De către: Senator Sorin LAVRIC

Circumscripția electorală: nr. 29 – Neamț

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebare parlamentară: Situația modificărilor structurale și organizatorice privind înființarea unei direcții dedicate

Stimate domnule Președinte,

La propunerea dumneavoastră, cu aprobarea Consiliului de Conducere, și conform  Regulamentului de Organizare și Funcționare (ROF) al Institutului Cultural Român, la nivelul structurii organizatorice, Direcția Relații Internaționale, care era condusă de doamna Irina Cornișteanu, s-a transformat dupa cum urmeaza :

• Serviciul de cooperare externă (cu compartimente pentru parteneriate, centre culturale),
• Departamentul EUNIC și Multilingvism (proiecte de limbă română, parteneriate europene),
• Compartimente dedicate proiectelor externe și finanțărilor internaționale

Direcția nou creată va fi condusă tot de doamna Irina Cornișteanu, soția dumneavoastră, dânsa fiind în acest moment detașată la Creart, pe perioada mandatului dumneavoastră ca președinte. Tot în acest an, în luna septembrie, dânsa a coordonat un proiect în cadrul festivalului iMapp,  care a fost finanțat tot de ICR.

Noua Direcție este cea mai mare din instituția pe care o conduceți și va asigura un control sporit asupra distribuirii posturilor, bugetelor, a numeroase programe externe care implica fonduri, relații diplomatice, culturale și rețeaua internațională EUNIC.

Surse interne menționează că această Direcție este cea mai mare din cadrul instituției și a fost creată special pentru soția dumneavoastra. Prin această reorganizare și a faptul că soția dvs va fi în continuare directoarea acestei Direcții, dumneavoastră veți avea controlul numirilor viitoare în reprezentanțele ICR din străinătate și asupra programelor cu finanțare externă.

Vă rugăm să ne răspundeți la urmatoarele întrebări :

• Pe ce criterii s-a luat decizia comasării mai multor Direcții, într-o singură Direcție condusă de soția dumneavoastră?

• Cum justificați finanțarea proiectului de la Creart, suma despre care surse din ICR afirmă ca a fost exorbitantă,  precum și ignorarea solicitării oficiale a  domnul Premier Bolojan de „optimizare și restrângere de cheltuieli.

The post Lavric Sorin – Întrebare – Situația modificărilor structurale și organizatorice privind înființarea unei direcții dedicate appeared first on AUR.

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Reiterarea Întrebării parlamentare nr. 3419A din 06 ianuarie 2022 privind Institutul Cultural Român (ICR) și comunitățile istorice românești din jurul granițelor și Balcani.

Stimate domnule Președinte,

Constatând faptul că termenul legal[1] pentru primirea răspunsului la Întrebarea parlamentară nr. 3419A[2] din 06 ianuarie 2022, având ca obiect Institutul Cultural Român (ICR) și comunitățile istorice românești din jurul granițelor și Balcani, a expirat la 22 ianuarie 2022, fără ca să ni se solicite un termen suplimentar pentru examinare, reiterez Întrebarea parlamentară și vă cer respectuos să-mi răspundeți prompt și explicit, în scris, indicând totodată motivele încălcării termenului legal pentru prezentarea răspunsului.

În întrebarea nr. 3419A din 06 ianuarie 2022 arătam că:

Având în vedere Legea 55 din 14 martie 2013, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2012, privind unele măsuri în domeniul cultural prin care Institutul Cultural Român, instituție autonomă trece sub control Parlamentar, respectiv al Senatului României, prin comisiile de specialitate și prevederile Legii nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român – republicată (art. 5 lit. b);

În condițiile în care Institutul Cultural Român, prin compartimentul de specialitate și filialele sale din străinătate, este una dintre cele mai importante instituții cu prerogative în promovarea culturii și identității românești în străinătate și întărirea relațiilor cu comunitățile românești de peste hotare, cu diaspora;

Întrucât am o bună experiență în relația cu comunitățile istorice, experiență consolidată de contactele politice din anul 2021, când am vizitat în teren comunitățile de români din vecinătatea României și Balcani și cunosc îndeaproape situația, problemele și nevoile urgente ale acestora, inclusiv ca parlamentar care provin eu însumi din afara actualelor granițe ale țării;

Având în vedere situația dramatică accentuate în care se află comunitățile istorice din jurul României supuse permanent politicilor de asimilare ale statelor de reședință și lipsei instituțiilor de învățământ, a lăcașurilor de cult și a instituțiilor media în limba maternă, dar și a inacțiunii statului român din ultimul an, la toate nivelurile instituționale, în problematica românilor de pretutindeni;

Având în vedere lipsa de acțiune sistematică, directă, inteligentă, a ICR dar și a altor instituții abilitate în spațiul consângenilor noștri, în special din 2018, de când ICR a rămas fără direcție de specialitate, lipsa cronică a unor acțiuni de amploare în beneficiul acestora;

În debutul mandatului dumneavoastră de președinte al ICR, dar și în calitatea mea de deputat român ales de românii cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării, precum și în cea de membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților, vă adresez câteva întrebări legitime şi vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Direcțiile de acțiune din strategia ICR privind comunitățile românești istorice, în ceea ce privește păstrarea identității culturale, lingvistice și religioase a acestora. Vă rog să precizați și direcțiile de acțiune ale ICR în acest sens ale reprezentanței ICR din Republica Moldova și bugetul alocat de instituția pe care o coordonați pe cele două componente pentru anul 2022 (Compartimentul Comunități Istorice și ICR Chișinău) ?
2. Planul de proiecte/programe (într-o prezentare succintă) ce urmează a fi derulate de ICR, prin Compartimentul Comunități Istorice și prin reprezentanța ICR la Chișinău și filiala de la Copăceni în anul 2022 ?
3. Modul în care înțelegeți să promovați în plan intern, în interiorul țării, cultura românilor din comunitățile istorice, așa încât publicul din țară să conștientizeze existența acestora ?
4. Nu în ultimul rând, vă rog să precizați cum înțelegeți să revitalizați structura embrionară actuală a ICR, reînființând Direcția Generală pentru Românii din Afara Granițelor, în vederea asigurării unei asistenţe identitare şi culturale permanente adecvate şi a implementării intereselor statului român în acest sens ?

The post Boris Volosatîi – Reiterarea întrebării parlamentare nr. 3419A din 06 ianuarie 2022 privind Institutul Cultural Român (ICR) și comunitățile istorice românești din jurul granițelor și Balcani. appeared first on AUR.

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Institutul Cultural Român (ICR) și comunitățile istorice românești din jurul granițelor și Balcani.

Stimate domnule Președinte,

Având în vedere Legea 55 din 14 martie 2013, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2012, privind unele măsuri în domeniul cultural prin care Institutul Cultural Român, instituție autonomă trece sub control Parlamentar, respectiv al Senatului României, prin comisiile de specialitate și prevederile Legii nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român – republicată (art. 5 lit. b);

În condițiile în care Institutul Cultural Român, prin compartimentul de specialitate și filialele sale din străinătate, este una dintre cele mai importante instituții cu prerogative în promovarea culturii și identității românești în străinătate și întărirea relațiilor cu comunitățile românești de peste hotare, cu diaspora;

Întrucât am o bună experiență în relația cu comunitățile istorice, experiență consolidată de contactele politice din anul 2021, când am vizitat în teren comunitățile de români din vecinătatea României și Balcani și cunosc îndeaproape situația, problemele și nevoile urgente ale acestora, inclusiv ca parlamentar care provin eu însumi din afara actualelor granițe ale țării;

Având în vedere situația dramatică accentuate în care se află comunitățile istorice din jurul României supuse permanent politicilor de asimilare ale statelor de reședință și lipsei instituțiilor de învățământ, a lăcașurilor de cult și a instituțiilor media în limba maternă, dar și a inacțiunii statului român din ultimul an, la toate nivelurile instituționale, în problematica românilor de pretutindeni;

Având în vedere lipsa de acțiune sistematică, directă, inteligentă, a ICR dar și a altor instituții abilitate în spațiul consângenilor noștri, în special din 2018, de când ICR a rămas fără direcție de specialitate, lipsa cronică a unor acțiuni de amploare în beneficiul acestora;

În debutul mandatului dumneavoastră de președinte al ICR, dar și în calitatea mea de deputat român ales de românii cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării, precum și în cea de membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților, vă adresez câteva întrebări legitime şi vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Direcțiile de acțiunile din strategia ICR privind comunitățile românești istorice, în ceea ce privește păstrarea identității culturale, lingvistice și religioase a acestora. Vă rog să precizați și direcțiile de acțiune ale ICR în acest sens ale reprezentanței ICR din Republica Moldova și bugetul alocat de instituția pe care o coordonați pe cele două componente pentru anul 2022 (Compartimentul Comunități Istorice și ICR Chișinău).
2. Planul de proiecte/programe (într-o prezentare succintă) ce urmează a fi derulate de ICR, prin Compartimentul Comunități Istorice și prin reprezentanța ICR la Chișinău și filiala de la Copăceni în anul 2022.
3. Modul în care înțelegeți să promovați în plan intern, în interiorul țării, cultura românilor din comunitățile istorice, așa încât publicul din țară să conștientizeze existența acestora. 

Nu în ultimul rând, vă rog să precizați cum înțelegeți să revitalizați structura embrionară actuală a ICR, reînființând Direcția Generală pentru Românii din Afara Granițelor, în vederea asigurării unei asistenţe identitare şi culturale permanente adecvate şi a implementării intereselor statului român în acest sens.

The post Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către Institutul Cultural Român – Institutul Cultural Român (ICR) și comunitățile istorice românești din jurul granițelor și Balcani. appeared first on AUR.

                   Domnului Mirel TALOȘ, președinte interimar al Institului Cultural Român

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Organizarea la București, Chișinău și Comrat a unor expoziții ale maestrului Ioan Papazoglu, un mare artist român de origine găgăuză.

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule președinte interimar,

Așa cum bine se cunoaște, Ioan Papazoglu (1904, Comrat, județul Tighina – 1988, București) este un important artist plastic român de origine găgăuză, care s-a format și s-a afirmat în perioada interbelică, având ulterior o carieră de succes în țara noastră. Se consideră, în general, că maestrul Ioan Papazoglu este cel mai important artist plastic de origine găgăuză din istorie. Totodată, Ioan Papazoglu a fost o personalitate profund atașată valorilor culturale românești și s-a înscris armonios în peisajul cultural al României.

Maestrul Ioan Papazoglu  a fost membru al Asociației Artiștilor Plastici din România încă din anul 1934, fiind de asemenea membru al Sindicatului Artelor Frumoase, membru al Corpului Artiștilor Plastici din România și Uniunii sindicatelor de artiști, scriitori și ziariști, în cadrul cărora a participat la 44 de expoziții colective.

A avut prima expoziție personală în anul 1926. În 1933 este admis la Salonul oficial, la care va participa regulat. Între anii 1926-1983 a deschis 16 expoziții personale, în cadrul cărora a expus 1228 de uleiuri și 78 de desene. Ioan Papazoglu a obținut Premiul Ministerului Artelor în 1945, Premiul I la Festivalul Cântarea României în 1979. Peste 1500 de tablouri ale sale figurează în colecții particulare din România și de peste hotare, în muzee și alte colecții de stat. În anul 1984 Muzeul de Istorie și Artă al municipiului București a organizat Expoziția retrospectivă Ioan Papazoglu.

În calitate de parlamentar român originar din Basarabia, ales în circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința peste hotare împărtășesc opinia că eventuala organizare a unor expoziții Ioan Papazoglu la București, Chișinău și Comrat ar avea un impact cultural deosebit, amplificând prezența culturală a țării noastre la Comrat și ar contribui la integrarea armonioasă a comunității găgăuze conlocuitoare în ansamblul corpului cultural românesc. Eventual, asemenea expoziții ar putea fi vernisate și în municipiile din România care au încheiat acorduri de înfrățire și parteneriat administrativ cu municipiul Comrat și orașele Ceadâr-Lunga și Vulcănești din unitatea administrativ-teritorială Găgăuzia din Republica Moldova.

Cunoaștem că anterior (2020) Institutul Cultural Român (ICR) a luat legătra cu muzee și galerii din țară, precum și cu Muzeul Național de Artă al Moldovei, din Chișinău, efectuând o cercetare privind posibilitatea organizării unei Expoziții dedicate pictorului Ioan Papazoglu. Concluzia la care a ajuns ICR în anul 2020 a fost că soluția optimă este un parteneriat cu Galeria Romană din București – partener al ICR –, care are posibilitatea de a găsi un număr suficient de lucrări ale pictorului Ioan Papazoglu și de a le expune în cadrul galeriei, într-un cadru generos și cu o vizibilitate foarte bună în rândul iubitorilor de artă. De asemenea, ICR comunica în 2020 că l-a cooptat și pe domnul Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei, împreună cu care urma să deruleze proiectul, cu atât mai mult cu cât domnul director Tudor Zbârnea confirmase și existența în muzeu a câtorva lucrări semnate de Ioan Papazoglu. Se estima atunci că, ținând cont de complexitatea demersului – identificarea lucrărilor și formele legale ce trebuie încheiate cu fiecare colecționar în parte –, timpul necesar până la vernisajul de la Galeria Romană ar fi de șase-opt luni.

Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugăm să ne transmiteți:

1. Care este posibilitatea ca Ministerul Culturii, împreună cu Institutul Cultural Român, în limita competențelor lor și în cooperare cu alte instituții române, inclusiv în cooperare cu autoritățile și instituțiile din Republica Moldova, să organizeze într-un orizont previzibil de timp o expoziție Ioan Papazoglu la București, Chișinău și Comrat, precum și în alte orașe din România?
2. Care sunt posibilitățile editării unui Album cuprinzând imagini ale lucrărilor maestrului Ioan Papazoglu?

The post Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către – Ministerul Culturii/ Institutul Cultural Român – Organizarea la București, Chișinău și Comrat a unor expoziții ale maestrului Ioan Papazoglu, un mare artist român de origine găgăuză. appeared first on AUR.

De la: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28, Mureș

Subiectul întrebării: Înființarea ICR Kiev cu filială la Cernăuți      

Stimate Domnule Președinte,

         Institutul Cultural Român are drept scop reprezentarea, promovarea şi protejarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în străinătate, conform legii de organizare și funcționare. HG nr.492/2004 privind organizarea și funcționarea institutelor culturale românești din străinătate prin reorganizarea centrelor culturale din străinătate, precum și înființarea unor institute noi cuprinde lista ICR din străinătate, ulterior, prin aprobarea HG 1336/2007 a fost suplimentată această listă cu Institutul Cultural Român de la Kiev, Ucraina, cu filială la Cernăuți.  Au trecut 14 ani de atunci, iar ICR Kiev cu filială la Cernăuți  nu există decât în intenție și pe hârtie, în condițiile în care Ucraina și Federația Rusă au institute, centre sau fundații culturale în România. Actuala poziționare geografică a institutelor culturale române de peste hotare nu acoperă statele în care există cele mai importante comunități istorice românești. Institutul Cultural Român trebuie să fie prezent cu prioritate acolo unde există zeci și sute de mii sau chiar milioane de români.

          Vă solicit să îmi comunicați ce măsuri ați luat pentru punerea în aplicare a HG nr.1336/2007 venind astfel în sprijinul importantelor noastre minorități istorice românești din aceste state,  având în vedere că sunteți conducătorul acestei instituții de mai mulți ani. Solicit răspuns în scris.

The post Dan Tanasă – întrebare parlamentară către Institutul Cultural Român – Înființarea ICR Kiev cu filială la Cernăuți. appeared first on AUR.

De către: senator Ionuț Neagu, secretar al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Data: 28/04/2021

Obiectul interpelării: Propunerile Ministerului Afacerilor Externe privind înființarea unor Institute Culturale Române și filiale ale acestora în statele în care există comunități istorice românești.

Stimate domnule ministru,

Institutele Culturale Românești din străinătate au ca obiectiv principal menținerea și dezvoltarea relațiilor culturale și spirituale cu românii din străinătate, în scopul conservării identității de limbă, cultură și tradiții a acestora și al antrenării lor în realizarea intereselor naționale ale României, consolidarea şi amplificarea, sub diferite forme, a relaţiilor cu comunităţile româneşti de peste hotare.

Printre atribuțiile principale ale Institutelor Culturale Românești din străinătate se află și susținerea inițiativelor pentru dezvoltarea culturală a comunităților românești din străinătate, pentru a favoriza menţinerea legăturilor acestora cu ţara.

Republica Moldova este, alături de România, un stat înrudit, cu majoritate națională românească. În Republica Moldova există Institutul Cultural Român ”Mihai Eminescu” de la Chişinău. Acesta ar trebui să aibă o filială la Copăceni, raionul Sângerei.

Statele în care există importante minorități românești înrudite sunt Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Grecia, Albania și Croația. Se estimează că numărul acestor români de pretutindeni ar fi între 1,5 și 2 milioane de persoane.

Hotărârea de Guvern nr. 492 din 1 aprilie 2004 privind organizarea și funcționarea Institutelor Culturale Românești din străinătate prin reorganizarea centrelor culturale din străinătate, precum și înființarea unor institute noi, modificată de mai multe ori de-a lungul anilor, prevede înființarea de Institute Culturale Românești în două state în care există importante comunități istorice românești: ICR Atena (Republica Elenă) și ICR Kiev cu filială la Cernăuți (Ucraina), fără ca aceste Institute Culturale Românești să fi fost înființare vreodată.

De asemenea, Hotărârea de Guvern nr. 492/2004 a prevăzut înființarea ICR Belgrad (Republica Serbia), însă această prevedere a fost eliminată fără ca un Institut Cultural Român să fi fost vreodată înființat la Belgrad.

Misiunile diplomatice și oficiile consulare române din statele în care există comunități istorice de români, organizații reprezentative ale românilor din statele vecine și Balcani, precum și mai mulți parlamentari români au propus înființarea unor noi institute culturale românești și filiale ale acestora în statele respective.

Din câte cunoaștem, propunerile au vizat înființarea ICR Bălți și ICR Cahul (Republica Moldova), ICR Sofia cu filială la Vidin (Bulgaria), ICR Salonic (Republica Elenă), ICR Tirana, cu filiale la Corcea și Saranda (Albania), ICR Odesa, cu filială la Ismail (Ucraina), ICR Belgrad, cu filială la Bor, ICR Skopje (Republica Macedonia de Nord). Niciuneia dintre aceste propuneri nu i s-a dat curs până în prezent.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne comunicați punctual:

1. Care sunt rezultatele analizei multianuale a Ministerului Afacerilor Externe privind propunerile de înființare de Institute Culturale Românești și filiale ale acestora în statele în care există comunități istorice românești/minorități românești înrudite (Ucraina, Serbia, Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Grecia, Albania și Croația), precum și în statul înrudit Republica Moldova.

• Ce propuneri concrete a formulat Ministerul Afacerilor Externe în ultimii 10 ani privind înființarea de Institute Culturale Românești și filiale ale acestora în statele în care există comunități istorice românești/minorități românești înrudite, precum și în statul înrudit Republica Moldova.

• În cazul unui răspuns negativ la punctul 2, vă rugăm să motivați concret și temeinic lipsa unor asemenea propuneri, cu referire distinctă la fiecare stat vizat în parte.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră oral și în scris.

The post Ionuț Neagu – interpelare parlamentară către Ministerul Afacerilor Externe – Propunerile Ministerului Afacerilor Externe privind înființarea unor Institute Culturale Române și filiale ale acestora în statele în care există comunități istorice românești. appeared first on AUR.