„Creșterea numărului de insolvențe reflectă dificultățile financiare majore cu care se confruntă firmele românești, pe fondul presiunilor economice accentuate (precum inflația ridicată, costurile mari de finanțare, scăderea puterii de cumpărare și întârzierile la plată).

Prin comparație cu luna iulie 2025, numărul dosarelor de insolvență a înregistrat o creștere masivă, fiind mai mare cu aproximativ 26%. De altfel, numărul companiilor care au intrat în insolvență a depășit pentru prima dată în acest an pragul de 1.000 de dosare într-o singură lună.

Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) și ale platformelor de monitorizare arată faptul că Bucureștiul conduce detașat clasamentul, cu peste 725 de insolvențe în prima jumătate a anului.

Sunt și alte județe importante ale României cu creșteri masive, cum ar fi Constanța (cu o creștere de 63% a numărului de insolvențe), Timiș (cu o creștere de 52% a numărului de insolvențe), Bihor (cu o creștere de 48 % numărului de insolvențe).

Distribuția pe domenii de activitate este relevantă pentru starea economiei, respectiv:

Agricultura: Sectorul agricol traversează o criză severă, insolvențele crescând cu aproape 80% în primul semestru. Zonele Timiș, Arad și Constanța sunt printre cele mai expuse din acest punct de vedere.
HORECA: Restaurantele au raportat o creștere explozivă a dosarelor de insolvență, cu procente ce depășesc 140% față de perioadele similare din anii trecuți.
Comerțul și Construcțiile: Rămân istoric sectoarele cu cel mai mare volum brut de firme intrate în faliment sau insolvență din cauza blocajului financiar.

Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția asupra faptului că acest val de insolvențe se suprapune pe cifrele macroeconomice negative furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), care indică o scădere a economiei României pe fondul reducerii consumului și al declinului industrial.

Blocajul financiar și modificările fiscale severe aplicate recent au funcționat ca și un catalizator pentru valul de insolvențe, sufocând lichiditățile companiilor și reducând drastic predictibilitatea economică. Aceste două fenomene interconectate au transformat lipsa de capital într-o problemă structurală răspândită pe întreg lanțul commercial.

Ca și răspuns la blocajele financiare și la creșterea numărului de insolvențe, partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) atribuie situația economică dificilă poverii fiscale, lipsei de lichidități și risipei bugetare, propunând atât reforme legislative punctuale pentru gestionarea insolvențelor, cât și măsuri de relaxare fiscală pentru antreprenori.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune soluții concrete de sprijin pentru mediul de afaceri și IMM-uri, cum ar fi:

Reducerea fiscalității: AUR susține pachete de reducere a taxării pe muncă și pe companii, orientate spre protejarea capitalului românesc.
Taxarea inversă a TVA: Se solicită aplicarea generalizată a taxării inverse a TVA în economie pentru eliminarea gap-ului fiscal și reducerea fraudelor.
Stabilirea unui impozit pe dividende fixat la pragul de 8%, alături de garantarea unui Cod Fiscal stabil timp de 5 ani.
Majorarea pragului IMM: Creșterea pragului de încadrare la impozitarea microîntreprinderilor până la valoarea de 250.000 de euro.
Corectarea taxării part-time: Eliminarea obligativității plății contribuțiilor la nivelul salariului minim pentru contractele de muncă cu timp parțial.
Creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene, printr-un set de soluții axate pe renegociere strategică, management integrat, optimizarea procedurilor și reducerea birocrației (ceea ce va asigura un acces mult mai rapid și echitabil al IMM-urilor românești la resursele europene)”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Creșterea numărului de insolvente – o imagine fidelă a stării deplorabile a mediului economic din România” appeared first on AUR.

Dorim să precizăm că AUR nu se opune, din principiu, deschiderii unei proceduri de insolvență atunci când aceasta reprezintă singura soluție legală pentru reorganizarea unei societăți. Ne opunem însă categoric modului în care administrația Capitalei a ajuns în această situație și felului în care încearcă să transforme insolvența într-un exercițiu de imagine și într-un instrument de evitare a răspunderii pentru propria incompetență administrativă.

Este cel puțin surprinzător că domnul Ciprian Ciucu și reprezentanții PNL aleg astăzi să pozeze în reformatori, uitând că, de-a lungul anilor, conducerea STB a fost asigurată în bună măsură de persoane susținute de partidul pe care îl reprezintă. Cei care au girat sau au tolerat deciziile care au condus la degradarea situației financiare nu pot pretinde acum că sunt simpli spectatori ai acestui deznodământ.

Reforma STB trebuie să însemne management profesionist, responsabilizarea celor care au produs pierderile, transparentizarea cheltuielilor și eficientizarea activității, nu transferarea patrimoniului public către sectorul privat și cosmetizarea eșecurilor administrative sau alte tertipuri juridice sau administrative.

Bucureștenii merită soluții serioase, nu un nou exercițiu de imagine din partea unei administrații care încearcă să se prezinte drept salvatorul unei crize pe care a contribuit ea însăși să o creeze.

AUR București solicită prezentarea publică a unui plan complet de reorganizare a STB, fundamentat economic și juridic.

În egală măsură, AUR București își exprimă îngrijorarea și solicită garanții că nu se va ajunge la o privatizare a Uzinei de Reparații Atelierele Centrale (URAC). Uzina reprezintă un obiectiv strategic pentru funcționarea și dezvoltarea transportului public din București, având un rol esențial în întreținerea, modernizarea și reparația materialului rulant. Eventuala înstrăinarea a acesteia nu rezolvă problemele structurale ale STB, ci riscă să priveze municipalitatea de o capacitate tehnică importantă și să genereze costuri mai mari pe termen lung.

The post AUR București: Insolvența STB nu poate deveni un paravan pentru fuga de răspundere și privatizarea patrimoniului Capitalei appeared first on AUR.

Această modificare urmărește adaptarea procedurii la realitățile actuale și extinderea accesului la informație pentru toți cei interesați. Publicarea suplimentară într-un portal electronic asigură o vizibilitate mai mare a anunțurilor de vânzare și creează premisele unei valorificări mai eficiente a activelor.

“Prin această intervenție legislativă, se consolidează caracterul deschis al procedurii, se lărgește sfera potențialilor cumpărători și se stimulează concurența reală, cu efect direct în obținerea unui preț cat mai corect pentru bunurile valorificate. În acest mod, activele debitorului pot genera plus valoare, iar creditorii beneficiază de o perspectivă mai bună de recuperare a creanțelor.

În același timp, această modificare poate contribui și la o valorificare superioară din perspectivă fiscală, în condițiile în care, în numeroase proceduri de insolvență, există volume importante de TVA rămase nerecuperate. O valorificare mai eficientă a activelor, la prețuri mai apropiate de valoarea lor reală, susține în mod direct și creșterea sumelor care pot fi recuperate, inclusiv în ceea ce privește TVA-ul blocat în insolvențe.

Scopul proiectului este maximizarea transparenței, asigurarea unui acces efectiv la informație și valorizarea corectă a bunurilor, astfel încât procedura insolvenței să răspundă cât mai bine interesului creditorilor, dar și circuitului economic”, a declarat senatorul Nicolae Vlahu.

De asemenea, instituirea sancțiunii nulității absolute conferă forță juridică obligației de publicitate și garantează aplicarea efectivă a acestei cerințe de transparență, precum exista această chestiune și în vânzările efectuate de către executorii judecătorești.

“Prin acest proiect venim cu o intervenție legislativă punctuală, dar cu efect practic, și anume: mai multă transparență, acces la informație, plus valoare pentru activele debitorului și un cadru mai eficient pentru recuperarea creanțelor. Măsura produce efecte benefice atât în privința patrimoniului debitorului, prin susținerea unei valorificări corecte și eficiente a bunurilor, cât și în privința creditorilor, prin crearea premiselor pentru o recuperarea sumelor de bani de la debitor. În același timp, această soluție susține și o valorificare mai bună a sumelor aferente TVA-ului, care rămân în prezent blocate în numeroase proceduri de insolvență”, a concluzionat senatorul AUR.

The post AUR: Transparență extinsă în insolvență prin publicarea obligatorie și online a vânzărilor de active appeared first on AUR.