„Am asistat, în opulenta Casă a Poporului pusă la dispoziția nababilor, la începutul săptămânii, la o defilare penibilă a oficialilor din energie, sub steagul unor ziariști „de casă” ai regimului: fostul ministru Burduja, actual consilier al lui Bolojan, un secretar de stat de la ministerul Energiei, cei doi UDMR-iști care conduc comisiile parlamentare de energie, toată directorimea din energie. Toți au venit țanțoși, cu burțile revărsate de bunăstare, să ne propovăduiască binefacerile regimului PSD-PNL-USR-UDMR din energie.

Pe de altă parte, iată realitatea: câteva date simplu de înțeles, care ne indică parcursul dramatic din ultimii 10 ani din energie. Datele sunt extrase din comunicatele Institutului Național de Statistică.

2015: pe primele opt luni din an, România a produs energie de 14,65 milioane tep (tone echivalente de petrol) și a importat 7,17 milioane tep. Producție: 2,988 milioane tep cărbune, 2,52 milioane tep țiței, 5,7 milioane tep gaze naturale și 3,43 milioane tep energie electrică.

2025: pe primele opt luni din an, România a produs energie de 10,95 milioane tep și a importat 11,342 milioane tep. Producție: 1,26 milioane tep cărbune, 1,66 milioane tep țiței, 4,96 milioane tep gaze naturale, 3 milioane tep energie electrică.

La electricitate, pe primele opt luni din 2015 producția a fost de 43,8 TWh, iar importul de 2,5TWh. Anul acesta pe primele opt luni am produs 33,27 TWh și am importat 12,62 TWH.

Consumul de energie electrică pe primele opt luni din an a fost de 35 TWh (26,7 TWh economia și 8TWh populația) în 2015 și de 33,3 TWh în 2025 (25 TWh economia și tot 8 TWh populația).

Să te lauzi cu scăderea producției cu un sfert și cu creșterea importului de cinci ori- iată o performanță a nesimțirii”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Să te lauzi cu scăderea producției din energie și cu importuri de cinci ori mai mari – asta este performanța nesimțirii” appeared first on AUR.

„Vreau să vă dau niște date care ar trebui să ne îngrijoreze. Economia României s-a prăbușit în ultimii 10 ani. Am ajuns să nu mai producem nimic și să importăm pe datorie aproape tot ceea ce consumăm. Deși avem un PIB undeva la peste 350 de miliarde de euro, în 2024 importurile au fost de peste, atenție, 120 de miliarde de euro. Asta înseamnă că 35% din ceea ce se vinde în economia României provine din afara țării.

Cel mai grav este că importăm bunuri și servicii care pot să fie realizate la noi în țară, iar unele, cum ar fi produsele agroalimentare, sunt realizate la noi în țară, însă producătorii nu apucă să le vândă și să facă valoare adăugată.

Am ajuns să importăm produse alimentare și agricole de peste 10 miliarde de euro.

Am ajuns să vindem cereale ieftine de 4-5 miliarde de euro în fiecare an și să importăm carne scumpă de porc de aproape 1 miliard de euro. Situația în România este una catastrofală.

Repet: importurile reprezintă în România la nivelul anului 2024 peste 35% din PIB.

În SUA, acest raport este de sub 10%. Asta înseamnă că America se bazează pe proprii fermieri, se bazează pe proprii producători și că nivelul importurilor este unul scăzut, de sub 10% din valoarea totală a bunurilor și serviciilor care se vând pe piața americană.

Situația este cu totul diferită în România, motiv pentru care am ajuns astăzi la o datorie externă colosală, de peste 200 de miliarde de euro, aceasta fiind o greutate foarte mare care va apăsa pe viitorul generațiilor următoare.

În loc să le lăsăm active de producție, fabrici, școli, spitale, autostrăzi, adică investiții publice, lăsăm generațiilor viitoare o datorie colosală de peste 200 de miliarde de euro, iar acest dezechilibru trebuie să fie oprit cât mai urgent. Trebuie să susținem antreprenorii să producă aici în România.

Fie că sunt ei investitori naționali, români, fie că dorim să aducem din afara țării investitori aici în țară”, a declarat Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR.

The post Marius Lulea (prim-vicepreședinte AUR): „Economia României s-a prăbușit în ultimii 10 ani. Importăm, pe datorie, aproape tot ce consumăm” appeared first on AUR.

Domnul Florin-Ionuț BARBU, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Răzvan Daniel BIRO

Circumscripția electorală: nr. 28 Mureș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.04.2025

Obiectul întrebării: Situația importurilor românești de cereale din Ucraina

Stimate domnule Ministru,

Având în vedere situaţia nefavorabilă din pieţele agricole, ca urmare a războiului din Ucraina, Comisia Europeană a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1100/2023 din 5 iunie 2023 de introducere a unor măsuri preventive privind anumite produse originare din Ucraina, care a stabilit că punerea în liberă circulație sau plasarea sub regim de antrepozit vamal, de zonă liberă sau de perfecţionare activă a următoarelor produse: grâu, porumb, rapiță, floarea-soarelui, originare din Ucraina, este permisă numai în alte state membre decât Bulgaria, Polonia, România, Slovacia sau Ungaria – prevederile regulamentului menționat, sau aplicat până la data de 15 septembrie 2023.

Măsurile avute în vedere de către COM vizează adoptarea în termen scurt de către Ucraina a măsurilor legale eficiente – precum un sistem de licenţiere la export – pentru controlul exporturilor de grâu, porumb, rapiţă și floarea-soarelui origine Ucraina, în cele cinci state membre, respectiv, Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. De asemenea, COM a informat că, pentru o perioadă limitată, cele cinci state membre implicate ar putea adopta măsuri unilaterale de protecție, cu păstrarea numărului de produse agricole avute în vedere în situaţia impunerii unor astfel de măsuri.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina, România era unul din cei mai mari exportatori de cereale din UE – care este cantitatea totală de cereale şi oleaginoase importate de către țara noastră din statul vecin în perioada 2023- 2024, defalcat, pentru fiecare an în parte?

2. Întrucât acordul care proteja fermierii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia a expirat la 15 septembrie 2023, ce măsuri ați luat pentru prelungirea acestuia/ măsuri protecționiste în favoarea agricultorilor români?

3. Ce culturi locale au fost eliminate sau în pericol de eliminare de pe piaţa românească din cauza afluxului de cereale ucrainene?

Solicit răspuns scris.

The post Răzvan Biro – Întrebare parlamentară – Situația importurilor românești de cereale din Ucraina appeared first on AUR.

Domnului Florin-Ionuţ BARBU, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

De către: Domnul Deputat George-Nicolae SIMION

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 26.03.2025

Obiectul întrebării: Clarificări despre situația importurilor și exporturilor de lapte ale României

Domnule Ministru,

Dintr-o țară care exporta lapte și produse lactate, România a devenit o țară importatoare și o piață de desfacere pentru întreaga Uniune Europeană, cu un deficit comercial – importuri minus exporturi – crescut de aproape 5 ori în ultimii 10 ani, potrivit datelor INS!

Anual, importăm 220 de milioane de litri de lapte din toată Europa – practic, 17 țări exportă pe piața românească și amintesc doar de Ungaria, Cehia, Franța, Belgia, Irlanda, Spania sau Grecia, ca să acopăr o paleta geografică vastă.

Dacă în anul 1989, România era o țară exportatoare de lapte și produse lactate, începând cu 1990 exporturile s-au redus dramatic, atingând procentul de 94%! Iar din 1991 importăm, tot mai mult, de la an la an, ajungând ca astăzi, în 2025, importurile de lapte să crească de aproximativ peste 25 de ori, cu alte cuvinte, în 30 de ani, s-a atins o cotă de creștere a importurilor de 1.846 la sută!

Domnule Ministru, vă rog să îmi răspundeți următoarelor întrebări: 

1. Care este situația actuală a exporturilor de lapte românești, ce cantități au fost exportate în ultimii cinci ani, defalcat, pe fiecare an și care au fost destinațille finale?

2. Ce resurse financiare din fonduri europene ați identificat pentru susținerea industriei autohtone a laptelui?

3 Cum veți rezolva problema decalajului de subvenții dintre România și restul statelor din UE?

Solicit răspuns în scris.

The post George Simion – Întrebare parlamentară – Clarificări despre situația importurilor și exporturilor de lapte ale României appeared first on AUR.

Domnului Florin-Ionuț BARBU, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 19.03.2025

Obiectul întrebării: Situația importurilor produselor avicole

Stimate domnule Ministru,

Puiul românesc a devenit o victimă a informațiilor false și a manipulării – asistăm, în spațiul public, la atacuri repetate de dezinformare care afectează, în mod negativ, încrederea consumatorilor și aduc prejudicii industriei avicole din România, aceste acuzații, fără temei, inducând în eroare consumatorii cu privire la normele de bunăstare a puilor, la calitatea și siguranța produselor avicole furnizate de producătorii autohtoni.

De altfel, domnule ministru, chiar Uniunea Crescătorilor de Păsări din România condamnă cu fermitate apariția periodică în spațiul public a unor afirmații false, care se bazează pe informații eronate și imagini preluate din cărțile de anatomie patologică și care nu au nicio legătură cu situația reală din fermele avicole din România.

Având în vedere cele expuse, precum și nevoia urgentă de a susține producătorii români prin politici protecționiste, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Dețineți informații, la nivelul ministerului, rezultate în urma controalelor specifice, conform cărora producătorii români nu respectă cu strictețe standardele de bunăstare a animalelor și nu se supun regulilor stricte de igienă și siguranță alimentară pentru a asigura producția de carne de pui de calitate, în conformitate cu legislația națională și a Uniunii Europene?

2. Având în vedere măsura adoptată de către Guvernul României privind carnea de pasăre și ouăle din Ucraina – adăugarea cărnii de pasăre și a ouălor pe lista produselor agroalimentare supuse licențierii de import – care este cantitatea de carne de pui și alte produse avicole importate în anul 2024 din țara vecină și la ce valoare financiară se ridică aceste importuri?

3. Care este situația importurilor de carne de pui din Brazilia – sunt respectate în țara sud-americană standardele de bunăstare a animalelor, regulile de igienă și siguranță alimentară în conformitate cu legislația națională și a Uniunii Europene?

4. Care este cantitatea de carne de pui și alte produse avicole importate din Brazilia în anul 2024, precum și în primele două luni ale anului 2025, și la ce valoare financiară se ridică aceste importuri?

5. Ce măsuri protecționiste și de încurajare a industriei avicole românești ați promovat în timpul mandatului dumneavoastră?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Situația importurilor produselor avicole appeared first on AUR.

Domnului Florin-Ionuț BARBU, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 19.03.2025

Obiectul întrebării: Clarificări privind alimentele și animalele importate de România

Stimate domnule Ministru,

Dintr-o țară cu o puternică industrie agro-alimentară, România a ajuns o adevărată piață de desfacere pentru statele Uniunii Europene, nu de puține ori dublul standard în ceea ce privește calitatea afectâd direct sănătatea consumatorilor de la noi.â

În plus, lipsa unor politici și măsuri protecționiste, destinate producătorilor români, au drept consecință ori dispariția acestora de pe piață, ori înghițirea lor de către producători mamut.

De asemenea, lipsa unui număr suficient de producători locali de alimente care intră în consumul zilnic al românilor face ca importurile să crească, iar pentru că nu mai avem mari capacități de prelucrare a materiilor prime, importăm tot mai multe produse agroalimentare, în special din ţările membre ale UE. Prin urmare, domnule Ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care sunt țările importante în raport cu ponderea volumului importurilor?

2. Câte categorii de produse, din cele 24 incluse în Nomenclatorul Combinat, au înregistrat deficit în relaţia comercială cu statele UE și care sunt acestea?

3. Care este valoarea totală a alimentelor și animalelor importate de România în anul 2024?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Clarificări privind alimentele și animalele importate de România appeared first on AUR.

Domnului Florin- Ionuț BARBU, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Ionel GHEORGHE

Circumscripția electorală: nr. 17 Dolj

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.03.2025

Obiectul întrebării: Reiterarea întrebării parlamentare nr. 169A – Problema producătorilor locali privind comercializarea produselor românești în fața competiției cu produsele importate

Stimate domnule Ministru,

Având în vedere faptul că termenul legal pentru primirea răspunsului la întrebarea parlamentară nr. 169A din 12-02-2025, având ca obiect ”Problema producătorilor locali privind comercializarea produselor românești în fața competiției cu produsele importate”, a expirat la 05-03-2025, fără să ni se solicite un termen suplimentar pentru examinare și fără a ni se prezenta un răspuns, reiterez întrebarea parlamentară și vă cer să-mi răspundeți prompt și explicit, în scris, indicând totodată motivele încălcării termenului legal pentru prezentarea răspunsului.

Solicit răspuns în scris.

The post Ionel Gheorghe – Reiterarea întrebării parlamentare nr. 169A – Problema producătorilor locali privind comercializarea produselor românești în fața competiției cu produsele importate appeared first on AUR.

Domnului Florin BARBU, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Domnului Alexandru Nicolae BOCIU, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Situația sectorului suin ȋn Romania şi a importurilor de carne de porc

Stimată Domnule Ministru,

În trecut, țara noastră se mândrea cu efective suine semnificative, asigurând atât necesarul intern de carne de porc, cât și exporturi considerabile. De exemplu, în anii 1980, România avea un efectiv de aproximativ 14 milioane de porci, iar industria cărnii de porc era una dintre cele mai puternice din Europa de Est. Țara noastră producea suficientă carne pentru a-și satisface consumul intern și pentru a susține
exporturi considerabile către alte state.

Din păcate, în ultimele decenii, sectorul suin din România a fost afectat de multiple probleme, inclusiv de pesta porcină africană, de concurența neloială a importurilor și de lipsa unor politici coerente de sprijin pentru crescătorii autohtoni. Efectivele de porci din fermele românești au scăzut dramatic, iar mulți producători locali au fost nevoiți să își închidă afacerile.

Conform datelor disponibile, în primul semestru al anului 2020, România a importat carne de porc în valoare de 292,2 milioane de euro, în creștere cu 17% față de perioada similară din 2019.

În 2024, piața cărnii de porc a continuat să fie grav afectată, prețul mediu al cărnii de porc la poarta fermei ajungând la aproximativ 260,9 euro/100 kg, reprezentând o majorare de aproape 15% față de anul anterior.

În prezent, România depinde în proporție de peste 70% de importuri pentru a acoperi cererea internă de carne de porc. Această situație nu doar că afectează economia națională și independența noastră alimentară, dar pune și o presiune enormă asupra fermierilor români, care se confruntă cu costuri ridicate și cu dificultăți în a-și valorifica producția. În același timp, lipsa unei strategii clare pentru revitalizarea acestui sector lasă România vulnerabilă în fața fluctuațiilor de preț și a problemelor logistice legate de aprovizionare.

Sectorul de prelucrare a cărnii joacă un rol vital în economia României, contribuind la valoarea adăugată în lanțul agroalimentar și oferind locuri de muncă pentru mii de cetățeni. Industria de procesare a cărnii nu doar că asigură produse finite pentru consumatori, dar reprezintă și un factor esențial în menținerea lanțului de aprovizionare funcțional. Fără un sector puternic de prelucrare a cărnii, fermierii locali își pierd accesul la piață, iar consumatorii sunt nevoiți să plătească prețuri mai mari pentru produse de import.

Există informații conform cărora carcase de porc sunt importate din afara țării, prelucrate în România, iar produsele rezultate sunt etichetate ca fiind “produse în România”. Această practică ridică semne de întrebare privind transparența și corectitudinea etichetării, afectând atât consumatorii, cât și producătorii locali. Dacă această situație se confirmă, ne aflăm în fața unei probleme grave de etichetare frauduloasă, care induce în eroare consumatorii români și pune în pericol competitivitatea producătorilor autohtoni.

În acest context, este imperativ să avem o imagine clară asupra realității acestui sector și asupra modului în care putem acționa pentru a sprijini producătorii autohtoni. Lipsa unor date exacte și a unor măsuri eficiente a condus la o situație de criză, iar România riscă să își piardă complet capacitatea de a-și asigura necesarul intern de carne de porc.

În acest context, vă rog să îmi furnizați răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Care este efectivul actual de porci din România, la data prezentei interpelări, și cum a evoluat acesta în ultimii 10 ani?

2. Care a fost cantitatea totală de carne de porc importată în România în ultimul an calendaristic și din ce țări provine aceasta? Vă rog sa indicaţi cantitatea de carne per ţară de provenienţă.

3. Care este capacitatea totală de prelucrare a cărnii în România, exprimată in tone, raportată la numărul actual de porci din țară?

4. Câte abatoare funcționează în prezent în România și care este evoluţia / involuţia capacităţii totale de procesare a acestora?

5. Ce măsuri concrete a luat Ministerul Agriculturii pentru a sprijini crescătorii de porci din România și pentru a reduce dependența de importuri?

6. Ce strategii există pentru repopularea fermelor de suine și pentru stimularea creșterii efectivelor de porci în România?

7. Care sunt rezultatele concrete, ȋn cifre ale strategiilor menţionate la ȋntrebarea 6?

8. Câte controale au fost efectuate de către DSVSA, ȋn perioada 2020 – 2024, pentru a se verifica trasabilitatea și etichetarea corectă a produselor din carne de porc?

9. Procentual vorbind, câţi procesatori de carne ȋn general şi carcase de porc ȋn special au fost verificaţi, prin controalele menţionate la ȋntrebarea 8, din totalul procesatorilor din România?

10.Există sancțiuni aplicate în ultimii ani pentru etichetarea frauduloasă a produselor din carne de porc? Dacă da, câte astfel de cazuri au fost identificate și ce măsuri au fost luate?

11.Ce investiții, susţinute de către stat cu sau fără accesarea de fonduri europene, sunt prevăzute pentru modernizarea și dezvoltarea abatoarelor din România, astfel încât să crească capacitatea de prelucrare a cărnii locale?

12.Cum se aliniază politicile Ministerului Agriculturii cu strategiile Uniunii Europene privind reducerea dependenței de importuri și stimularea producției interne de carne de porc?

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Situația sectorului suin ȋn Romania şi a importurilor de carne de porc appeared first on AUR.

Cu toate acestea, din cauza unei politici agricole dezastruoase, importăm anual produse alimentare și animale în valoare de aproape 10 miliarde de euro.

Astfel, nu doar că nu suntem capabili să hrănim alte națiuni, dar importăm cantități masive de alimente.

Guvernarea PSD-PNL, reprezentată de Ciolacu și Ciucă, se dovedește a fi una dintre cele mai iresponsabile din ultimii 100 de ani, mascând actuala criză prin împrumuturi masive. Specialiștii, inclusiv cei din partidele de guvernare, știu foarte bine că cei care astăzi pretind că guvernează România nu au competențele necesare pentru a conduce țara eficient.

Este evident că nu știu ce măsuri să adopte și nu se pricep la guvernare. Lipsa de viziune și incapacitatea de a implementa politici coerente și sustenabile sunt motivele pentru care țara se află într-o criză profundă, iar resursele noastre sunt gestionate defectuos.

Această incompetență afectează direct viața cetățenilor și agravează dependența de importuri.”

The post Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR: ”Incompetența guvernării PSD-PNL afectează direct viața românilor și agravează dependența de importuri” appeared first on AUR.