale, iar cele funcționale pot primi cel mult 27.000 de oameni dintr-o populație de 760.000. Cine răspunde?

    Stimate domnule ministru,

Județul Iași se află la aproximativ 30 de kilometri de granița cu Republica Moldova și la câteva sute de kilometri de frontul activ din Ucraina fiind unul dintre cele mai expuse județe ale României în orice scenariu de escaladare militară sau de atac asupra teritoriului național. Și tocmai acest județ, cu o populație de aproape 760.000 de locuitori, ilustrează cel mai bine eșecul statului român în materie de protecție civilă.

Potrivit datelor furnizate chiar de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Iași, județul Iași dispune de 291 de adăposturi de protecție civilă, dintre care 111 sunt clasificate ca nefuncționale, iar celelalte 180 sunt doar parțial funcționale, capacitatea totală de adăpostire nu depășește 27.160 de persoane fapt ce înseamnă că, în cazul unui atac, statul român poate proteja mai puțin de 4% din populația județului, restul de 96% — sute de mii de ieșeni, inclusiv copii, bătrâni și bolnavi — sunt lăsați să se descurce singuri. 

Și mai îngrijorător, domnule ministru: dintr-un total de 181 de adăposturi la nivelul județului, doar 29 sunt cu adevărat funcționale, dintre care 26 în municipiul Iași. La o populație de 760.000 de locuitori, în caz de dezastru, doar 9.200 de persoane au loc în adăposturi. Cu alte cuvinte, dacă ne raportăm strict la adăposturile pe deplin operaționale, județul Iași poate proteja 1,2% din populație — o cifră care nu ar trebui să existe într-un stat membru NATO aflat în vecinătatea unui război activ

Situația nu este nouă și nu este necunoscută autorităților – Curtea de Conturi a semnalat, de ani de zile, necesitatea reproiectării complete a Sistemului național de adăpostire a populației în caz de conflict armat. Cu toate acestea, ritmul de remediere anunțat de ISU Iași este de-a dreptul insignifiant: în 2026 vor fi modernizate 8 adăposturi, iar în 2027 alte 16. La acest ritm, reabilitarea completă a infrastructurii de adăpostire din județul Iași ar dura zeci de ani — timp în care războiul din vecinătate continuă. 

Aceasta este realitatea pe care Ministerul Afacerilor Interne o administrează cu indiferență cronică: un județ de frontieră, cu sute de mii de cetățeni expuși, cu buncăre în ruină și cu un plan de modernizare care nu reprezintă altceva decât o bătaie de joc la adresa securității naționale.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. De ce, în condițiile în care ISU Iași a finalizat inventarierea adăposturilor și cunoaște cu exactitate dimensiunea dezastrului, Ministerul Afacerilor Interne nu a declarat situația din județul Iași drept urgență națională de protecție civilă și nu a alocat fonduri corespunzătoare pentru remediere imediată?

2. Cum justificați faptul că ritmul de modernizare anunțat — 8 adăposturi în 2026 și 16 în 2027 — este complet disproporționat față de amploarea problemei, în condițiile în care 111 adăposturi sunt nefuncționale și mii de cetățeni sunt neprotejați într-un județ de frontieră?

3. Care este planul MAI pentru județul Iași în ceea ce privește capacitatea de adăpostire a populației, cu termene clare și surse de finanțare identificate — sau un asemenea plan pur și simplu nu există?

4. Considerați acceptabil că, în cazul unui atac sau al unei situații de urgență majoră, statul român poate proteja în județul Iași mai puțin de 10.000 de oameni dintr-o populație de 760.000, și ce răspuns oferiți celorlalți 750.000 de ieșeni care nu au loc în niciun adăpost funcțional?

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Iași – județ de frontieră fără adăpost: din 291 de buncăre civile, 111 sunt complet nefuncționale, iar cele funcționale pot primi cel mult 27.000 de oameni dintr-o populație de 760.000. Cine răspunde? appeared first on AUR.

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Umilirea profesorilor angajați pe viabilitatea postului și blocajul perpetuu din sistemul de titularizare

    Stimate domnule ministru,

Mii de profesori din România continuă să fie tratați de Ministerul Educației ca personal provizoriu, deși ocupă, ani la rând, aceleași posturi, obțin note mari la concursurile naționale și asigură funcționarea efectivă a sistemului de învățământ. În loc să corecteze această anomalie administrativă și umană, Ministerul Educației perpetuează un mecanism birocratic absurd prin care cadre didactice care au obținut note de 8, 9 sau 10 sunt obligate să repete, anual, aceeași probă scrisă de titularizare pentru a-și păstra locul de muncă.

Recent, ați declarat că „nu ați găsit încă nicio soluție” pentru profesorii angajați pe viabilitatea postului, după ce anterior anunțaserăți că situația va fi analizată.

 Această situație demonstrează, domnule ministru, nu doar lipsa unei reforme reale în educație, ci și incapacitatea Ministerului Educației de a oferi stabilitate profesională unor oameni care țin, efectiv, școala românească în funcțiune – profesorii sunt puși, anual, într-o stare de nesiguranță permanentă, obligați să retrăiască aceeași procedură birocratică, în timp ce ministerul invocă la nesfârșit decizii ale Curții Constituționale fără să vină cu o soluție legislativă serioasă și coerentă.

Mai grav decât cele menționate, declarațiile unor oficiali din minister arată că menținerea profesorilor într-o zonă de precaritate este privită drept un „mecanism de reglaj” al sistemului, pentru a conserva artificial o anumită „mobilitate” a personalului didactic.

Având în vedere că această abordare este profund nedreaptă și reprezintă o formă de umilire administrativă pentru mii de profesori care au demonstrate, deja, competență profesională și care predau de ani de zile pe posturi considerate viabile, stimate domnule ministru, vă rog să răspundeți, punctual, următoarelor întrebări:

1. Câți profesori sunt angajați în prezent pe viabilitatea postului la nivel național, defalcat pe județe și discipline? 
2. Câți dintre acești profesori au obținut în ultimii 5 ani note peste 7 la concursul național de titularizare? 
3. Care sunt motivele pentru care Ministerul Educației nu a identificat, până în prezent, o soluție legislativă pentru stabilizarea acestor cadre didactice? 
4. Ce variante legislative au fost analizate de minister și care au fost respinse? 
5. Care sunt deciziile Curții Constituționale invocate de minister și în ce mod blochează acestea soluțiile propuse? 
6. Există, în prezent, un calendar pentru modificarea legislației privind titularizarea și statutul profesorilor angajați pe viabilitatea postului? 
7. Consideră Ministerul Educației normal ca profesori care predau de ani întregi pe același post și care au obținut note foarte bune la titularizare să fie obligați să repete, anual, aceeași probă scrisă pentru a-și păstra locul de muncă? 
8. Care este impactul acestei instabilități cronice asupra deficitului de personal didactic și asupra abandonului profesiei de către tinerii profesori? 
9. Câte memorii, petiții și solicitări oficiale au fost primite de Ministerul Educației în ultimii 3 ani din partea profesorilor angajați pe viabilitatea postului și ce răspunsuri concrete au fost formulate?

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Umilirea profesorilor angajați pe viabilitatea postului și blocajul perpetuu din sistemul de titularizare appeared first on AUR.