„Într-un context regional extrem de complicat, în care securitatea națională trebuie tratată cu maximă responsabilitate, ministrul a ales, din nou, să ofere declarații spectaculoase, dar lipsite de elementele esențiale care definesc o strategie credibilă: obiective măsurabile, termene clare, surse de finanțare, responsabilități instituționale și rezultate verificabile”, a declarat Petru Winzer.

În opinia acestuia, majorarea bugetului nu va garanta consolidarea capacității de apărare atât timp cât industria națională nu este susținută real.

„Nu procentul din PIB reprezintă problema. Problema este că, în lipsa unei politici industriale coerente și a unei conduceri competente, un buget mai mare nu garantează automat o capacitate de apărare mai puternică.

Din păcate, ministrul confundă nivelul finanțării cu eficiența cheltuirii banului public”, a mai spus reprezentantul AUR.

Petru Winzer pune sub semnul întrebării capacitatea statutului român de a produce tehnică militară, o componentă esențială care a lipsit și în trecut când țara noastră și-a asumat programe ambițioase și a sfârșit eșuând.

„România a mai avut programe ambițioase de înzestrare, dar prea multe dintre acestea au fost întârziate, redimensionate sau au produs beneficii limitate pentru industria națională de apărare.

Tocmai de aceea, înainte de a vorbi despre anul 2035, ministrul ar trebui să răspundă unei întrebări simple: Ce rezultate concrete poate prezenta astăzi?

În locul unor răspunsuri, românii aud doar promisiuni. În locul unui plan național de dezvoltare a industriei de apărare, primesc declarații generale. În locul unui calendar de implementare, primesc estimări. În locul unor investiții vizibile în capacitățile industriale românești, primesc conferințe de presă și declarații neconforme cu realitatea

Declarațiile sale ignoră aproape complet cea mai importantă componentă a securității naționale: capacitatea României de a produce. O țară nu devine mai sigură doar pentru că achiziționează armament.

Devine mai sigură atunci când poate produce muniție, sisteme de armament, componente, tehnică militară și servicii de mentenanță pe propriul teritoriu. Aceasta este diferența dintre o strategie de apărare și o simplă listă de achizițiile” a transmis Petru Winzer.

Reprezentantul AUR atrage atenția că ministrul Radu Miruță nu a reușit să își aducă aportul în timpul mandatului său la schimbarea situației industriei naționale naționale de apărare.

„Nu există suficiente informații publice privind proiectele majore de modernizare, retehnologizare și extindere a capacităților de producție. Nu există un calendar public privind revitalizarea principalelor platforme industriale. Nu există explicații convingătoare privind modul în care România va valorifica integral oportunitățile oferite de finanțările europene destinate industriei de apărare”, a mai spus acesta.

În privința programului SAFE, Petru Winzer subliniază că reprezentanții Guvernului Bolojan nu au explicat clar cum va fi valorificate împrumuturile pentru ca fabricile românești din industria de apărare și armament să fie cele avantajate.

„Programul SAFE reprezintă una dintre cele mai importante șanse pentru dezvoltarea industriei europene de apărare. Din păcate, ministrul vorbește foarte puțin despre modul concret în care România intenționează să transforme această oportunitate în investiții, tehnologii noi și locuri de muncă în fabricile românești.

Specialiștii din industrie au nevoie de răspunsuri, nu de declarații politice.

Ce proiecte au fost pregătite? Ce companii românești vor beneficia? Ce capacități noi vor fi create? Ce tehnologii vor fi transferate în România? Ce procent din producție va rămâne în economia românească? Aceste întrebări sunt legitime. Din păcate, ele rămân fără răspuns.

Ministrul vorbește frecvent despre fabricile românești de apărare. Dar cei care lucrează în aceste unități cunosc o realitate diferită: investiții insuficiente; capacități tehnologice care necesită modernizare; deficit de personal calificat; proiecte întârziate; incertitudine privind comenzile pe termen lung. Aceasta este realitatea pe care ministrul o evită”, a declarat coordonator tehnic al Subcomisiei pentru Apărare AUR.

Petru Winzer contestă lipsa unei viziuni credibile privind modul în care vor fi gestionați banii destinați apărării naționale.

„Nu contestăm necesitatea creșterii bugetului Apărării. Contestăm lipsa unei viziuni credibile privind modul în care acești bani vor transforma efectiv capacitatea de apărare a României.

Un ministru responsabil nu este evaluat după numărul declarațiilor de presă. Este evaluat după investițiile pe care le lasă în urmă. După fabricile pe care le modernizează. După capacitățile industriale pe care le dezvoltă. După locurile de muncă pe care le creează. După tehnologia pe care o aduce în România. După gradul în care reduce dependența țării de importurile de tehnică militară. Acestea sunt adevăratele criterii ale performanței”, a adăugat Petru Winzer.

Petru Winzer solicită ministrului Apărării să prezinte, în fața Parlamentului și a opiniei publice, un raport complet privind:

• stadiul implementării proiectelor din industria națională de apărare;
• proiectele pregătite pentru finanțare prin mecanismele europene, inclusiv SAFE;
• investițiile realizate efectiv în retehnologizarea capacităților de producție;
• gradul de implicare a industriei românești în programele majore de înzestrare;
• calendarul și indicatorii de performanță ai planului de dezvoltare a industriei de apărare.

„România are nevoie de un ministru care vorbește mai puțin despre viitorul îndepărtat și muncește mai mult pentru prezent.

Securitatea națională nu se construiește prin promisiuni pentru anul 2035. Se construiește astăzi, prin competență, investiții, transparență și respect pentru industria românească de apărare”, a conchis coordonatorul tehnic al Subcomisiei pentru Apărare AUR, Petru Winzer.

The post Petru Winzer (AUR): „Ministrul Apărării vinde iluzii românilor vorbind despre anul 2035 și planul de înarmare a României, în timp ce industria românească de apărare este abandonată în prezent” appeared first on AUR.

Mai mult, întreaga dezbatere este construită pe premise false. Fondurile din Pilonul II sunt administrate după reguli stricte de prudențialitate și pot fi investite în companii listate pe piața de capital. Care sunt, concret, companiile din industria de apărare din România listate la bursă în care s-ar putea face astfel de investiții?

Administratorii fondurilor de pensii nu investesc în funcție de codul CAEN al unei firme, ci în funcție de performanța financiară, rentabilitate și regulile legale care protejează economiile viitorilor pensionari. Cine încearcă să transforme această dezbatere într-o temă de propagandă ori nu cunoaște modul în care funcționează Pilonul II, ori încearcă deliberat să manipuleze opinia publică.

Poziția AUR este clară: economiile românilor nu trebuie folosite ca instrument de manipulare politică, iar orice modificare privind Pilonul II trebuie să respecte interesul exclusiv al viitorilor pensionari și principiile unei administrări prudente și responsabile.

The post AUR nu susține folosirea banilor din Pilonul II de pensii în alte scopuri decât cele pentru care a fost creat și respinge orice tentativă de manipulare pe această temă appeared first on AUR.

„Polonezii, francezii, cehii și italienii au luat împrumuturi ieftine de la UE pentru a-și finanța propria industrie, în vreme ce România guvernului Bolojan ia împrumuturi de la UE pentru a finanța industria altor state.

Principala neregulă în programul SAFE este faptul că toate programele prevăzute au furnizorii desemnați de către guvern, fără nicio licitație, pe criterii obscure. Iar principala linie de apărare a guvernului este că așa au procedat și alte state europene. În sprijinul afirmației sale, guvernul a adus situația de mai jos.”, a precizat liderul AUR.

Petrișor Peiu arată că exemplele invocate de guvern demonstrează foarte clar că statele europene folosesc programul SAFE pentru a-și susține propria industrie, în timp ce România direcționează fondurile către companii din alte state.

„1. Polonia a dat contractele fără licitație următoarelor trei firme: PGZ, HSW, WZS.
Ei, și acum să vedem minunea: PGZ, adică Polska Grupa Zbrojeniowa, este firma poloneză de stat care reunește industria de apărare. HSW este Huta Stalowa Wola, firmă metalurgică poloneză, iar WZS este Grupa WZS Sp. z o.o., tot o firmă poloneză care produce componente de autovehicule.

2. Germania a dat contracte fără licitație firmelor germane Rheinmetall, KMV și Diehl.

3. Franța a dat contracte fără licitație firmelor franceze Thales, Airbus, Safran.

4. Italia a dat contracte fără licitație firmelor italiene Leonardo, Fincantieri și IDV (Iveco Defense Vehicles).

5. Cehia a dat contracte fără licitație firmelor cehești VOP CZ (firmă de stat, corespondentul Romarm din Cehia), Colt CZ (un mare producător din Praga de armament) și Tatra.

Cele expuse mai sus ar fi trebuit, în viziunea guvernului, să justifice faptul că România a dat aproape 10 miliarde de euro, fără licitație, firmelor germane, franceze, norvegiene etc. Niciun cuvânt despre faptul că toate celelalte state europene au dat contractele de armament firmelor proprii.

Cu alte cuvinte, polonezii, francezii, cehii și italienii au luat împrumuturi ieftine de la UE pentru a-și finanța propria industrie, în vreme ce România ia împrumuturi de la UE pentru a finanța industria altor state.

Și încă ceva care spune totul despre penibilul acestui guvern: deși dată ca exemplu de țară care achiziționează fără licitație în programul SAFE, Germania, de fapt, nu a luat niciun euro din programul SAFE”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernul Bolojan folosește programul SAFE pentru a finanța industria altor state, în timp ce România se împrumută” appeared first on AUR.

„Mesajul este simplu: pragmatism! Putem crea locuri de muncă bine plătite. Readucem la viață un sector în care România a excelat în trecut. Sunt 1,5 miliarde de euro la bătaie pentru toate țările UE. Este momentul ca guvernul Bolojan să se trezească din reflexul toxic de a face reformă prin măriri de taxe și tăieri din veniturile populației și să se îndrepte spre granturi europene și investiții pentru a oferi locuri de muncă bine plătite. Așa se generează venituri solide la bugetul de stat.”

Eurodeputatul AUR-ECR atrage atenția însă că perioada de accesare a acestor granturi este scurtă, 2025-2027, iar autoritățile române nu sunt tocmai campioane la proiecte europene.

„Ar fi bine să ieșim din mentalitatea de rezervă aflată în încălzire la marginea terenului. Pentru că altfel vom privi, din nou, cum celelalte state membre investesc în fabricile lor de armament, iar noi ne plângem că sectorul de stat este muribund. Cele peste 100 de companii private cu capital românesc și străin au peste 22.000 de angajați, de trei ori mai mulți decât în cele de stat, iar cifra lor de afaceri de 8 miliarde de lei este de 8 ori mai mare decât cea a firmelor de stat. Este bine că mediul privat se dezvoltă puternic, dar este un moment extrem de favorabil să atragem fonduri europene și facem profitabile și companiile de stat”, a conchis eurodeputatul român.

Parlamentul European a dat undă verde primului Program european pentru industria de apărare. Noua legislație a fost adoptată cu 457 de voturi pentru, 148 împotrivă și 33 de abțineri și  trebuie acum aprobată oficial de Statele Membre, înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

The post Adrian Axinia (AUR-ECR): “Putem crea locuri de muncă bine plătite accesând fonduri europene din programul european pentru industria de apărare!” appeared first on AUR.

Domnului Bogdan-Gruia IVAN, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 16.04.2025

Obiectul întrebării: Investițiile în fabricile din industria de apărare

Stimate domnule Ministru,

La trei ani de la atacul Rusiei asupra Ucrainei și într-un moment în care Uniunea Europeană solicită statelor membre să-și consolideze rapid apărarea, investițiile vitale pentru apărarea țării – precum fabrica de pulberi militare, liniile de producție muniție de calibru NATO 155 de mm, arme de asalt moderne, trenează într-un hățiș birocratic marcat de incompentență și sinonim cu trădarea națională! 21 de fabrici de muniție, arme și vehicule militare are statul român, dintre care 15 sunt în proprietatea Companiei Naționale Romarm, adică ale Ministerului Economiei – aici se produc gloanțe, proiectile mari, arme, iar restul de șase sunt subordonate tot Ministerului Economiei – elau ca obiect de activitate producția, mentenanța, achizițiile, import-export-ul etc.

Având în vedere că, obligată de această incapacitate și de insecuritatea regională generată de atacurile și amenințările Rusiei, Armata Română vrea să preia de la Ministerul pe care îl conduceți trei dintre fabricile de muniție, subordonate acestuia prin compania Romarm, domnule ministru vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care sunt fabricile care vor fi mutate de la Ministerul Economiei la cel al Apărării Naționale?

2. Care este explicația pentru care, pentru echipamentele vechi, de tip sovietic, pe care încă le deține, Armata este dependentă de muniția fabricată de uzinele Ministerului Economiei cu pulberi militare importate din Serbia și India? Care sunt întârzierile în ceea ce privește livrările de pulberi importate din țările menționate?

3. Pe 18 martie 2024, premierul Marcel Ciolacu, din guvernul căruia faceți parte, anunța că, în țara noastră, se va construi „cea mai modernă fabrică de pulberi de pe teritoriul României, o investiţie de aproape 400 de milioane de euro” – care este, în prezent situația investiției?

4. Când veți elabora și susține un proiect de lege care să permită scurtarea termenelor pentru avizare în cazul investițiilor care țin de apărare?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Investițiile în fabricile din industria de apărare appeared first on AUR.