Parlamentarul atrage atenția că, după ce în noiembrie 2025 Ministerul Culturii a încercat desființarea directă a INP prin absorbție în aparatul central — demers blocat atunci de reacțiile ferme ale specialiștilor, ale Academiei Române și ale opoziției parlamentare —, ministerul reia acum acest plan sub o altă formă. Problema a fost semnalată și în moțiunea simplă dezbătută în Senat în martie 2026, însă avertismentele au fost ignorate.

Potrivit senatorului Andrei Dîrlău, în vara lui 2026 a apărut documentul intitulat „Patrimoniul Cultural Național – Arhitectura Instituțională Integrată”, prin care Ministerul Culturii urmărește fragmentarea atribuțiilor INP și transferarea expertizei tehnice și rolului său către structuri centrale și regionale.

Gravitatea situației a atins un nou nivel în iulie 2026, când ministerul a introdus acest proiect nelegiferat direct în documentația concursului pentru ocuparea funcției de manager al INP. Practic, candidaților li s-a cerut să își conceapă proiectele manageriale pe baza unei reorganizări ce prevedea tocmai diminuarea instituției pe care urmau să o conducă. Un candidat la conducerea INP ar fi trebuit să prezinte un proiect de management pentru instituția existentă, în baza legislației în vigoare. Introducerea unei arhitecturi ce ar fi modificat atribuțiile INP îl obliga însă să-și proiecteze mandatul în raport cu o reorganizare ce nu reflecta structura juridică în vigoare a Institutului. Procedura abuzivă a fost contestată, iar instanța de judecată a dispus suspendarea actului de organizare a concursului.

“Institutul Național al Patrimoniului nu e o simplă structură administrativă ci continuă o tradiție românească de protejare a monumentelor istorice începută în secolul XIX și consolidată prin activitatea unor personalități precum Nicolae Iorga, Nicolae Ghika-Budești, Ștefan Balș, Arthur Verona. De-a lungul generațiilor structurile statului român specializate în domeniul patrimoniului au avut rolul de a cerceta, inventaria, proteja și restaura mărturiile fundamentale ale istoriei noastre. INP concentrează azi expertiză științifică, tehnică, arhivistică și culturală acumulată în decenii. Miza existenței lui depășește dimensiunea administrativă. Patrimoniul național e parte constitutivă a identității istorice și culturale a unui popor. Monumentele, siturile arheologice, centrele istorice, arhivele și documentațiile de patrimoniu sunt mărturii ale continuității noastre istorice. Slăbirea instituției specializate în protejarea lor e o problemă de interes național”, a subliniat senatorul Andrei Emil Dîrlău.

The post Andrei Emil Dîrlău (senator AUR) denunță noile tentative ale Ministrului Culturii de desființare funcțională a Institutului Național al Patrimoniului appeared first on AUR.

Această instituție istorică, cu rădăcini în secolul al XIX-lea și perioada interbelică, a fost condusă de personalități de excepție precum Nicolae Iorga, Gyula Gyka-Budești, Ștefan Balș și Arthur Verona, salvând patrimoniul național chiar și în fața demolărilor furioase ale regimului Ceaușescu.

INP-ul reprezintă nu doar un bastion al conservării culturale, ci și un centru de excelență științifică, educațională și arhivistică, membru în foruri internaționale de prestigiu și punct focal UNESCO pentru România. Desființarea sa, girată de actualul guvern, ar însemna o copie fidelă a practicilor dictatoriale din epoca comunistă, când Ceaușescu a lichidat Direcția Monumentelor Istorice tocmai pentru a-și impune distrugerea moștenirii naționale. “Această decizie aberantă nu doar că ignoră munca unor specialiști hiper-calificați, ci subminează identitatea unui neam întreg, lăsând în urmă un dezastru cultural ireparabil”, subliniază senatorul Dîrlău.

Proiectul de comasare a INP-ului cu un departament subordonat Ministerului Culturii ar distruge o rețea specializată, recunoscută internațional, fără precedent în majoritatea țărilor UE, care își protejează și valorifică astfel de instituții. România riscă să se descalifice pe plan extern, pierzând expertiză acumulată cu eforturi uriașe și network-uri de excepție, totul în numele unor calcule politicianiste mediocre.

Senatorul Andrei Dîrlău pune sub semnul întrebării competențele guvernamentale și cere transparență totală:

1. Există un proiect concret de desființare sau comasare a INP-ului?
2. În ce stadiu se află și ce prevederi exacte conține?
3. A fost realizat un studiu de impact asupra patrimoniului național?
4. Ce specialiști au fost consultați în acest proces?
5. Cum își asumă guvernul responsabilitatea pentru dezastrul inevitabil care va urma?

“Patrimoniul național nu este o moștenire efemeră, ci fundamentul identității noastre. Guvernul Bolojan, prin ministrul Demeter, alege distrugerea în loc de conservare, incultura în loc de respect pentru valorile care ne definesc ca popor. Este un demers profund distructiv și periculos, pe care nu-l vom tolera! Cerem retragerea imediată a oricărei intenții de desființare și consultări reale cu societatea civilă și experții”, declară senatorul Andrei Dîrlău, membru în Comisia de Politică Externă și Secretar al Comisiei de Afaceri Europene a Senatului României.

AUR reafirmă angajamentul său pentru protejarea moștenirii culturale românești și invită presa și opinia publică să monitorizeze răspunsul guvernamentului. România merită lideri care să construiască, nu să dărâme!

The post Andrei Dîrlău (senator AUR): „Guvernul Bolojan lovește din nou în inima patrimoniului românesc: Desființarea Institutului Național al Patrimoniului – un atac la identitatea națională!” appeared first on AUR.