Subiectul întrebării: Rețea de furt din spitale publice – cine răspunde pentru
dispariția chimioterapicelor și transferul lor în privat

Stimate domnule ministru,
Cazul dispariției chimioterapicelor dintr-o unitate publică de referință precum Institutul Oncologic București nu poate fi tratat ca o abatere administrativă, ci indică un mecanism organizat prin care resurse vitale au fost scoase din circuitul public, în timp ce pacienți oncologici depindeau de
aceste tratamente pentru supraviețuire.
Datele rezultate din controale oficiale și declarațiile publice ale fostului ministru al Sănătății1
indică lipsuri de medicamente de ordinul milioanelor de euro, diferențe majore de gestiune și existența unor facturi fără acoperire reală în produse – iar toate aceste aspecte semnalate nu
descriu un accident, ci un sistem în care controlul a fost fie inexistent, fie deliberat ignorat.
Mai grav decât atât, stimate domnule ministru interimar, există suspiciunea că tratamentele destinate pacienților din sistemul public au fost deturnate către zona privată, ceea ce ridică problema unei duble încălcări a legii, anume fraudarea bugetului public și privarea directă a pacienților de tratament, ceea ce transformă această situație nu doar întruna penală, ci și în una de responsabilitate politică majoră, în condițiile în care mecanismele de control ale statului nu au prevenit și nu nici au oprit la timp un astfel de
fenomen.
În acest context, domnule ministru interimar, vă solicit:

1. Precizați valoarea totală exactă a medicamentelor oncologice lipsă din gestiunea Institutul Oncologic București, defalcat pe ani și tipuri de produse, și indicați perioada în care aceste lipsuri au fost acumulate.
2. Indicați numărul exact de pacienți ale căror tratamente au fost întârziate, reduse sau întrerupte ca urmare a acestor lipsuri și dacă există evaluări privind impactul medical al acestor situații.
3. Nominalizați persoanele care aveau responsabilitatea directă asupra gestiunii medicamentelor și care nu și-au îndeplinit atribuțiile, inclusiv la nivel de conducere a spitalului și la nivelul Ministerului Sănătății.
4. Precizați dacă există suspiciuni confirmate privind transferul acestor medicamente către unități private și câte persoane sunt investigate în acest sens.
5. Indicați câte controale au fost efectuate de Ministerul Sănătății și de alte instituții de control în ultimii 5 ani la Institutul Oncologic București și ce nereguli au fost constatate la momentul respectiv.
6. Explicați de ce mecanismele existente de trasabilitate și control nu au funcționat, în condițiile în care vorbim despre medicamente scumpe, monitorizate și decontate din fonduri publice.
7. Precizați dacă au fost identificate situații similare în alte spitale din România și ce verificări ați dispus la nivel național după apariția acestui caz.
8. Prezentați măsurile concrete, cu termene precise, pentru implementarea unui sistem obligatoriu de trasabilitate digitală a medicamentelor oncologice, de la achiziție până la administrarea către pacient.

The post Mihai-Adrian Enache – Întrebare – Rețea de furt din spitale publice – cine răspunde pentru dispariția chimioterapicelor și transferul lor în privat appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

Una dintre cele mai grave vulnerabilități ale statului român rămâne incapacitatea de a trata educația ca o prioritate strategică, dincolo de declarații politice și artificii contabile. Discuția publică din ultimele săptămâni relevă o contradicție majoră: pe de o parte, reprezentanți ai sindicatelor din învățământ afirmă că bugetul educației pentru anul 2026 va coborî la aproximativ 2,4–2,5% din PIB , în timp ce documentele oficiale indică valori în jur de 3% din PIB1.
Această discrepanță, stimate domnule ministru, nu este una tehnică, ci una de fond, care afectează credibilitatea politicilor publice și încrederea actorilor din sistem – opinez că problema reală nu este doar nivelul insuficient al finanțării, ci și lipsa unei raportări unitare și transparente, care să permită o evaluare corectă a efortului bugetar. Cu atât mai mult cu cât România nu a atins niciodată pragul de 6% din PIB pentru educație prevăzut de lege, iar finanțarea rămâne constant sub acest nivel.
În acest context, domnule ministru, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Care este procentul exact din PIB alocat educației în proiectul de buget pentru anul 2026, defalcat pe: bugetul Ministerului Educației și totalul cheltuielilor publice pentru educație (inclusiv alte surse și instituții)?
2. Care sunt diferențele metodologice dintre calculul oficial al Guvernului și estimările prezentate de organizațiile sindicale, care indică un nivel de 2,4–2,5% din PIB?
3. Ce sume sunt prevăzute pentru cheltuieli de personal în 2026 și care este explicația reducerii acestora față de anul precedent, în condițiile în care sistemul se confruntă cu deficit de cadre didactice?
4. Ce calendar există pentru atingerea pragului legal de finanțare a educației și care sunt măsurile prin care Guvernul intenționează să reducă diferența dintre nivelul actual și cel prevăzut de lege?
5. Cine își asumă, nominal, la nivel guvernamental, responsabilitatea pentru perpetuarea unei finanțări sub nivelul legal și pentru consecințele deja vizibile asupra calității actului educațional?

The post Cristina Dascălu – Întrebare – Subfinanțare cronică a educației sau manipulare a cifrelor publice? appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

Legislația reparatorie adoptată după 1989 a avut rolul de a recunoaște și compensa suferințele persoanelor persecutate politic în perioada regimului comunist.
Facilitățile fiscale acordate urmașilor acestora reprezintă o componentă a acestor măsuri reparatorii.
Vă rog să precizați:

1. Care este poziția ministerului privind menținerea facilităților acordate urmașilor persoanelor persecutate politic.
2. Dacă există colaborări interinstituționale pentru clarificarea aplicării acestor drepturi.
3. Ce măsuri considerați necesare pentru protejarea acestor drepturi.

The post Silviu Gurlui – Întrebare – Protejarea drepturilor reparatorii ale urmașilor persoanelor persecutate politic appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

Unele administrații fiscale locale interpretează modificările aduse Codului Fiscal prin Legea nr. 239/2025 în sensul că scutirea fiscală pentru copiii persoanelor persecutate politic nu ar mai fi aplicabilă. Totuși, Legea nr. 301/2021 a modificat direct Codul Fiscal, iar Legea nr. 239/2025 nu conține prevederi de abrogare a acestor modificări.
Vă rog să precizați:

1. Care este interpretarea juridică privind aplicabilitatea în continuare a modificărilor aduse Codului Fiscal prin Legea nr. 301/2021.
2. Dacă refuzul unor administrații locale de a aplica aceste prevederi poate fi considerat contrar legii.
3. Ce instrumente juridice pot fi utilizate pentru a asigura aplicarea corectă a legislației.

The post Silviu Gurlui – Întrebare – Interpretarea juridică a modificărilor Codului Fiscal privind urmașii persoanelor persecutate politic appeared first on AUR.

Adresată: Ministrului Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Confirmarea unor cazuri de lepră în România, în anul 2025, într-un stat membru al Uniunii Europene, indică o ruptură gravă între obligațiile legale ale statului și realitatea funcționării sistemului sanitar și de control epidemiologic.

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

Lepra este o boală cunoscută, monitorizată la nivel internațional, cu protocoale clare de supraveghere, diagnostic și tratament. Din păcate, de curând, la Cluj Napoca, a fost confirmat un al doilea caz de lepră și încă două persoane sunt evaluate pentru aceeași suspiciune. Toate patru sunt femei, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon de SPA. Ultimul caz confirmat de lepră în țară a fost înregistrat în 1981.

            Apariția acestor cazuri pe teritoriul României nu poate fi calificată drept un incident izolat, ci un eșec al mecanismelor de prevenție și control.

            În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 

1.  Ce mecanisme concrete de control sanitar și epidemiologic funcționează la punctele de intrare în România (aeroporturi, frontiere) pentru depistarea bolilor infecțioase rare, inclusiv lepra, și de ce acestea nu au prevenit această situație?

2.  Există protocoale naționale obligatorii privind screeningul, monitorizarea și gestionarea bolilor infecțioase considerate eradicate sau rare, iar dacă da, cine răspunde pentru neaplicarea lor efectivă?

3.  Ce instituții au responsabilitate directă în supravegherea epidemiologică a acestor afecțiuni și ce controale reale, documentate, au fost efectuate în ultimii ani pentru prevenirea unor astfel de cazuri?

4.  Ce măsuri structurale a dispus Ministerul Sănătății pentru a preveni repetarea acestei situații și cine își asumă responsabilitatea administrativă și politică pentru deficiențele constatate?

The post Luminița Păucean-Fernandes – Întrebare parlamentară – Confirmarea unor cazuri de lepră în România, în anul 2025, într-un stat membru al Uniunii Europene, indică o ruptură gravă între obligațiile legale ale statului și realitatea funcționării sistemului sanitar și de control epidemiologic. appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru mediu

Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării: Situația inadmisibilă privind miile de arbori uscați din București. Cerere urgentă de intervenție pentru tăiere, înlocuire și gestionare eficientă a spațiilor verzi.

Stimate domnule primar general,

Prin prezenta, vă aduc în atenție o problemă gravă și persistentă care afectează calitatea vieții cetățenilor Capitalei: starea dramatică a arborilor din spațiile verzi publice, pe străzi, bulevarde și în parcuri.

După cum a evidențiat și presa, dar poate observa și orice locuitor sau oaspete al Capitalei, mii de copaci uscați rămân netăiați ani de zile, iar Primăria Generală nu intervine în mod eficient pentru a-i înlocui.

În fiecare dintre marile parcuri ale Bucureștiului – Herăstrău, Circului, Tineretului, Carol sau Cișmigiu – sute de arbori au murit doar în ultimul an, conform datelor oficiale transmise de municipalitate. Aceștia nu sunt puieți necrescuți, ci copaci maturi de diverse specii (pini, tei, frasini, ulmi etc.), afectați de schimbările climatice, secetă, poluare, dăunători sau management defectuos al spațiilor verzi.

Situația actuală este inadmisibilă

Neglijență în întreținere: Arborii mor în masă din cauza stresului hidric, solului compactat, plantării necorespunzătoare a gazonului sau a lipsei de monitorizare a sănătății lor. Peisagiștii avertizează că fără un Registru Verde care să documenteze starea arborilor și cauzele decedării, intervențiile vor rămâne ineficiente.

Pericol public: Sectorul 2 a raportat 3.000 de arbori uscați care amenință siguranța cetățenilor, iar autorizațiile de tăiere de la PMB sunt aproape inexistente (doar 200 avizate din 7.000 solicitate). Anul trecut, peste 100 copaci au căzut pe străzi, cu risc de tragedii.

Degradarea continuă a mediului: Bucureștiul are deja sub 10 mp de spațiu verde pe locuitor (față de 27 mp recomandați), iar pierderile recente ale arborilor mature agravează criza ecologică și calitatea aerului. Din păcate, Bucureștiul rămâne una dintre Capitalele cel mai puțin înverzite din Europa.

Cereri urgente

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să vă implicați personal în soluționarea problemelor sesizate și să-mi comunicați în termenul prevăzut de lege ce măsuri concrete ați luat pentru:

1. Inventarierea imediată a tuturor arborilor uscați pe domeniul public și elaborarea unui plan prioritar de tăiere/înlocuire, cu transparență în comunicare.

• Crearea Registrului Verde pentru monitorizarea digitală a arborilor, inclusiv a speciilor plantate, stării lor și a cauzelor de mortalitate.

• Stoparea plantării speciilor inadecvate (bunăoară, pini în zonele de câmpie) și adoptarea unui plan de adaptare la schimbările climatice, cu irigații eficiente și protecție împotriva dăunătorilor.

• Coordonarea cu sectoarele pentru accelerarea procedurilor de autorizare a tăierii copacilor periculoși și replantarea rapidă (cu raport public de implementare).

Domnule primar general, Bucureștiul nu-și poate permite să piardă ani la rând mii de arbori, în timp ce instituțiile responsabile nu acționează decât fragmentar. Vă solicit să tratați această problemă cu maximă urgență și să răspundeți privind măsurile concrete adoptate. Cetățenii merită un oraș mai verde, mai sigur și mai sănătos.

Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră și măsurile concrete pe care intenționați să le luați. Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

The post Costache Chertif – Întrebare – Situația inadmisibilă privind miile de arbori uscați din București. Cerere urgentă de intervenție pentru tăiere, înlocuire și gestionare eficientă a spațiilor verzi. appeared first on AUR.

                    Domnului Ministru Grindeanu Sorin

De către Domnul senator: Petre Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30 OLT

Grupul Parlamentar: A.U.R.                      

Obiectul Întrebării – Întrebare privind Varianta Ocolitoare Craiova Sud

Stimate Domnule Ministru,

În acest sens, aș dori să vă adresez întrebări precise, căutând claritate în deciziile financiare ce vor afecta fiecare român:

Varianta Ocolitoare Craiova Sud este un proiect major de infrastructură rutieră, menit să faciliteze legătura între trei drumuri naționale strategice din județul Dolj: DN 56 Craiova – Calafat, DN 55 Craiova – Bechet și DN 6 Alexandria – Craiova – Timișoara.

Contractul pentru execuția lucrărilor a fost semnat pe 14 ianuarie 2022 între Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și constructorul italian Rizzani de Eccher, cu un termen inițial de execuție de 15 luni.

Cu toate acestea ritmul de realizare a lucrărilor a fost și este foarte lent, fiind unul dintre cele mai întârziate proiecte rutiere din România, până la data de 11 februarie 2025, stadiul fizic al proiectului fiind de aproximativ 80%, (stadiu anunțat și în august 2024).

Deși, în numeroase rânduri au fost amenințări cu rezilierea contractului, aceasta nu s-a întâmplat și nici nu s-a schimbat mare lucru după fiecare luare de poziție, au fost date extinderi de termen absolut nejustificate, constatând-se următoarele:

• Gestionarea defectuoasă a contractului, manifestată prin amânări repetate ale termenului de finalizare și tolerarea întârzierilor nejustificate ;
• Insuficienta aplicare a mecanismelor contractuale pentru penalizarea întârzierilor și stimularea conformării constructorului la termenele contractuale;
• Lipsa transparenței în decizia ministerului de a continua colaborarea cu antreprenorul, în ciuda întârzierilor considerabile ;
• Lipsa unui plan de contingență clar și a unor măsuri proactive pentru accelerarea lucrărilor și reducerea întârzierilor;

Dat fiind cele mai sus menționate vă solicităm respectuos să răspundeți scris la următoarele întrebări:

1. Care este data exactă estimată pentru finalizarea integrală a Variantei Ocolitoare Craiova Sud și ce garanții există pentru respectarea acestui nou termen?
2. Ce măsuri specifice a implementat CNAIR pentru a accelera lucrările și a asigura respectarea noului termen stabilit?
3. Care este valoarea totală a penalităților aplicate constructorului Rizzani de Eccher până în prezent pentru întârzierile înregistrate și care este metodologia utilizată pentru calcularea acestor penalități?
4. Care au fost motivele concrete ale ministerului pentru amânarea rezilierii contractului și continuarea colaborării cu constructorul, în ciuda întârzierilor majore acumulate?

Ce măsuri va adopta Ministerul Transporturilor și CNAIR pentru a preveni repetarea unor situații similare în viitoarele proiecte de infrastructură rutieră, inclusiv îmbunătățirea procedurilor interne de monitorizare și gestionare a contractelor?

The post Petre Cezar – Întrebare – Întrebare privind Varianta Ocolitoare Craiova Sud appeared first on AUR.

SENAT

ÎNTREBARE

Adresată:      Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

                    Domnului Ministru Grindeanu Sorin

De către Domnul senator: Petre Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30 OLT

Grupul Parlamentar: A.U.R.                        

Obiectul Întrebării – Întrebare privind situația pontonului „Schengen” din Portul Galați

Stimate Domnule Ministru,

În acest sens, aș dori să vă adresez întrebări precise, căutând claritate în deciziile financiare ce vor afecta fiecare român:

Pontonul denumit „Schengen” din Portul Galați, construit cu o investiție de aproximativ un milion de euro din fonduri publice, se află într-o situație de neutilizare de aproximativ 14 ani, conform informațiilor publice.

Inițial, proiectul acestui ponton a fost realizat pentru a facilita acostarea și tranzitarea pasagerilor și a mărfurilor, în contextul aderării României la spațiul Schengen.

Cu toate acestea, obiectivul nu a fost niciodată folosit în scopul destinat, ridicând întrebări majore privind eficiența gestionării banilor publici și transparența în realizarea investițiilor portuare.

Neutilizarea infrastructurii portuare timp de 14 ani demonstrează lipsa unei planificări eficiente și coerente.

De asemenea se remarcă:

• Lipsa unui control eficient al investițiilor publice și slaba monitorizare a finalității proiectelor realizate
• Insuficienta transparență în gestionarea fondurilor publice destinate proiectelor portuare
• Lipsa responsabilității clare a instituțiilor implicate pentru nerealizarea obiectivelor inițiale ale investiției

Dat fiind cele mai sus menționate vă solicităm respectuos să răspundeți scris la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele concrete pentru care pontonul „Schengen” din Portul Galați nu a fost utilizat conform scopului inițial încă de la finalizarea investiției?
2. Ce măsuri imediate au fost luate sau sunt planificate de Ministerul Transporturilor pentru a asigura utilizarea efectivă și eficientă a acestei infrastructuri portuare în viitorul apropiat?
3. A fost realizată o evaluare oficială privind impactul financiar și economic al neutilizării pontonului asupra Portului Galați și asupra economiei? Dacă da, care sunt concluziile acesteia?
4. Ce acțiuni specifice vor fi implementate de Ministerul Transporturilor pentru a îmbunătăți planificarea și monitorizarea investițiilor publice în infrastructura portuară, astfel încât să fie evitate situații similare?

Cum se asigură ministerul că lecțiile învățate din acest caz vor fi integrate în viitoarele politici de investiții în infrastructura portuară, pentru a garanta transparența și utilizarea responsabilă a fondurilor publice?

The post Petre Cezar – Întrebare – Întrebare privind situația pontonului „Schengen” din Portul Galați appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării: Neclarități privind identitatea dumneavoastră oficială și potențialele implicații juridice.

Stimate domnule ministru,

În calitate de reprezentant al cetățenilor care apreciază transparența și corectitudinea în administrația publică, mă adresez dumnevoastră cu o curiozitate ce tinde să devină, din păcate, o problemă de legitimitate.

Pe site-ul oficial al Guvernului României, numele dumneavoastră apare consemnat ca Emilian-Horațiu Hurezeanu. În schimb, pe pagina oficială de internet a Ministerului Afacerilor Externe, figurați ca Emil Hurezeanu.

Mai mult, am observat că răspunsurile oficiale la interpelările parlamentarilor – documente oficiale cu relevanță juridică – sunt semnate de către dumneavoastră tot cu acest din urmă nume.

Nu pot să nu remarc o anumită… flexibilitate onomastică, care, deși admirabilă în arte (să zicem, în teatru sau în jurnalistică), devine problematică în spațiul oficial. Codul Penal (Legea 286/2009, Art. 327) definește drept infracțiune prezentarea sub o identitate falsă în fața autorităților, cu mențiunea expresă a folosirii frauduloase a unui act de identificare.

Înțeleg că „Emil Hurezeanu” ar putea fi un pseudonim adoptat în cariera dumneavoastră publicistică anterioară – dar funcția de ministru nu este un spectacol, precum nici actele de stat nu sunt rubrici de opinii. Identitatea oficială trebuie să reflecte datele reale, conform actelor de identitate. Altfel, riscăm să transformăm Monitorul Oficial și documentele Ministerului Afacerilor Externe într-un fel de catalog literar.

Așadar, vă rog să clarificați următoarele:

1.Care este numele dumneavoastră legal, conform actelor de identitate?

2. Pe ce temei utilizați variații diferite ale numelui dumneavoastră în documente oficiale?

3. Veți standardiza numele dumneavoastră în toate registrele și documentele publice, pentru a evita orice suspiciune de încălcare a legii?

Sunt convins că dumneavoastră, ca persoană oficială și înalt demnitar al diplomației românești, doriți să oferiți exemplul cel mai bun – începând cu autenticitatea propriei identități. Aștept un răspuns detaliat, preferabil semnat cu același nume pe care îl purtați în buletin.

The post Costache Chertif – Întrebare – Neclarități privind identitatea dumneavoastră oficială și potențialele implicații juridice. appeared first on AUR.

De către: Senator Sorin LAVRIC

Circumscripția electorală: nr. 29 – Neamț

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 26/03/2025

Obiectul întrebării: fructificarea relațiilor economice româno-germane în contextul planului de relansare economică a Republicii Federale Germania

Stimate domnule ministru,

Ritmul de creștere a economiei României nu depășește în prezent creșterea datoriei conform directorului editorial al Ziarului Financiar. În ultimii cinci ani de zile, datoria publică a României a crescut cu 159%, de la 372 de miliarde de lei la 964 de miliarde de lei. Totuși, valoarea adăugată în economie nu a urmat aceiași traiectorie. În acelaşi interval PIB-ul, adică valoarea adăugată produsă în economie, a crescut cu numai 65%, de la 1.066 de miliarde de lei la 1.766 de miliarde de lei anul trecut.

De la orizont a apărut, totuși, o oportunitate. Dacă motoarele interne de creștere nu s-au ridicat la așteptări, putem spera, printr-o strategie abilă, să beneficiem de pe urma planului de relansare economică a Republicii Federale Germania care se ridică la 1.000 de miliarde de euro. Nu este nevoie decât să fructificăm relațiile economice deja existente cu Republica Federală Germania. Mai ales că țara reprezintă pentru România principalul partener comercial atât pe exporturi cât şi pe importuri.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit respectuos să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Considerați oportună valorificarea relațiilor economice avute cu Republica Federală Germania care are în plan propria relansare economică printr-o investiție masivă de 1.000 de miliarde de euro?
2. Care sunt planurile concrete a ministerului pentru fructificare oportunității apărute în Germania?

The post Lavric Sorin – Întrebare – Fructificarea relațiilor economice româno-germane în contextul planului de relansare economică a Republicii Federale Germania appeared first on AUR.