Conferința a fost deschisă de președintele AUR, George Simion, care a subliniat impactul blocajelor legislative și birocratice asupra implementării marilor proiecte de infrastructură. Acesta a cerut măsuri concrete pentru protejarea companiilor și a lucrătorilor români din sectorul transporturilor și a încurajat elaborarea de proiecte legislative clare, în parteneriat cu specialiștii și organizațiile de profil.

„Amintesc faptul că acum 50 de ani noi, românii, eram capabili să construim Transfăgărășanul; azi, probabil, nu am mai putea realiza același lucru, dar nu pentru că ne lipsesc oamenii. Ne lipsește voința și avem niște hățișuri birocratice în care, dacă intri, abia mai ieși. (…) Aduc aminte faptul că săptămâna trecută un avion n-a mai putut ateriza la Cluj, pentru că a adormit controlorul de trafic. Am fost la o distanță foarte mică de o tragedie imensă, cu pierderi de vieți. La fel cum, anii trecuți, două trenuri care veneau din direcții opuse erau efectiv să se ciocnească. (…) Aici suntem, din păcate!

Nu vorbim la grămadă de toate formațiunile politice și de toată lumea care este la conducerea instituțiilor statului, dar observăm niște direcții, observăm niște lucruri care, din păcate, nu merg la nivelul infrastructurii, la nivelul blocajelor existente în aviație, în transport maritim, în transport rutier, în construcția de autostrăzi și de drumuri expres. Vedem aceleași obstacole legislative (…) și m-aș bucura ca măcar o parte dintre aceste blocaje să poată fi eliminate, inclusiv prin munca noastră, astăzi, aici.”

Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels a vorbit despre nevoia de colaborare și asumare, dar și despre decalajele alarmante față de standardele europene.

„Avem nevoie, bineînțeles, să construim împreună, să vorbim unii cu alții, să comunicăm, să colaborăm și, apoi, și rezultatele, bineînțeles, să fie asumate de noi toți, să fie la fel obținute împreună. (…) În continuare, în România avem puțin peste 1.100 de kilometri de autostradă și drumuri de expres, 1.150, mai precis, încă suntem cu mult sub media europeană. Trenurile noastre încă circulă cu viteze cu mult sub media europeană. Portul Constanța este strategic, dar este izolat și situat undeva, parcă, între potențial și performanță. Aeroporturile regionale nu sunt conectate logistic. (…) Mobilitatea, infrastructura funcțională a economiei, este dovada vie că ne lipsesc convergența, inițiativa și, totodată, bineînțeles, organizarea. Organizarea, care este un aspect esențial în orice activitate.”

Senatorul Petrișor Peiu a accentuat faptul că problema nu o mai reprezintă lipsa fondurilor europene, ci incapacitatea de a le folosi eficient.

„Am avut bani cât n-am avut niciodată în istorie pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, și nu numai a infrastructurii, și s-a ales praful de majoritatea sumei. (…) Este prima dată în istorie, cred că după 2020, când nu mai putem vorbi de subfinanțare în domeniul infrastructurii de transport. Este păcat că ratăm această oportunitate de a cheltui banii respectivi. (….) Ideea este că avem o lipsă de viziune. Începutul ar fi transportul naval. Portul Constanța, pe fondul războiului din Ucraina, este unul dintre porturile europene, alături de portul polonez Gdańsk, care are o creștere importantă a volumului de mărfuri.”

„Portul Constanța chiar a devenit o prioritate a Ministerului Transporturilor, pentru că, dacă ne aducem aminte, până acum 4-5 ani portul Constanța era plin de vagoane vechi de peste 30 de ani. Era o pădure, și la propriu, și de vagoane, și chiar copaci crescuți printre acele vagoane. Au fost eliberate toate liniile și au fost deja implementate reparații și modernizări care permit reîntoarcerea unei piramide răsturnate în ceea ce privește portul Constanța în aprovizionare, pentru că, așa cum a fost gândit portul Constanța inițial, sistemul feroviar, sistemul naval prin Dunăre și, pe locul 3, sistemul rutier trebuia să aprovizioneze. (…) Sunt trei contracte importante, pe fonduri europene, care vor permite ca Dunărea să fie folosită pentru navigație predictibilă”, a continuat secretarul de stat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Irinel Ionel Scrioșteanu.

„Și eu vă zic că astăzi ne aflăm în fața unui mare colaps. Chiar dacă, probabil, mulți dintre dvs. nu vă dați seama, vă spun că există semnale și am adunat aici o grămadă de idei luate din mediul nostru, din mediul transportatorilor, care ne-au spus că ne îndreptăm în această direcție. (…) Un lucru important pe care trebuie să-l înțelegem este că noi ne dorim să facem și să aducem o schimbare în bine. Cu siguranță că soluția ar trebui să vină și din alte părți, pentru că au fost oameni care au avut atuul de partea lor și care, zic eu, nu au profitat la maximum de această situație”, a încheiat senatorul AUR, Cezar Petre.

The post Infrastructura României între hățișurile birocratice și riscul tragediilor appeared first on AUR.

Evenimentul a fost deschis de președintele AUR, George Simion, care a transmis un mesaj puternic.

„În AUR, începând din acest an, în afară de comisiile de specialitate, vom avea la nivel județean și național bresle: voi, inginerii, constructorii, doctorii, avocații, profesorii și toate celelalte meserii reprezentative, atingând până la 90% din câmpul muncii în România.

Din păcate, în România, din partea actualei conduceri, există o direcție clară: vor sărăcie, vor recesiune și vor ca românii să fie dezorientați. Soluția noastră este de a ne aduna, de a ne uni, de a colabora și de a da speranță românilor. (…) Jumătate din societatea românească încearcă să fie constructivă, încearcă să-și creeze un viitor acasă, încearcă să arate că există soluții.

Noi o să rămânem de partea bună a istoriei, de partea democratică a istoriei, de partea românilor care vor să-și construiască un viitor acasă.

Vă felicit și pentru faptul că, inclusiv în multe țări străine, ați reușit să dați și dovadă de măiestrie, și dovadă a talentului și priceperii dumneavoastră. (…) Asta ne arată, încă o dată în plus, că nu suntem neam de traistă, că nu suntem vinituri, că nu suntem incapabili, cum încearcă unii să ne picure în ureche zi de zi de zi.”

Parlamentarul Mircea Ionuț Sandu, președintele Breslei Constructorilor la nivel național, a explicat că această structură profesională va fi un punct de plecare pentru politici publice și modificări legislative.

„Ni s-a spus 15 ani că România trebuie să construiască. Acum ni se spune că investițiile sunt problema și trebuie tăiate. E o minciună grosolană, dar repetată continuu, devine adevăr pentru cei care aplaudă austeritatea.”

Alexandru Dimache, decan al Facultății de Hidrotehnică din cadrul UTCB, a avertizat asupra lipsei acute de specialiști în infrastructura mare.

„Avem un deficit profund de specialiști în aceste domenii. Specialiști înseamnă, de fapt, copii care vin, devin studenți, apoi absolvenți și ajung să lucreze în domeniu. Lipsa lor ne conduce și ne va conduce la un blocaj efectiv. În total, România produce în prezent, optimist vorbind, aproximativ 40 de ingineri pe an. Dacă, din cei 10.000 de ingineri de care avem nevoie, măcar 1.000 ar trebui să activeze în sectoarele de infrastructură mare, faceți un calcul simplu și veți vedea în cât timp ne putem acoperi necesarul. Probabil că unii dintre noi vor fi deja istorie până atunci.”

Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR, a criticat argumentul „nu sunt bani”, explicând că problema reală este modul în care fondurile sunt direcționate.

„Un euro investit în construcții sau producție pune în mișcare întregul angrenaj economic și nu este inflaționist. Problema nu e lipsa banilor, ci faptul că ei sunt risipiți pe sinecuri”, a subliniat el. Totodată, a arătat că statul trebuie să își onoreze obligațiile, să finalizeze investițiile și să plătească antreprenorii la timp, nu să îi împingă în faliment. „Avem nevoie ca Ministerul de Finanțe și Banca Națională să creeze un buffer din care plățile către constructori să fie făcute în maximum 5 zile. Ulterior, instituțiile publice își achită datoriile, iar bufferul se reîntregește. Acest mecanism, similar cu un factoring național, ar asigura lichiditatea firmelor de construcții și ar elimina blocajele financiare”, a adăugat Lulea.

Antreprenorul Victor Sprîncenatu, cu 25 de ani de experiență în domeniu, a subliniat că „adevăratul motor al economiei sunt firmele mici și mijlocii și muncitorii români, dar acest motor este gripat chiar de stat”. El a adăugat că este nevoie de o schimbare fiscală esențială.

„Pentru afacerile mici, cu cifre de afaceri sub 5 milioane de euro, trebuie revenit la impozitarea pe venit, nu pe profit. Doar așa putem elibera energia antreprenorilor și încuraja dezvoltarea reală a economiei românești.”

La rândul său, parlamentarul Marian Vasile a punctat importanța educării noilor generații și atragerii lor către universitățile tehnice.

„Trebuie să ne îndemnăm copiii, atât pe ai noștri, cât și pe ai vecinilor și ai prietenilor, să meargă către aceste universități tehnice, ca să putem reconstrui cu adevărat România. (…) Acesta este un prim eveniment din cadrul breslelor profesionale ale Partidului AUR, bresle create pentru a sprijini interesele profesionale, dar mai ales pentru a oferi expertiza necesară în elaborarea politicilor publice și în procesul de legiferare pentru diverse domenii de activitate.”

Concluzia primei ediții a Forumului a fost clară: fără o strategie coerentă, investiții constante și valorizarea reală a specialiștilor, sectorul construcțiilor riscă să intre într-un blocaj cu efecte grave asupra întregii economii.

The post Prima ediție a „Forumului Breslei Constructorilor” scoate la lumină criza din infrastructură și construcții appeared first on AUR.

Domnului Sorin Mihai GRINDEANU, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii

Domnului Cristian PISTOL, Director general Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere

De către: Deputat George-Nicolae SIMION

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.04.2025

Obiectul întrebării: Investiții în infrastructura strategică a României

Domnule ministru,

Ca principal beneficiar al investițiilor și administrator al rețelei de autostrăzi, drumuri expres și drumuri de interes național, C.N.A.I.R. – S.A. joacă un rol strategic în dezvoltarea proiectelor de infrastructură de transport care asigură conectivitatea cu coridoarele de transport europene și care contribuie la creșterea mobilității populației și a mărfurilor, influențând, în mod direct, relațiile economice și dezvoltarea mediului de afaceri la nivel național.

Uniunea Europeană a lansat, începând cu anul 2018 și, ulterior, în anul 2022, după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, planuri de acțiune pentru o deplasare cât mai rapidă și mai sigură a logisticii militare între țările membre, iar în acest context, dimensiunile și capacitatea de susținere a podurilor rutiere, sunt elemente esențiale în deplasarea vehiculelor militare pe șosele – un vehicul blindat cântărește zeci de tone și poate ajunge, în unele cazuri, la 100 de tone, cu tot cu transportorul pe care este urcat pentru deplasare.

Finanțarea pusă la dispoziție de Uniunea Europeană depășește 1,75 miliarde de euro și este inclusă în mai multe apeluri de proiecte – pentru mobilitate militară, printr-un program de îmbunătățire a conectivității europene – CEF.

Având în vedere cele expuse, domnule director general, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Din suma de 1,75 milioane euro, pusă la dispoziție de Uniunea Europeană, care este valoarea investițiilor începute de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care sunt acestea, stadiul lor de execuție și termenele de finalizare?

2. Pentru câte poduri de importanță strategică, CNAIR va depune cereri de finanțare prin același program și când se va întâmpla acest lucru?

3. Care este stadiul realizării noului pod peste Dunăre, la Giurgiu-Ruse, care va trebui să dubleze vechiul pod al Prieteniei și când estimați că va fi dat în folosință?

Solicit răspuns în scris.

The post George Simion – Întrebare parlamentară – Investiții în infrastructura strategică a României appeared first on AUR.

Domnului Sorin-Mihai GRINDEANU, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii

De către: Deputat Tiberiu-Claudiu BARSTAN

Circumscripția electorală: Nr. 22 Hunedoara

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 25.03.2025

Interpelare: Stadiul proiectelor de autostrăzi și drumuri expres în România

Stimate domnule Ministru,

Dezvoltarea infrastructurii rutiere este esențială pentru creșterea economică, atragerea investițiilor și îmbunătățirea siguranței rutiere. Cu toate acestea, România se confruntă în continuare cu întârzieri semnificative în realizarea unor proiecte majore de autostrăzi și drumuri expres, necesare pentru conectarea eficientă a regiunilor și fluidizarea traficului.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este stadiul actual al principalelor proiecte de autostrăzi și drumuri expres aflate în execuție?

2. Ce măsuri sunt luate pentru accelerarea lucrărilor la autostrăzile A7 (Autostrada Moldovei) și A8 (Autostrada Unirii)?

3. Câte tronsoane de autostradă și drum expres urmează să fie finalizate în anul curent și în următorii doi ani?

4. Care sunt principalele blocaje întâmpinate în realizarea acestor proiecte și ce soluții sunt avute în vedere pentru depășirea lor?

5. Ce sume au fost alocate în bugetul Ministerului Transporturilor pentru investițiile în infrastructura rutieră în 2024 și cum sunt acestea distribuite pe proiecte?

6. În ce măsură sunt utilizate fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere și ce riscuri există în privința absorbției acestora?

7. Ce măsuri sunt luate pentru a preveni întârzierile cauzate de contestațiile la licitații și exproprierile necesare realizării marilor proiecte?

8. Cum sunt monitorizate companiile contractate pentru construcția autostrăzilor și ce sancțiuni se aplică în cazul nerespectării termenelor de execuție?

9. Care este strategia Ministerului pentru dezvoltarea rețelei de drumuri expres, având în vedere nevoia urgentă de conectivitate între regiunile istorice?

10.Există un termen clar pentru finalizarea autostrăzii Sibiu-Pitești, un proiect esențial pentru transportul de mărfuri și conexiunea cu coridorul european TEN-T?

Având în vedere importanța acestor proiecte pentru dezvoltarea țării și siguranța cetățenilor, vă solicit un răspuns în scris, detaliat și concret la aceste întrebări.

The post Tiberiu Barstan – Interpelare – Stadiul proiectelor de autostrăzi și drumuri expres în România appeared first on AUR.

Domnului Cornel POPA, Director General Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF)

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Situația infrastructurii de irigaţii in Sud-Estul României

Stimate domnule Director General,

Agricultura românească se confruntă de ani buni cu provocări majore cauzate de secetă, fenomen care afectează semnificativ producția agricolă și stabilitatea economică a fermierilor.

În vara anului 2024, fermierii s-au confruntat cu cele mai scăzute recolte de porumb și floarea-soarelui din ultimii 12 ani, producțiile fiind înjumătățite. Această situație a generat pierderi financiare considerabile și a afectat atât fermierii, cât și consumatorii, care au resimțit creșteri de prețuri la alimente.

În fața acestor provocări, devine evidentă necesitatea unor investiții substanțiale în sistemele de irigații. Atât statul, cât și fermierii trebuie să colaboreze pentru a dezvolta și moderniza infrastructura de irigații, asigurând astfel reziliența agriculturii românești la condițiile climatice nefavorabile.

Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații, elaborat de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, subliniază de-altfel importanța reabilitării infrastructurii existente pentru a combate seceta pedologică extremă și severă din zonele de sud și est ale României.

Fermierii își exprimă dorința arzătoare de a avea acces la surse de apă fiabile pentru a-și proteja culturile și a-și asigura mijloacele de trai. Lipsa accesului la irigații adecvate îi determină pe mulți să reducă suprafețele cultivate sau să renunțe la anumite culturi, afectând astfel producția agricolă națională.

În calitate de susţinător al comunității agricole, îmi exprim dorința de a clarifica aspectele care ar facilita investițiile fermierilor în sisteme de irigații, prin utilizarea optimă a infrastructurii existente în sud-estul României, o regiune grav afectată de secetă. Reabilitarea și extinderea sistemelor de irigații în această zonă ar putea crește semnificativ reziliența agriculturii locale și ar contribui la securitatea alimentară a țării.

În acest context, vă rog să îmi furnizați un răspuns clar privitor la starea de funcţionare a reţelei principale de irigaţii aflată ȋn administrarea ANIF, din Amenajările de irigaţii:

1. Terasa IALOMIȚA-CĂLMĂȚUI

– Stația de pompare de bază SPA I. M. GHEORGHIU

– Stațiile de repompare: SRPA I + I Q SPIRU HARET; SRPA I A, LACU REZII, SRPA III, SRPA IIIA; SRPA IV; SRPA IVA; SRPA II + 23;

– Canale aducțiune: CA Luncă, CA Terasă;

– Canale de distribuție: CD1, CD2, CD3, CD3A, CD5, CD5G, CD4A, CD4A1, CD4, CD7, CD8, CD9, CD6, CD6A1, CD5H, CD5H1

– Stațiile de repompare SRPA V; SRPA VI Bucșa; SRP VIIA, SRP VII B; SRP VII C

– Canale de distribuție: CD 1, CD 2, CD 2A, CD 4B, CD 4C, CD 7; CD 5H, CD 5, CD 4A, CD 5A2, CD 5F, CD 5F1, CD 5F2, CD 5B, CD 5C, CD 7, CD 5A, CD 4A2, CD 4A1, CD 4D; CD 5 et. I, CD 5 et. II;

2. AMENAJAREA DE IRIGAȚII MOSTIȘTEA II

– Stația de pompare de bază: SPA Verguleasa;

– Stațiile de repompare: SRPA 12.13 Gubănești; SRPA 12.14 Șenoiu;

– Canale de aducțiune: CA 2.1; L

– Canale distribuție: CD2.1.1, CD2.1.2, CD2.1.4, CD2.1.4.1, CD2.1.5, CD2.1.6;

– Stații de repompare SRPA 5.5; SRPA 13.37; SRPA15.57, SRPA15.67;

– Stații de repompare SRPA 13.48; SRPA 13.16; SRPA13.27, SRPA 13.47;

– Canale aducțiune: CA3.3, CA3.1, CA 2.2;

– Canale de distribuție: CD1-3; CD3-12;

3. AMENAJAREA DE IRIGAȚII MOSTIȘTEA VI

– Stații de repompare: SRPA 16.12 Făurei; SRPA 16.23; SRPA 16.34; SRPA 16.45

– Canale de aducțiune: CA 6; CA 6 Nord; CA 6 Sud;

– Canale de distribuție: CD 6, CD 6.1, CD 6.3, CD 6.4, CD 6.6;

4. AMENAJAREA DE IRIGAȚII PIETROIU ȘTEFAN CEL MARE

– Stația de pompare de bază: SPA Pietroiu;

– Stații de repompare: SRP 1, SRP 6;

– Canale de aducțiune: CA II, CA, CA1;

– Canale de distribuție: CD1, CD6

– Stațiile de repompare: SRP2, SRP3, SRP4, SRP9; SRP10;

– Canale aducțiune, CA1, CA2;

– Canale de distribuție: CD1 Pietroiu, CPE1 Pietroiu, CD2 Pietroiu, CD3, CD4, CD5; CD9, CD3a;

5. AMENAJAREA DE IRIGAȚII FĂCĂENI -VLĂDENI

– Stație de pompare de bază: SPA km 3;

– Stații de repompare: SRP 1, SRP 2; SRP 3;

– Canale de aducțiune: CA 3 Vlădeni;

– Canale de distribuție: CD 7; CD 7A; CD 7B; CD 7C; CD 7D;

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Situația infrastructurii de irigaţii in Sud-Estul României appeared first on AUR.