„Polonezii, francezii, cehii și italienii au luat împrumuturi ieftine de la UE pentru a-și finanța propria industrie, în vreme ce România guvernului Bolojan ia împrumuturi de la UE pentru a finanța industria altor state.

Principala neregulă în programul SAFE este faptul că toate programele prevăzute au furnizorii desemnați de către guvern, fără nicio licitație, pe criterii obscure. Iar principala linie de apărare a guvernului este că așa au procedat și alte state europene. În sprijinul afirmației sale, guvernul a adus situația de mai jos.”, a precizat liderul AUR.

Petrișor Peiu arată că exemplele invocate de guvern demonstrează foarte clar că statele europene folosesc programul SAFE pentru a-și susține propria industrie, în timp ce România direcționează fondurile către companii din alte state.

„1. Polonia a dat contractele fără licitație următoarelor trei firme: PGZ, HSW, WZS.
Ei, și acum să vedem minunea: PGZ, adică Polska Grupa Zbrojeniowa, este firma poloneză de stat care reunește industria de apărare. HSW este Huta Stalowa Wola, firmă metalurgică poloneză, iar WZS este Grupa WZS Sp. z o.o., tot o firmă poloneză care produce componente de autovehicule.

2. Germania a dat contracte fără licitație firmelor germane Rheinmetall, KMV și Diehl.

3. Franța a dat contracte fără licitație firmelor franceze Thales, Airbus, Safran.

4. Italia a dat contracte fără licitație firmelor italiene Leonardo, Fincantieri și IDV (Iveco Defense Vehicles).

5. Cehia a dat contracte fără licitație firmelor cehești VOP CZ (firmă de stat, corespondentul Romarm din Cehia), Colt CZ (un mare producător din Praga de armament) și Tatra.

Cele expuse mai sus ar fi trebuit, în viziunea guvernului, să justifice faptul că România a dat aproape 10 miliarde de euro, fără licitație, firmelor germane, franceze, norvegiene etc. Niciun cuvânt despre faptul că toate celelalte state europene au dat contractele de armament firmelor proprii.

Cu alte cuvinte, polonezii, francezii, cehii și italienii au luat împrumuturi ieftine de la UE pentru a-și finanța propria industrie, în vreme ce România ia împrumuturi de la UE pentru a finanța industria altor state.

Și încă ceva care spune totul despre penibilul acestui guvern: deși dată ca exemplu de țară care achiziționează fără licitație în programul SAFE, Germania, de fapt, nu a luat niciun euro din programul SAFE”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernul Bolojan folosește programul SAFE pentru a finanța industria altor state, în timp ce România se împrumută” appeared first on AUR.

„Mesajul este simplu: pragmatism! Putem crea locuri de muncă bine plătite. Readucem la viață un sector în care România a excelat în trecut. Sunt 1,5 miliarde de euro la bătaie pentru toate țările UE. Este momentul ca guvernul Bolojan să se trezească din reflexul toxic de a face reformă prin măriri de taxe și tăieri din veniturile populației și să se îndrepte spre granturi europene și investiții pentru a oferi locuri de muncă bine plătite. Așa se generează venituri solide la bugetul de stat.”

Eurodeputatul AUR-ECR atrage atenția însă că perioada de accesare a acestor granturi este scurtă, 2025-2027, iar autoritățile române nu sunt tocmai campioane la proiecte europene.

„Ar fi bine să ieșim din mentalitatea de rezervă aflată în încălzire la marginea terenului. Pentru că altfel vom privi, din nou, cum celelalte state membre investesc în fabricile lor de armament, iar noi ne plângem că sectorul de stat este muribund. Cele peste 100 de companii private cu capital românesc și străin au peste 22.000 de angajați, de trei ori mai mulți decât în cele de stat, iar cifra lor de afaceri de 8 miliarde de lei este de 8 ori mai mare decât cea a firmelor de stat. Este bine că mediul privat se dezvoltă puternic, dar este un moment extrem de favorabil să atragem fonduri europene și facem profitabile și companiile de stat”, a conchis eurodeputatul român.

Parlamentul European a dat undă verde primului Program european pentru industria de apărare. Noua legislație a fost adoptată cu 457 de voturi pentru, 148 împotrivă și 33 de abțineri și  trebuie acum aprobată oficial de Statele Membre, înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

The post Adrian Axinia (AUR-ECR): “Putem crea locuri de muncă bine plătite accesând fonduri europene din programul european pentru industria de apărare!” appeared first on AUR.

Domnului Bogdan-Gruia IVAN, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 16.04.2025

Obiectul întrebării: Investițiile în fabricile din industria de apărare

Stimate domnule Ministru,

La trei ani de la atacul Rusiei asupra Ucrainei și într-un moment în care Uniunea Europeană solicită statelor membre să-și consolideze rapid apărarea, investițiile vitale pentru apărarea țării – precum fabrica de pulberi militare, liniile de producție muniție de calibru NATO 155 de mm, arme de asalt moderne, trenează într-un hățiș birocratic marcat de incompentență și sinonim cu trădarea națională! 21 de fabrici de muniție, arme și vehicule militare are statul român, dintre care 15 sunt în proprietatea Companiei Naționale Romarm, adică ale Ministerului Economiei – aici se produc gloanțe, proiectile mari, arme, iar restul de șase sunt subordonate tot Ministerului Economiei – elau ca obiect de activitate producția, mentenanța, achizițiile, import-export-ul etc.

Având în vedere că, obligată de această incapacitate și de insecuritatea regională generată de atacurile și amenințările Rusiei, Armata Română vrea să preia de la Ministerul pe care îl conduceți trei dintre fabricile de muniție, subordonate acestuia prin compania Romarm, domnule ministru vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care sunt fabricile care vor fi mutate de la Ministerul Economiei la cel al Apărării Naționale?

2. Care este explicația pentru care, pentru echipamentele vechi, de tip sovietic, pe care încă le deține, Armata este dependentă de muniția fabricată de uzinele Ministerului Economiei cu pulberi militare importate din Serbia și India? Care sunt întârzierile în ceea ce privește livrările de pulberi importate din țările menționate?

3. Pe 18 martie 2024, premierul Marcel Ciolacu, din guvernul căruia faceți parte, anunța că, în țara noastră, se va construi „cea mai modernă fabrică de pulberi de pe teritoriul României, o investiţie de aproape 400 de milioane de euro” – care este, în prezent situația investiției?

4. Când veți elabora și susține un proiect de lege care să permită scurtarea termenelor pentru avizare în cazul investițiilor care țin de apărare?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Investițiile în fabricile din industria de apărare appeared first on AUR.