Nu discutăm dacă România are nevoie de înzestrare militară. Evident că are. Problema este cum o facem și în interesul cui. Prin SAFE, România nu devine producător, devine doar client. E un program de vreo 16 miliarde împrumuturi. Se spune cu dobândă mică, dar noi ne vom împrumuta cu o dobândă mare ca să plătim împrumuturile cu dobândă mică. Banii au fost repartizați cam așa: 9 miliarde pentru înzestrare, circa 2 miliarde pentru anumite instituții de forță din România, vreo 4 miliarde pentru infrastructură, adică pentru capetele de autostradă care leagă România de Ucraina, încă un miliard pentru un hub logistic militar la frontiera cu Ucraina.

Problema de fond cu acest proiect este că România cheltuie miliarde de euro, dar România nu produce, România nu învață, nu câștigă nimic strategic, ci doar cumpără. Într-un mod absolut scandalos, este vorba de un proiect în care furnizorul este desemnat. Altfel spus, iei bani împrumut, dar furnizorul este desemnat și se spune foarte clar de unde se cumpără. Nu există niciun transfer de tehnologie – a nu se confunda transferul de tehnologie cu faptul că, mă rog, construiești 3-4 șuruburi într-un proiect care nu-ți aparține și pe care, repet, tehnologic nu-l controlezi. Este vorba despre un proiect în care firmele românești, Romarm de pildă, se spune că n-au fost nici măcar consultate.

Ce au făcut alții? Franța, Polonia, Italia, Cehia și așa mai departe au luat banii, dar, dar dacă te uiți pe alocările de acolo, o să constați că aceste state care au luat aceste împrumuturi au alocat către firmele naționale. Altfel spus, s-au împrumutat de la UE nu doar ca să cumpere, ci ca să dezvolte industria de armament național. Ceea ce România nu a făcut! Noi luăm acești bani și cumpărăm de la alții. Vreo 6 miliarde se duc, de pildă, spre firme din Germania, Germania care, între noi fie spus, n-a luat niciun împrumut prin programele SAFE pentru că a considerat că dobânda este prea mare și nu ajută. Din acest punct de vedere, România face notă discordantă. România, de fapt, doar cumpără și nu face nimic și nu dezvoltă nimic.

Dacă e vorba să vorbim despre înzestrare și achiziții militare, lucrurile stau așa: după ce ți-ai definit amenințarea pentru România, după ce ți-ai definit vulnerabilitățile, riscurile etc., începi să cumperi, dacă nu poți să produci. Țara care se află astăzi în război, în vecinătatea noastră, este Ucraina. Ucraina luptă cu Federația Rusă și, dacă la începutul războiului victimele proveneau din rândul soldaților ucraineni sau ruși ca urmare a loviturilor de artilerie, obuziere și așa mai departe, 70% la începutul războiului, astăzi victimele provin din atacurile cu drone. Drona este elementul fundamental. Când te uiți pe programul de achiziții, constați că această armă fundamentală, decisivă într-un război cu Federația Rusă, considerată ca o amenințare la adresa securității naționale, practic, nu există!!!

Unii spun, și poate pe bună dreptate, că am ajuns să cumpărăm ce a mai rămas prin magazia sau prin depozitele unor state occidentale, tocmai ca acele state occidentale să primească niște bani, să-și dezvolte economiile, să-și redemareze industria de apărare pe banii noștri. Achizițiile României nu sunt moderne, nu sunt de ultimă generație, nu sunt achiziții pe care le-ar face cineva care se uită în jur și vede cum se desfășoară războiul modern.

Programul SAFE, din punctul acesta de vedere, ne discutat public, neinvocat public, necriticat public, nu face decât să indice că România nu-și mai aparține nici în ceea ce privește viziunea de securitate. Achizițiile militare sunt doar o componentă a acestei chestii. Vă imaginați că dacă România se vasalizează, inclusiv prin tipul de programe SAFE, în actuala conjunctură europeană, ce se va întâmpla dacă Europa se federalizează? Care va fi postura României într-o Europă federală?

Dacă acum România este un actor vasal, evident că vom intra în faza sclavagistă a funcționării României”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Programul SAFE și vasalizarea României” appeared first on AUR.

„Costul proastei și haoticei guvernări PSD- PNL-UDMR-USR- dobânzile plătite de bugetul de stat pentru datoria pe termen lung:

– România 7,2%
– Ungaria 5,99%
– Polonia 5,49%
– Cehia 4,67%

Prin prestația din ultima perioadă a coaliției guvernamentale, costul împrumuturilor statului român a crescut cu 1 punct procentual.

Asta înseamnă că, dacă legea bugetului prevede cheltuieli cu dobânzile de 60 de miliarde de lei în 2026, de fapt guvernul va plăti peste 70 de miliarde de lei!

Deocamdată bugetul a fost împovărat cu 10 miliarde de lei de cearta dintre Bolojan și Grindeanu!

Dacă lucrurile continuă pe aceeași pantă , în doua săptămâni vom avea 20 de miliarde de lei de plătit pentru incapacitatea PNL și PSD de a conduce țara. Merită acest cost circul făcut de Bolojan și Grindeanu?

Nu uitați, ei nu se ceartă pentru reducerea risipei guvernamentale, ei se cearta pentru împărțirea între ei si între armatele lor de politruci a cadourilor de la buget!

Ei nu se ceartă pentru a termina centralele electrice sau pentru a construi școli sau grădinițe, ei se ceartă pentru împărțirea cadourilor între Olguța Vasilescu și Emil Boc!”, a declarat liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Dobânzi record pentru România din cauza haosul guvernării PSD-PNL-UDMR-USR” appeared first on AUR.

Este, fără îndoială, șocant nivelul la care a ajuns datoria guvernamentală a României în doar șase ani: aproximativ 1140 de miliarde de lei, aproape triplu față de cele 372 de miliarde de lei de la finalul anului 2019. Poate vă întrebați cum ne-au adus în această situație un șir de guverne compuse din PNL, PSD, USR și UDMR?

Ei bine, iată un adevăr cât se poate de bine ascuns de către puterea politică instaurată în 2019: deși , teoretic, datoria publică crește în fiecare an cu valoarea deficitului bugetar care trebuie astfel finanțat, în cazul României guvernele au crescut datoria publică cu sume mult mai mari decât deficitul care trebuia acoperit.

În anul 2020, deficitul bugetar a fost de 102 miliarde de lei, dar datoria guvernamentală a crescut cu 126 de miliarde de lei;

În anul 2021, deficitul bugetar a fost de 80 de miliarde de lei, dar datoria guvernamentală a crescut cu 78 de miliarde de lei;

În anul 2022, deficitul bugetar a fost de 81 de miliarde de lei, dar datoria guvernamentală a crescut cu 89 de miliarde de lei;

În anul 2023, deficitul bugetar a fost de 90 de miliarde de lei, dar datoria guvernamentală a crescut cu 119 miliarde de lei;

În anul 2024, deficitul bugetar a fost de 153 miliarde de lei, dar datoria guvernamentală a crescut cu 180 de miliarde de lei;

În anul 2025, deficitul bugetar a fost de 146 miliarde de lei, dar datoria guvernamentală a crescut cu 170 de miliarde de lei.

Dacă facem un calcul simplu, vom observa că, în ultimii șase ani, guvernele de la București au avut de finanțat un deficit total de 652 de miliarde de lei, dar împrumuturile luate au totalizat 762 de miliarde de lei. Așadar guvernele PSD PNL USR UDMR au împrumutat în plus față de cât aveau nevoie 110 miliarde de lei, 22 de miliarde de euro. La o dobândă medie anuală de 7%!

Oare din liota imensă a judecătorilor, procurorilor, consilierilor de conturi, ofițerilor de la nenumăratele servicii, ziariștilor și „influencerilor” nu s-a găsit nimeni să-i întrebe pe guvernanți ce s-a făcut cu cei 110 miliarde de lei împrumutați fără niciun scop aparent?”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Frăția partidelor de guvernare cu băncile a depășit orice linie roșie. Statul român a împrumutat 110 miliarde de lei de care nu avea nevoie” appeared first on AUR.

„Viktor Orban susține că Ucraina are nevoie de 800 de miliarde de dolari pentru supraviețuire în următorii 10 ani. Adică 80 de miliarde de dolari/an.

Poate UE sa susțină (aproape) singură acest sprijin? Până astăzi, din UE au ajuns în Ucraina puțin peste 200 de miliarde de dolari, din care 80 de miliarde direct din bugetul UE și alte 60 de miliarde de dolari sprijin militar. Asta înseamnă că UE, împreună cu statele membre, au dat cam câte 50 de miliarde de dolari pentru fiecare din cei 4 ani de război.

Pentru 2026 si 2027, UE va împrumuta Ucrainei 90 de miliarde euro, adică vreo 107 miliarde de dolari.

De unde va lua UE acești bani și cine îi va gestiona?

• o parte, cea mai mare, vor veni din emiterea de obligațiuni;
• o altă parte va veni din creșterea contribuțiilor fiecărui stat membru;
• o parte foarte mica va veni din profiturile anuale ale activelor rusești confiscate.

Bugetul anual al UE este de vreo 200 de miliarde de dolari (cu tot cu cheltuielile de angajament).

Pentru a cheltui ce cheltuie astăzi, UE s-a împrumutat și va ajunge în 2027 la o datorie de peste 1050 miliarde de dolari! Cu o dobândă medie cam de 3% pe an la euro! Asta, în același timp în care în UE s-a triplat prețul electricității și gazelor.

Pentru perioada 2028-2034, Comisia Europeană vrea un buget de aproape 2000 de miliarde de euro, dublu față de cel din perioada 2021-2027!

Ei bine, cine va cheltui toți acești bani, inclusiv banii acordați Ucrainei (care nu sunt incluși azi în niciun buget)? Comisia în frunte cu Ursula von der Leyen!

Cu alte cuvinte: orice finanțare pentru Ucraina înseamnă cel puțin suplimentarea bugetelor actuale cu un sfert (adică 50 de miliarde de doari/an), dacă nu chiar cu o treime (80 de miliarde de dolari/ an). Și Ursula von der Leyen, cea care a cumpărat de șase ori mai multe doze de vaccin decât populația UE, va cheltui toți acesti bani! Fără nicio conditionalitate impusă Kievului. Nici pentru respectarea drepturilor minorităților naționale, nici pentru respectarea drepturilor religioase, nici pentru reducerea corupției”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrisor Peiu (liderul senatorilor AUR): „UE finanțează Ucraina pe datorie și împinge statele membre într-o spirală a împrumuturilor, ajungând în 2027 la o datorie de 1050 miliarde de dolari” appeared first on AUR.

„Au împins România într-o prăpastie financiară din care nu vom ieși nici noi, nici copiii noștri. Peste 1.000 de miliarde de lei datorie publică nu este o cifră seacă, este lanțul pus la gâtul unei națiuni. Este rezultatul direct al guvernării PSD-PNL-USR-UDMR, o coaliție care a transformat împrumutul în politică de stat și risipa în strategie de guvernare.

România este astăzi mai îndatorată ca oricând. 59% din PIB oficial, peste 60% în realitate, cu o datorie care crește de la o lună la alta. În doar nouă luni au adăugat 130 de miliarde de lei la nota de plată. Nu pentru spitale, nu pentru școli, nu pentru infrastructură vitală, ci pentru a acoperi găuri, sinecuri, incompetență și un aparat bugetar scăpat complet de sub control.

Guvernul Bolojan a avut șase luni la dispoziție să vină cu soluții. Ce a făcut? Nimic. Absolut nimic. Nicio reformă reală, nicio tăiere de cheltuieli inutile, nicio renegociere serioasă a împrumuturilor. În schimb, a ales calea cea mai facilă pentru ei: creșteri de taxe și impozite, care au lovit direct în români. Taxele locale au explodat cu peste 70%, prețurile au crescut, iar puterea de cumpărare s-a prăbușit.

Ni se vinde iluzia că majorarea taxelor va reduce deficitul. O minciună grosolană. În realitate, statul va plăti mai mult pentru tot: bunuri, servicii, investiții și, mai ales, dobânzi. Dobânzi uriașe, pe împrumuturi făcute în grabă, la costuri tot mai mari. România muncește, dar câștigul se duce pe plata datoriei.

Și, în timp ce românii sunt storși până la ultimul leu, Guvernul găsește bani pentru orice, mai puțin pentru propriul popor. 50 de milioane de euro trimiși Ucrainei, în timp ce la noi se taie din educație, din sănătate, din viitor. Ni se spune senin că trebuie să luăm de la copii și bolnavi pentru „eforturi de război”. Asta este logica celor care conduc astăzi România.

Îndatorarea a devenit politică oficială. O politică asumată, cinică, fără rușine. Ei guvernează pe termen scurt, pe mandate, pe interese, iar factura o lasă generațiilor care vin. Copiii și nepoții noștri vor plăti pentru eșecul lor.

România nu este săracă. România este prost guvernată. Iar datoria de peste 1.000 de miliarde de lei nu este un accident, ci rezultatul unei guvernări care a abandonat interesul național și a ales să trăiască pe datorie, cu spatele la români”, a declarat deputatul AUR, Fabian Radu.

The post Fabian Radu (deptutat AUR): „Datoria de peste 1.000 de miliarde de lei, lanțul pus României de guvernarea PSD-PNL-USR-UDMR” appeared first on AUR.

„Pentru naivii care credeau că finanțele statului român au fost grav alterate de incompetenții Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu, iată, mai jos, care este evoluția împrumuturilor (obligațiunile emise) făcute de Comisia von der Leyen, modelul guvernanților noștri.

Dacă în 2019 împrumuturile UE ajunseseră la 52 de miliarde de euro, la finalul anului 2024 acestea ajungeau la un total de 578 de miliarde de euro, iar în 2027 totalul împrumuturilor UE va atinge 900 de miliarde de euro (cam 5-6 bugete anuale ale Uniunii)! O creștere de 18 ori în doar 8 ani.

Aceasta este, de fapt, bomba de sub scaunul europenilor: din 2020 încoace, bugetul UE s-a dublat printr-o inginerie numită NextGen EU, un buget paralel inventat de comisia von der Leyen, fără nicio legătură cu tratatele europene. Dar dublarea aceasta s-a obținut prin împrumutarea colosalei cifre de 900 de miliarde de euro, datorie comună a statelor UE, datorie care apasă și sugrumă bunăstarea fiecărui european și a fiecărei companii europene.

Mai pe românește, fondurile europene pe care le cheltuim sau le pierdem cu entuziasm au devenit și ele o scamatorie fiscală, provenind din împrumuturi. Ceea ce ne îngrozește astăzi, aici, la crima bugetară comisă de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, va îngrozi mâine întreaga Europă față de crima bugetară comisă de coaliția din spatele Ursulei von der Leyen”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Bomba de sub scaunul Uniunii Europene: împrumuturi colosale în valoare de 900 de miliarde de euro” appeared first on AUR.

Fiecare miliard în plus e o notă de plată lăsată generațiilor viitoare, pentru incompetența celor de azi.

Pe fondul acestei datorii record, economia reală slăbește: tot mai multe firme își suspendă activitatea (peste 13.000 doar în primele 8 luni ale anului), proiectele PNRR sunt blocate, iar Guvernul a decis să oprească finanțarea de noi investiții până în 2027. Rezultatul: o economie sufocată de datorii și lipsită de perspectivă.

România nu are nevoie de „explicații” de la Ministerul Finanțelor. Are nevoie de curaj și responsabilitate: să oprească risipa, să reducă aparatul birocratic și să investească în economie, nu în privilegii.

Dobânzile nu se renegociază direct, ci se reduc prin încredere. Pentru asta este nevoie de o schimbare de abordare și de oameni care știu ce fac.
– Angajați experți reali. Economiști de top, oameni care au condus bănci centrale, bănci de investiții, care au negociat cu piețele, nu cu sondajele. Formați o echipă restrânsă, dar letal de competentă, cu mandat clar. Trimiteți această echipă direct la Bruxelles, la BEI și la marile fonduri; nu ca să le ceară bani, ci ca să reconstruiască încrederea.
– Nu mergi la Bruxelles sau la BEI ca să „renegociezi dobânzile” la datoria veche, ele nu se pot schimba. Mergi ca să creezi o ancoră de încredere pentru investitori și să obții instrumente europene avantajoase care să înlocuiască împrumuturile scumpe de pe piață.

Există acțiuni care trebuie făcute, precum:

Semnal pentru piețe – România trebuie să transmită clar că are un plan fiscal coerent, o echipă capabilă și un calendar de reforme credibil. Doar transparența și disciplina financiară pot stabiliza costurile de finanțare și pot reda încrederea investitorilor.

Dobânzile nu se renegociază la masă. Dobânzile scad atunci când piața înțelege că România este condusă de oameni care știu ce fac”, a declarat Claudiu Mitrache, specialist în cadrul Guvernului Alternativ AUR.

The post Claudiu Mitrache (Guvernul Alternativ AUR): „România nu mai are o problemă de cifre, ci o problemă de direcție” appeared first on AUR.

Petrișor Peiu a subliniat că Guvernul s-a împrumutat săptămâna trecută cu 4 miliarde de euro, la dobânzi ridicate:

„Săptămâna trecută, Guvernul a împrumutat 4 miliarde de euro: două miliarde pe scadența la 7 ani,  un miliard pe scadența la 12 ani și unul pe scadența la 20 de ani. Aveți aici dobânzile la care s-a împrumutat, ele sunt date ca primă față de dobânda de referință Midswap-ul și avem aproape 5,5% pe șapte ani în euro, 6,25% pe 12 ani și 6,65% pe 20 de ani. Prin comparație, împrumuturile pe care le face statul român pe piața internă, prin titlurile Fidelis la euro, cea mai mare maturitate este cea de șapte ani, 6,25%. La lei costul împrumuturilor era vineri 7,45%.

În comparație cu dobânzile oferite la titlurile Fidelis care nu au maturități de 10 ani, au maturități de 5 ani și avem undeva la 7,45% mai mult decât dobânda la care se împrumută Guvernul pe 10 ani pe piețele bancare. Niște costuri foarte mari ale împrumuturilor”, a declarat liderul senatorilor AUR.

Acesta a arătat că statul plătește în medie peste 7% dobândă pentru împrumuturile contractate, ceea ce înseamnă că, în doar 10 ani, costul datoriei publice se va dubla.

„Dacă astăzi avem 1.040 de miliarde de lei, în 10 ani vom avea aproape 2.100 de miliarde de lei. Dar având în vedere că întotdeauna avem o creștere mai mare a datoriei publice decât a deficitului bugetar, pentru că avem un efect de bază care înseamnă că în fiecare săptămână se închid credite luate înainte pe dobânzi mici și ele se închid prin alte împrumuturi luate pe dobânzi duble, atunci avem un decalaj. Înseamnă că mai mult crește datoria publică decât deficitul bugetar în fiecare an și, practic, în următorii 9 ani vom ajunge să dublăm această datorie”, a adăugat senatorul Petrișor Peiu.

În ceea ce privește piața energiei, senatorul AUR a atras atenția că România exportă energie către Ungaria la prețuri foarte mici, de doar 1 leu/MWh, în timp ce, în alte intervale orare, importă energie la 2.500 lei/MWh.

Petrișor Peiu a criticat situația de la Complexul Energetic Oltenia, unde, potrivit planului de modernizare și decarbonizare, la 1 ianuarie 2026 ar trebui închise toate carierele de lignit și termocentralele pe cărbune, pentru a fi înlocuite cu două centrale noi, la Turceni și Ișalnița, dar și cu mai multe parcuri fotovoltaice.

„Mai avem trei luni și se vor închide capacități de 1.000 de megawați putere netă. Cu Alro SA și cu Tinmar Energy trebuiau construite două centrale electrice de aproximativ 1.300–1.400 MW, dar suntem încă la stadiul de licitație. După desemnarea câștigătorului, vor mai fi necesari cel puțin 3–4 ani pentru finalizare”, a explicat senatorul.

Peiu a adăugat că și proiectele de parcuri fotovoltaice, dezvoltate împreună cu OMV Petrom, sunt abia la stadiul depunerii ofertelor, fără termene clare. „Mai avem trei luni și se vor închide capacități în sumă totală de 1.000 de megawatti putere netă (…) Cu Alro SA și cu Tinmar Energy trebuiau construite două centrale electrice, vreo 1.300-1.400 de megawatti putere netă împreună. Suntem încă la stadiul de licitație. Nu s-a anunțat câștigătorul ofertei de construcție a centralei. Din momentul anunțării acestui câștigător, va mai dura undeva între 3-4 ani, în cel mai optimist scenariu, ca să se finalizeze cele două centrale.

În ceea ce privește parcurile fotovoltaice care trebuiau dezvoltate cu OMV Petrom și cu alți parteneri, și aici suntem în stadiul în care s-au depus ofertele. Nu știm încă cine va face aceste parcuri fotovoltaice și când”, a avertizat acesta.

Senatorul a amintit că statul român a cheltuit deja un miliard de euro pentru modernizările de la Complexul Energetic Oltenia, inclusiv 100 de milioane pentru grupul 5 de la Rovinari, care va fi închis după doar un an de funcționare.

„Statul român a cheltuit un miliard de euro pentru modernizări și tehnologizări la Complexul Energetic Oltenia. Ultima sută de milioane cheltuită în ultimii 10 ani doar pentru grupul de la Rovinari (…) am băgat o sută de milioane, l-am modernizat și după un an, adică la 1 ianuarie 2026, va trebui închis. Vorbim despre faptul că centrala de la Iernut nu a fost finalizată, avem o întârziere de șase ani, trebuia finalizată în 2019, 430 de megawatti putere netă. Mai vorbim și despre proiectele de hidrocentrale rămase neterminate și blocate toate în instanță de ONG-uri de mediu”, a adăugat el.

În privința fondurilor europene, Petrișor Peiu a arătat că România are o rata medie de absorbție de doar 17% în cadrul programelor naționale și regionale, deși toate proiectele trebuie finalizate până la 1 august 2026.

„Este pentru prima oară în istorie când nu mai putem spune că nu avem bani pentru dezvoltarea sistemului feroviar și s-au pierdut jumătate din bani, pentru că sunt proiecte care nu se puteau încheia la 31 august 2026. Cele mai importante sunt următoarele: modernizarea și electrificarea liniei de cale ferată între Cluj-Napoca și Oradea, care a ieșit din această finanțare; finalizarea, dublarea și modernizarea liniei de cale ferată Constanța-Mangalia; începerea lucrărilor la metrou de pe Cluj-Napoca și achizițiile de rame de călători și pentru metrou și calea ferată, ambele cu întârzieri de câțiva ani fiecare. În plus, avem toate lucrările oprite pe coridorul european numărul 4 între Brașov și Sighișoara, nu se avansează de șapte ani”, a declarat senatorul AUR.

Acesta a arătat că și domeniul sanitar este grav afectat de absorbția deficitară a fondurilor europene: „Jumătate din fondurile care erau destinate modernizării spitalelor, au fost scoase din PNRR. S-a renunțat la ele, există acum promisiuni din partea Guvernului că se vor finanța din bugetul național, dar deocamdată aceste finanțări au dispărut și consecințele le vedem”, a încheiat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „România se află astăzi între împrumuturile la dobânzi ridicate, costul uriaș la energie și incapacitatea absorbției fondurilor europene” appeared first on AUR.

„Un nou record amar pentru statul român: necesarul de împrumut pentru anul acesta, anunțat la început de an a fi 232 miliarde de lei urcă tocmai la 259 miliarde de lei, ca urmare a proiectatei rectificări bugetare, prin creșterea țintei de deficit bugetar de la 7% din PIB, 135 miliarde lei, la 8,4% din PIB, circa 159 miliarde lei.

Cei 259 de miliarde de lei reprezintă suma dintre deficitul bugetar de anul acesta (159 de miliarde de lei pe cash/numerar) și încă 100 de miliarde de lei datorie veche, care neputând fi rambursată, este „rostogolită”- se face un alt împrumut pentru a-l plăti pe cel vechi.

Deocamdată, Guvernul a împrumutat deja 213 miliarde de lei și mai are de împrumutat încă 46 de miliarde de lei.

Cea mai mare problemă o reprezintă dobânzile la care se împrumută statul, într-o permanentă creștere.

De exemplu, Guvernul a împrumutat 4 miliarde de euro în această săptămână: 2 miliarde de euro pe 7 ani, 1 miliard de euro pe 12 ani și 1 miliard de euro pe 20 de ani . Costurile de împrumut au fost:

7 ani – MS+295; 12 ani – MS+345; 20 de ani – MS+370

Indicatorul midswap (MS) este 2,52% pentru titlurile pe 7 ani, 2,78% pentru cele pe 12 ani și 2,94% pentru cele pe 20 de ani. Asta înseamnă un cost al împrumutului în euro de 5,47% pe 7 ani, de 6,23% pe 12 ani și de 6,64% pe 20 ani.

Pentru că nu se poate împrumuta doar din străinătate, Guvernul se împrumută și de la proprii cetățeni. La titlurile Fidelis, cele mai lungi scadențe înseamnă 7 ani (la euro), au o dobândă de 6,25%, mult mai mare decât cea primită la emisiunea de euro-obligațiuni.

Costul împrumuturilor în lei este de 7,39% pentru titluri emise cu maturitatea la 7 ani și 7,45% pentru titluri cu maturitatea la 10 ani. Asta, pe piața unde cumpărătorii sunt băncile. La titlurile Fidelis avem 7,8% pentru cea mai lungă maturitate oferită, de 5 ani.

Doar ca efect al dobânzilor plătite astăzi de statul român, în 10 ani datoria publică se va dubla! Dar, la costul reprezentat de dobânzi trebuie adăugat și efectul de bază, care anul acesta va fi de 10-15 miliarde de lei, echivalent cu o creștere cu un procent a dobânzilor.

Practic, datoria publică (1041 de miliarde de lei la 30 iunie 2025) se va dubla în doar 9 ani!”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Datoria publică a României se va dubla în doar 9 ani!” appeared first on AUR.

„Pe scurt despre ce s-a întâmplat în economia reală și în finanțele statului în ultimii cinci ani, adică în perioada politicii PSD-PNL-USR-UDMR de creștere nebunească a cheltuielilor statului:

1. în august 2020, stocul creditelor bancare luate de firme și de populație în țară (economia reală) era de 274 de miliarde de lei, iar stocul creditelor luate de stat era de 136 de miliarde de lei.

2. În august 2025 , stocul creditelor bancare luate de firme și de populație a fost de 440 de miliarde de lei, iar stocul creditelor luate de stat 256 de miliarde de lei.

3. Stocul creditelor luate de economia reală a crescut așadar cu 60%, iar cel al creditelor luate de stat cu 88%! În tot acest timp PIB-ul țării a crescut cu 81%.

4. În ultimul an (august 2025 față de august 2024), economia reală și-a crescut stocul de credite cu 9,3%, iar statul și l-a crescut pe al său cu 16,3%!

5. În august 2020, firmele aveau credite în
lei de 72 de miliarde de lei și de 54 de miliarde de lei în valută.

6. În august 2025, firmele aveau credite în lei de 119,1 miliarde de lei și în valută de 119,3 miliarde de lei.

7. În august 2020 în bănci erau depozite de 389 de miliarde de lei, iar acum sunt 632 de miliarde de lei, adică avem o creștere de 62%.

Concluzii:

a) dacă depozitele din bănci și creditele neguvernamentale au crescut cu 60% ( mult mai lent decât PIB-ul), creditul statului a crescut mult mai rapid decât PIB-ul ! În tot acest timp, profitul sistemului bancar crește de trei ori, de la 5,4 miliarde de lei în 2020 la (probabil) 15 miliarde de lei în 2025.

b) împrumuturile în valută luate de firmă depășesc împrumuturile în lei, ceea ce înseamnă riscuri valutare majore asumate de firmele românești. Să fie din cauza importurilor în creștere sau din cauza dobânzilor în creștere la lei?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Stocul creditelor luate de economia reală a crescut cu 60%, iar cel al creditelor luate de stat cu 88%!” appeared first on AUR.