„Când am spus că România este împărțită în cinci realități economice și sociale, unii au zâmbit, alții au ironizat, iar propagandiștii puterii au continuat să arunce în spațiul public salarii de 9.000 sau 10.000 de lei, ca și cum românii ar trăi într-o prosperitate pe care numai ei nu o simt.

Acum au apărut cifrele oficiale ale Institutului Național de Statistică. Verdictul este limpede: am avut dreptate într-o proporție covârșitoare.

România nu are o singură economie, o singură piață a muncii și un singur nivel de trai. Există cel puțin cinci Românii, care trăiesc aproape în lumi diferite”, a declarat deputatul.

De asemenea, acesta susține că România este împărțită în cinci realități economice distincte, cu diferențe majore între București-Ilfov și polii regionali puternici, pe de o parte, și județele periferice, cu salarii mici și depopulare, pe de altă parte, iar aceste decalaje reflectă lipsa unei dezvoltări economice echilibrate la nivelul întregii țări.

„Prima este România București-Ilfov, unde sunt concentrate administrația centrală, sediile marilor companii, serviciile financiare și o parte disproporționată din investițiile țării. Bucureștiul are un salariu mediu net de 7.373 de lei.

A doua Românie este cea a polilor regionali puternici, conectați la economia occidentală. Clujul are 6.861 de lei, Timișul 6.465 de lei, iar Sibiul 6.162 de lei. Aici trebuie să fac singura corecție importantă față de analiza mea inițială: Sibiul a intrat clar în această categorie, alături de Cluj și Timiș.

A treia Românie este formată din centrele economice intermediare: Brașov, Iași, Prahova, Argeș, Olt, Galați, Arad, Mureș, Bacău, Alba, Constanța și Dolj. Media acestei grupe este de aproximativ 5.135 de lei net. Sunt județe care încă au industrie, universități sau activitate economică importantă, dar care nu au reușit să intre în liga Bucureștiului, Clujului ori Timișului.

A patra este România administrativă, în care salariul mediu este susținut în mare măsură de stat, nu de o economie privată puternică. Aici intră Caraș-Severin, Bihor, Satu Mare, Gorj, Dâmbovița, Brăila, Buzău, Mehedinți, Călărași, Sălaj, Neamț și Ialomița. Media grupei este de numai 4.636 de lei.

A cincea este România uitată, periferică și depopulată: Covasna, Tulcea, Maramureș, Vâlcea, Harghita, Bistrița-Năsăud, Suceava, Giurgiu, Hunedoara, Vrancea, Teleorman, Vaslui și Botoșani. Aici media este de aproximativ 4.318 lei net, iar în Botoșani coboară la numai 4.188 de lei”, declară Eduard Koler, deputat AUR.

Parlamentarul atrage atenția că salariul mediu brut de 9.564 de lei nu reflectă banii care ajung efectiv la angajați și că, în cea mai mare parte a țării, veniturile nete sunt cuprinse între 4.200 și 5.200 de lei.

„Aceasta este România adevărată, nu România desenată în comunicatele propagandei guvernamentale.

Din cele 41 de județe și București, numai patru unități teritoriale depășesc media națională de 5.734 de lei: București, Cluj, Timiș și Sibiu. Până și Ilfovul se află cu trei lei sub această medie.

Cu alte cuvinte, 38 dintre cele 42 de unități teritoriale ale României sunt sub salariul mediu național.

Cum este posibil? Pentru că media este ridicată artificial de București și de câțiva poli economici puternici. Când un număr mic de angajați câștigă foarte mult, iar milioane de oameni câștigă puțin, media statistică nu mai descrie viața românului obișnuit.

Dacă aplicăm formula națională, aproximativ 77% dintre salariați în mediul privat și 23% la stat, asupra mediilor județene, rezultatul este înspăimântător: în cea mai mare parte a României, salariul real din privat coboară dramatic sub media oficială. Iar dacă statul ar publica separat, pentru fiecare județ, numărul angajaților și salariile medii din cele două sectoare, românii s-ar îngrozi văzând adevărata dimensiune a prăpastiei dintre România care produce și România întreținută din taxele ei.

Iar minciuna cu salariile de 9.000 sau 10.000 de lei trebuie demontată definitiv. INS spune foarte clar: salariul mediu brut este de 9.564 de lei, dar salariul mediu net, adică banii care ajung efectiv în buzunarul angajatului, este de numai 5.734 de lei.

Au luat salariul brut, înainte de taxe, și l-au prezentat românilor ca și cum aceștia ar primi aproape 10.000 de lei în mână. Nu îi primesc. Peste 40% din salariul brut este confiscat prin taxe și contribuții, înainte ca omul să-și vadă banii.

În cea mai mare parte a țării, realitatea nu este de 9.000 sau 10.000 de lei, ci între 4.200 și 5.200 de lei net. Iar această medie ascunde alte prăpăstii: diferența dintre marile orașe și sate, dintre stat și privat, dintre câteva companii mari și sute de mii de firme mici care se luptă să supraviețuiască”, afirmă parlamentarul AUR.

Deputatul AUR susține că datele INS confirmă împărțirea României în cinci realități economice distincte, cu decalaje majore între Capitală și marile centre regionale, județele dependente de administrație și zonele rurale sau depopulate, iar media națională ascunde amploarea acestor diferențe.

„Am spus că Bucureștiul trăiește într-o Românie, Clujul și Timișoara într-o alta, marile centre regionale într-o a treia, județele ținute în viață de administrație într-o a patra, iar ruralul și periferiile depopulate într-o a cincea.

Cifrele INS confirmă această împărțire aproape în totalitate.

Nu a fost o figură de stil. Nu a fost o exagerare politică. A fost radiografia corectă a unei țări dezvoltate profund inegal, în care câteva insule de prosperitate sunt folosite pentru a ascunde sărăcia unei mari părți a României.

Guvernanții calculează o medie națională, o ambalează frumos și încearcă să convingă oamenii că trăiesc bine. Dar românul nu își plătește facturile cu media statistică. Le plătește din salariul net, după ce statul i-a luat partea sa.

Ei au încercat să ne convingă de existența unei singure Românii prospere. Eu am spus că există cinci Românii profund inegale. Astăzi, cifrele oficiale arată cine a spus adevărul și cine a făcut propagandă”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Cifrele INS confirmă: am avut dreptate. România nu este una singură, ci cinci Românii diferite” appeared first on AUR.

„O explicație cu cifre de ce suntem într-o gravă criză energetică.

Institutul Național de Statistică doar ce a publicat datele privind producția și consumul de energie în prima jumătate a anului 2026.

Consumul general a scăzut cu 3,3%, iar cel al populației cu 11,8%, ca urmare a creșterii facturilor cu 55% de când este Ilie Bolojan prim-ministru. Asta arată că românii au redus deja consumul la maximum cu mult înainte de apelurile disperate de la nivel guvernamental. De nevoie, de sărăcie, nu pentru că așa au vrut.

Șocul cel mare este însă pe partea de producție.

Producția de țiței a României a scăzut cu 7,2%. Normal, de ce nu?! Câtă vreme am avut creșteri record ale prețului la petrol. Producția de cărbune a scăzut cu 17,9%, ca urmare a politicilor verzi promovate îndeosebi de USR la nivel guvernamental.

Producția de gaze s-a menținut relativ constantă, existând o scădere de doar 0,6%.

Producția de energie electrică a crescut cu 2,5%, dar importurile au scăzut cu 9,8%.

Apropo de isteria legată de centrala atomo-electrică de la Cernavodă, în primele șase luni ale anului (deci înainte de criza actuală generată de secetă), producția de acolo a scăzut cu 11,8%. Asta în timp ce Hidroelectrica (firmă pe care vicepremierul Oana Gheorghiu voia neapărat să o privatizeze total) a avut o producție mai mare cu 17,9%”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Românii au redus deja consumul la maximum cu mult înainte de apelurile disperate de la nivel guvernamental. De nevoie, de sărăcie, nu pentru că așa au vrut” appeared first on AUR.

„Dacă verifici site-ul Institutului Național de Statistică zilnic, ai impresia că acesta s-a transformat într-o revistă de anunțuri funerare. În fiecare zi, suntem anunțați că a mai murit o parte din economia națională.

Spre exemplu, astăzi, INS a anunțat că, în prima jumătate a anului, producția industrială a țării a cunoscut o contracție de 3,5% față de aceeași perioadă din 2025.

Dacă intri în datele comunicate, identifici instant problemele cu care se confruntă România acum. Pe fondul „delirului verde”, producția de cărbune a scăzut cu 18,1%. În condițiile în care Petrotel-ul (Lukoil) este în continuare închis (deși ni se promitea că îl vor deschide din martie), volumul produselor obținute din prelucrarea țițeiului a scăzut cu 22%. De altfel, absolut nejustificat, a scăzut și extracția de gaze și țiței cu 2,2% într-o perioadă de presiune semnificativă.

Și industria ușoară e pe butuci. Fabricarea produselor textile cunoaște o scădere de 13,2%, iar confecționarea hainelor o contracție de 6,1%.

Nici industria auto nu se simte bine. Scăderea aici este de 11%.

Aceste date conturează imaginea unui dezastru alimentat cu inconștiență de actualul Executiv. Având în vedere că toate sectoarele economice sunt afectate, revenirea nu are cum să se facă foarte ușor. Asta mai ales în condițiile în care, dată fiind situația bugetară, nici nu vor exista prea multe metode de a stimula diversele ramuri economice.

Va fi o stagflație prelungită.

De altfel, atrag atenția că toată lumea s-a concentrat pe inflația de 8,2% anunțată de INS fără să ia în calcul că, în același interval, salariul mediu net a crescut cu doar 3,5%. Avem al doilea an de scădere accentuată a puterii de cumpărare a populației”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Economia României se prăbușește sub ochii noștri. Industria scade, prețurile cresc, iar românii sărăcesc” appeared first on AUR.

„Rata anuală a inflației în iulie 2026 a fost de 8,2%, în scădere față de 10,4% cât fusese cu o lună mai devreme. Prilej taman bun pentru propaganda mediat plătită din banii românilor și pentru postacii de partid ai PNL și USR să reia placa obosită că Ilie Bolojan și Alexandru Nazare au salvat economia.

În realitate, scăderea este cauzată de modul de calcul al inflației care se raportează an la an. Anul trecut (2025), în iulie, au apărut efectele eliminării subvenției la electricitate pentru români. Facturile la curent au crescut în medie cu 55% atunci (de pe o lună pe alta). Și acum ele sunt colosale față de vara primăvara lui 2025. Cum însă Institutul Național de Statistică raportează iulie 2026 la iulie 2025, efectul de majorare a facturilor este discret: 3,39%.

Foarte probabil, de luna viitoare, nivelul inflației va scădea și mai mult pentru că se va anula contabilicește și efectul majorării TVA de la 19% la 21% de către binomul Bolojan&Nazare.

Situația însă nu se schimbă: avem 11 luni consecutive de scădere a consumului, pentru că, pur și simplu, românii nu mai au bani, iar prețurile sunt prohibitive. Operația a reușit, pacientul a decedat.

De altfel, inflația continuă să fie cea mai mare din UE, de vreo trei ori cât media europeană. Iar asta se vede foarte bine la combustibili. Cel mai ieftin litru de motorină este acum 10,53 lei, iar, în urmă cu un an, era 7,71 lei. În cazul benzinei, 9,45 lei acum față de 7,39 în august 2025.

În final, raportându-mă la comunicatul INS, nu pot decât să constat că, în ultimul an, chiriile au crescut cu 42,5%. Asta probabil și ca efect al creșterii impozitării proprietăților”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Inflația scade în statistici, dar românii sărăcesc în realitate” appeared first on AUR.

„În conformitate cu datele actualizate publicate de Institutul Național de Statistică, producția industrială a României se află într-un regres accentuat, înregistrând o scădere de 5,3% în luna mai 2026 comparativ cu anul 2025 și o scădere de 3,1% în primele cinci luni ale anului.

Industria prelucrătoare, sectorul auto și cel al mobilei sunt cele mai afectate domenii, însă aproape toate ramurile industriale au scăzut semnificativ, fiind relevante domeniile următoare:

• Producția de mașini și vehicule: a înregistrat o scădere cu 15,3%.
• Industria mobilei: a înregistrat o scădere cu 23%.
• Produse din cauciuc și plastic: a înregistrat o scădere cu 4,5%.
• Extracția resurselor (mine și cariere): a înregistrat o scădere cu 4,8%.

Sectorul prelucrător, care are cea mai mare pondere în producția industrial, este puternic dependent de cererea externă și de investițiile companiilor si este afectat semnificativ de costurile ridicate la energie (fabricile din România plătesc mult mai mult pentru electricitate și gaze decât competitorii din alte țări) precum si de incertitudinea politică și fiscală (schimbările frecvente de taxe și legislație îi fac pe investitori să fie prudenți și să amâne planurile de extindere).

Pentru o imagine concretă, este relevant indicele Managerilor de Achiziții (PMI), acesta fiind este cel mai urmărit indicator economic de tip „early warning” (avertizare timpurie) care măsoară pulsul economiei reale. În România, acest indice este calculat lunar de S&P Global în parteneriat cu BCR.

Valoarea indicelui este calculată pe baza unui chestionar lunar trimis unui panel de 400 de manageri de achiziții din fabrici românești. Acestia răspund dacă următorii indicatori au crescut, au scăzut sau au stagnat.

Comenzile noi: Măsoară volumul contractelor noi semnate.

• Producția efectivă (25%): Volumul total de bunuri care ies de pe benzile de montaj.
• Numărul de angajați (20%): Reflectă intențiile de angajare sau de restructurare din fabrici.
• Termenele de livrare (15%): Rapiditatea cu care furnizorii aduc materiile prime.
• Stocurile de achiziții (10%): Nivelul de materii prime depozitate pentru producția viitoare.

Valoarea curentă (Iunie 2026) este de 48,8 puncte si rămâne sub pragul critic de 50 (ceea ce înseamnă faptul că industria românească continuă să scadă)”, a explicat Victor Cațavei.

Acesta subliniază că economia românească este una dependentă de exporturi, iar recesiunea nu a făcut decât să reducă numărul comenzilor pe care firmele autohtone le primeau.

„În fapt, industria din România este puternic dependentă de exporturi, majoritatea fabricilor autohtone fiind furnizori directi pentru giganții industriali din vestul Europei. Recesiunea sau stagnarea prelungită a tăiat drastic comenzile noi trimise către fabricile românești”, a declarat reprezentantul AUR.

În opinia lui Victor Cațavei, măsurile fiscal-bugetare girate de fosta coaliție de guvernare au descurajat investitorii.​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​

„În plus, fabricile se confruntă cu un deficit cronic de ingineri și muncitori calificați, iar modificările legislative frecvente, discuțiile constante despre noi taxe sau eliminări de facilități fiscale descurajează investitorii”, a spus acesta.

Victor Cațavei explică faptul că păstrarea controlului statului asupra resurselor este strategia vitală care trebuie urmată, în paralel cu o scădere generală a taxării muncii și a companiilor.

„Alianța pentru Unirea Românilor abordează declinul industrial din România dintr-o perspectivă protecționistă, promovând conceptul de „reindustrializare” prin sprijinirea capitalului autohton.

Privatizarea resurselor și a infrastructurii critice a fost o greșeală care a vulnerabilizat industria. Statul român trebuie să își păstreze sau să își recapete controlul majoritar în companiile din energie, gaze și alte utilități esențiale. Controlul național asupra acestor resurse este imperios necesar pentru a putea oferi energie fabricilor locale la prețuri competitive.

AUR propune o scădere generală a taxării muncii și a companiilor. Printre inițiativele promovate se numără introducerea taxării inverse a TVA, cu scopul de a debloca lichiditățile fabricilor”, a declarat Victor Cațavei, președintele Comisiei AUR Investiții și Programe de Finanțare.

The post Victor Cațavei (AUR): „Producția industrială din România este într-un picaj accentuat” appeared first on AUR.

Petrișor Peiu a prezentat evoluția indicatorilor macroeconomici din ultimul an, bazată pe datele prezentate de Institutul Național de Statistică.

„Iată care este evoluția inflației așa cum a fost ea anunțată de către Institutul Național de Statistică: 10,9% aprilie 2026. Iată care este evoluția salariului mediu net, plus 3,5% martie-aprilie 2025, martie-aprilie 2026.

Iată și evoluția pensiei medii cu o scădere de 0,8% trimestru unu 2026 față de trimestru unu 2025 și câteva concluzii foarte simple”, a arătat Peiu.

Liderul AUR a subliniat că aceste scăderi ale economiei au impactat direct puterea de cumpărare a românilor, indiferent de statutul socio-profesional.

„Practic, pensionarii au avut venituri scăzute cu 0,8% la o inflație de aproape 11%. Deci au pierdut peste 11% din puterea de cumpărare. Sunt 5 milioane de pensionari, 4,9.

Salariații, care sunt si ei peste 5 milioane, au câștigat 3,5% în plus la salariul la o inflație de 11%. Practic, au pierdut și ei 8,5% din puterea de cumpărare.

Firmele autohtone au avut o creștere a profitului de 1,5% la o inflație de 11%, practic, au pierdut 9,5% din profiturile realizate”, a spus acesta.

În opinia lui Petrișor Peiu, vinovații pentru criza în care se află România sunt cei care s-au aflat în guvernările Ciucă-Ciolacu-Bolojan.

„Iată cum s-a mutat criza economică, care era asupra bugetului statului, criză creată de cheltuielile prea mari și de împrumuturile pe care le-a făcut guvernarea Ciucă-Ciolacu-Bolojan, asupra pensionarilor asupra salariaților și asupra companiilor românești. Este un fenomen care, din păcate, continuă”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR a mutat criza financiară asupra cetățenilor și firmelor românești” appeared first on AUR.

Datele publicate de INS confirmă ceea ce AUR a spus încă de la bun început: guvernul condus de Bolojan a produs doar inflație, scădere economică și sărăcie generalizată.

România nu mai poate continua pe acest drum, iar AUR este singurul partid capabil să implementeze reforme reale și să schimbe în bine direcția țării. Ceea ce noi propunem este clar și eficient: reducerea numărului de parlamentari la 300, conform voinței poporului român, diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din toate instituțiile publice, introducerea taxării inverse a TVA-ului și revenirea la cota de TVA de 19%, TVA redus de 9% și impozit pe dividende de 8%.

Acestea sunt doar câteva exemple concrete de măsuri prin care putem reduce cheltuielile statului și, implicit, deficitul bugetar, fără a pune presiune pe cetățeanul de rând, pe oamenii onești care muncesc zilnic pentru a-și întreține familiile, și fără a distruge mediul de afaceri și antreprenoriatul local. AUR are soluții și are viziune, iar România are nevoie de o guvernare pro-românească și în acord cu interesul național”, a declarat deputatul AUR, Samuel Miclău.

The post Samuel Miclău (deputat AUR): „INS confirmă dezastrul Guvernului Bolojan!” appeared first on AUR.

„Noi detalii importante din 13 mai 2026, ziua în care statistica a demolat mitul „performanței” guvernului Bolojan:

1. Comparativ cu luna martie a anului precedent, venitul salarial mediu net a crescut cu 4,3%, în vreme ce rata inflației a fost, în aceeași perioadă, de aproape 10%. Practic, venitul salarial real a fost de 94,9% în luna martie 2026 față de luna martie 2025.

2. Cu peste 5% a scăzut puterea de cumpărare a salariaților din România!

3. Institutul Național de Statistică a recalculat evoluția PIB-ului de anul trecut și a corectat datele trimestrului III 2025 ca fiind stagnare, adică creștere zero, dar a diminuat rezultatul pentru trimestrul IV 2025 către o scădere mai abruptă decât cea estimată inițial, aceasta fiind acum de -2%!

4. Toate motoarele inflației sunt turate la maximum: prețurile la energie continuă să crească, cu 54% la electricitate, cu peste 6% la gaze și cu peste 10% la energia termică. Au crescut și veniturile salariale, nu salariile, ci veniturile din bonusuri, prime etc., acordate întârziat. Toate acestea vor duce la o „aprindere” a inflației în lunile următoare.

Ne rețin atenția în special două grafice de la statistică:

A. Evoluția inflației, care indică o creștere abruptă a ratei inflației după luna iunie 2025, ceea ce confirmă faptul că singura politică a actualului guvern este inflația.

B. Ne-am întors la valorile din trimestrul I 2010 din punctul de vedere al creșterii economice. România trece acum printr-o criză similară cu cea din 2010”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Datele INS confirmă efectele politicilor economice ale guvernului Bolojan: inflație, scădere economică și sărăcie” appeared first on AUR.

„13 mai 2026, ziua în care am anunțat, cu două luni în urmă, că am fi depus moțiunea de cenzură.

De ce? Pentru că astăzi economia îi dă guvernului Bolojan cel mai puternic vot de neîncredere din politică, din 2010 încoace:

• al treilea trimestru de scădere economică, confirmat de Institutul Național de Statistică;
• scăderea cu 1,7% a economiei în trimestrul I 2026 față de trimestrul I 2025;
• accelerarea ratei inflației anualizate la 10,7%;
• scăderea producției industriale cu peste 2% în trimestrul I 2026 față de trimestrul I 2025.

Este imaginea unei crize economice nemaiîntâlnite din 2010. Este rezultatul politicii economice a guvernului PSD-PNL-UDMR-USR, guvern condus de Ilie Bolojan.

Cum ar fi fost primită de public o moțiune de cenzură depusă astăzi, cu aceste date la bază? Nu știu, nu sunt comentator politic. Doar îmi aduc aminte că ăsta a fost planul inițial.

Și vă mai spun ceva: nu este o criză mondială sau europeană, este doar criza noastră, generată de „noi înșine”, ignorând „prin noi înșine”!

De aici înainte, las analiștii politici să judece faptele și boții useriști să susțină în continuare bolojenismul ca negare a realității…”, a declarat liderul AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „INS confirmă eșecul guvernului Bolojan și motivele pentru care AUR a depus moțiune de cenzură” appeared first on AUR.

„Ministrul Barbu, de la PSD, ori este ipocrit, ori este demagog, dar ministru nu poate fi, pentru că Institutul Național de Statistică ne spune că, în luna martie, am avut o inflație de 9,9%-10%. În lunile trecute, la fel, o inflație peste nouă. Iar dânsul ne spune că produsele alimentare s-au ieftinit cu 33%.

Dragi cetățeni, dragi români, ați simțit voi ieftinirea când ați mers la cumpărături? Pentru că vreau să vă spun: importăm peste 70% carne de porc. Importăm peste 60% legume. Am importat anul trecut fructe de un miliard de euro. Iar la lapte importăm peste 80%.

Deci domnul ministru ne spune că există ieftiniri. Domnule ministru, Institutul Național de Statistică și portofelul românilor ne spun că sunt doar scumpiri la alimente, de peste 20%. Iar inflația pe care o resimte un pensionar sau cei un milion de oameni cu salariul minim pe economie? Este de peste 30%, pentru că produsele de bază au ajuns la o scumpire de peste 30%.

Domnule Barbu, cred că trebuie să mergeți la oftalmolog.”, a declarat deputatul AUR Călin Matieș.

The post Călin Matieș (deputat AUR): „INS arată cu date că prețurile au crescut, doar ministrul Barbu vede scăderi ale prețurilor cu 33%” appeared first on AUR.