„Programele și apelurile de finanțare cu fonduri UE sunt frecvent amânate, decalate sau suspendate temporar din cauza renegocierilor bugetare, întârzierii unor jaloane/reforme naționale sau a blocajelor administrative.

Amânarea deschiderii sau blocarea lansării apelurilor pentru programele de finanțare europeană blochează lichiditățile din piață, întârzie retehnologizarea companiilor și crește vulnerabilitatea IMM-urilor în fața inflației și a costurilor ridicate de creditare, afectând grav competitivitatea pe termen lung a economiei naționale.

Impactul negativ asupra mediului economic se manifestă prioritar prin:

1. Blocajul investițiilor private: Fără granturi nerambursabile, antreprenorii amână planurile de extindere, digitalizare sau tranziție verde.

2. Pierderea oportunităților de piață: Întârzierea finanțărilor face ca firmele românești să piardă teren în fața concurenței regionale care beneficiază la timp de sprijin similar.

3. Efectul de multiplicare ratat: Banii europeni nerealizați nu stimulează piața muncii, subcontractarea locală și consumul productiv.

4. Presiunea pe fluxul de numerar: În lipsa fondurilor UE, companiile depind exclusiv de credite bancare scumpe pentru capital de lucru și dezvoltare.

Exemple tipice de programe și domenii afectate de amânări sunt:

I. Amânări si decalaje la Programele de Finanțare pentru producție și industrie:

I.1. Investiții tehnologice în IMM-uri de producție (Programele Regionale – Intervenția 1.4.1):
Apelurile regionale dedicate achiziției de utilaje industriale, linii robotizate de asamblare și extinderi de fabrici (cu valori între 250.000 și 1.500.000 EUR) au fost decalate succesiv. Teoretic, lansările din majoritatea regiunilor de dezvoltare au fost reeșalonate pentru a permite uniformizarea criteriilor de inovare industrială cerute de UE.

I.2. Sprijin pentru Transformarea Digitală Avansată a IMM (Programele Regionale):

Este un program critic pentru automatizarea proceselor din fabrici (achiziție de sisteme ERP, CRM, automatizări industriale). De exemplu, în Programul Regional București-Ilfov, perioada estimată de depunere a fost mutată în toamnă, deși inițial se viza prima jumătate a anului.

I.3. Schema de ajutor de stat pentru industria materialelor de construcții:

Este un program destinat companiilor mari și IMM-urilor din industrie pentru producția de materii prime și produse de construcții (granturi mari destinate reducerii importurilor). Lansarea efectivă a înscrierilor și definitivarea criteriilor au înregistrat întârzieri administrative în lanț de la publicarea inițială a schemei de către Ministerul Transporturilor

I.4. Liniile de Eficiență Energetică și Green Industry (PNRR & Fondul de Modernizare):

Apelurile destinate achiziției de panouri fotovoltaice industriale sau trecerii la echipamente de producție cu consum redus de energie au suferit reprogarmări administrative frecvente. Teoretic, modificările succesive au fost impuse de renegocierea algoritmilor de ajutor de stat și definirea strictă a criteriilor de reducere a amprentei de carbon.

I.5. Schemele de stocare a energiei în baterii:

Sesiunile destinate companiilor care doreau să investească în capacități de stocare au suferit modificări de calendar și republicări repatate de ghiduri (pe parcursula aproape doi ani calendaristici).

II. Amânări si decalaje la Programele pentru agricultură:

II.1. Apelul de Proiecte DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni (buget: 108 mil. €):
Programată inițial pentru lansare în martie, sesiunea de depunere a proiectelor pentru grantul de maximum 50.000 EUR a fost amânată succesiv. Deschiderea oficială a fost decalată pentru toamnă, începând cu 1 septembrie (dacă nu va fi amânată din nou);

II.2. Apelul de Proiecte DR-12 -Consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați (buget: 169,5 mil. €):

Destinată fermierilor recent instalați care vor să acceseze până la 200.000 EUR per proiect, această linie trebuia deschisă în luna aprilie. Din cauza ajustărilor de ghid și criterii, apelul a fost reprogramat pentru 15 septembrie

II.3. Apelul de Proiecte DR-17 – Investiții în sectoarele de hamei și/sau struguri de masă (buget: 40-45 mil. €):
Deși calendarul oficial de la începutul anului preconiza lansarea acestei linii specifice în martie, publicarea variantelor finale de ghid al solicitantului și deblocarea sesiunii au suferit reeșalonări către a doua jumătate a anului.

II.4. Apelul de Proiecte DR-18 – Finanțare pentru floricultură, plante medicinale și aromatice:
Lansarea proiectelor destinate producției de flori a fost concentrată și fixată ferm tot pentru data de 1 septembrie, după ce inițial fusese vizat primul trimestrul din 2026.

Din păcate, acestea sunt doar câteva exemple din lunga listă de programe de finanțare amânate, ceea ce explică si procentul extrem de redus al României în privința gradului de absorbție al fondurilor europene.

În contextul amânărilor și blocajelor legate de fondurile europene, Alianța pentru Unirea Românilor propune măsuri axate pe debirocratizare extremă și transparentizarea publică obligatorie a tuturor proiectelor.

Astfel, Alianța pentru Unirea Românilor propune o serie de măsuri concrete, respectiv:

1. Deschiderea cât mai urgentă a sesiunilor de apeluri de proiecte (sunt sesiuni de apeluri de proiecte amânate de peste doi ani).
2. Simplificarea procedurilor: metodologiile administrative și ghidurile de finanțare trebuie simplificate radical, până la limita maximă permisă de legislația europeană.
3. Reducerea timpilor de așteptare: eliminarea barierelor artificiale impuse de aparatul birocratic național, în procvesul de evaluare (ceea ce determină actual perioade de evaluare extrem de îndelungate).
4. Transparentizarea totală și calendare clare: publicarea de urgență a unui calendar detaliat al apelurilor de proiectelor care să includă alocările exacte, stadiul real de implementare și termenele-limită.
5. Digitalizarea completă a procedurilor de evaluare pentru a elimina factorul uman și suspiciunile de corupție.
6. Oferirea de consultanță gratuită și sesiuni de informare specifice pentru IMM-uri și autoritățile locale, pentru a optimiza procesul de elaborare a proiectelor”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Amânarea deschiderii programelor de finanțare cu fonduri europene – O piedică în dezvoltarea mediului economic național” appeared first on AUR.

„Conform ultimelor date oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS), economia României a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025.

Produsul Intern Brut s-a contractat cu 1,2% în T1 și cu 0,4% în T2, marcând trimestre consecutive de declin.

Scăderea economică de 0,8% din prima jumătate a anului 2026 este puternic influențată de pachetele de măsuri fiscale adoptate de guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar. Conform analizelor OCDE și specialiștilor financiari, aceste reglementări au acționat însă ca o frână asupra consumului privat și business-urilor. De fapt, au avut exact efectul opus celui clamat public de guvernanți.

Principalele măsuri fiscale cu impact negativ asupra creșterii economice sunt următoarele:

1.Majorarea TVA standard la 21%. Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% (intrată în vigoare anul trecut) a scumpit direct bunurile și serviciile, descurajând consumul gospodăriilor
2.Creșterea impozitului pe dividende la 16%. Majorarea masivă de la 10% la 16%, aplicată de la 1 ianuarie 2026, a determinat firmele să își decapitalizeze parțial rezervele la sfârșitul anului trecut, reducând investițiile private din acest an
3.Impredictibilitatea regimului microîntreprinderilor. Restricțiile dure introduse succesiv au forțat mii de mici afaceri să treacă la impozit pe profit sau să se închidă, afectând dinamica sectorului IMM
4.Scăderea facilităților salariale. Reducerea sumei neimpozitabile din salariul minim (de la 300 lei la 200 lei) a crescut costurile cu forța de muncă pentru angajatori.

Efectele concrete negative ale măsurilor luate de guvernul Bolojan au fost:

Ajustările fiscale au temperat creșterea produsului intern brut, afectând dinamica economică generală.
Taxarea mai dură a capitalului și a consumului a extras lichiditate din piață
În timp ce investițiile publice (fonduri europene/PNRR) susțin doar parțial economia (fiind întârzieri masive la toate programele de finanțare), consumul privat, istoric cel mai mare motor al PIB-ului României, a rămas complet blocat
Majorarea taxelor, a TVA-ului și a accizelor (inclusiv pentru carburanți, tutun și alcool) a alimentat inflația, scumpind coșul zilnic și utilitățile.
Pachetul de măsuri prociclice (creșteri de taxe pe fondul unei economii fragile) a pus o presiune suplimentară pe mediul de afaceri privat, limitând investițiile și generând riscuri de insolvență pentru IMM-uri (de altfel, prin comparație cu luna iulie 2025, numărul dosarelor de insolvență a înregistrat o creștere masivă în iulie 2026, fiind mai mare cu aproximativ 26%).

În acest context, pentru a combate declinul economic accentuat în care a fost adusă România prin măsurile haotice ale guvernului Bolojan, Alianța pentru Unirea Românilor propune o serie de măsuri concrete, respectiv:

1.Majorarea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii (IMM) la 250.000 de euro și corectarea modului de taxare pentru contractele de muncă part-time
2.Implementarea taxării inverse pentru sectoare vulnerabile la fraudă fiscală, în scopul recuperării veniturilor la bugetul de stat
3.Susținerea companiilor românești și oprirea înstrăinării sau privatizării activelor strategice și a resurselor naturale ale României
4.Adoptarea unui nou Cod fiscal predictibil, menținut nemodificat pe o perioadă de cel puțin 5 ani
5.Reechilibrare structurală între tăierea cheltuielilor statului și atragerea de noi venituri prin combaterea fraudelor
6.Limitarea numărului de ministere, agenții și autorități de stat, precum și reducerea numărului de parlamentari
7.Creșterea rapidă a procentului de absorbție a fondurilor europene, prin simplificarea birocrației pentru accesarea banilor, prin deschiderea cât mai urgentă a sesiunilor de apeluri de proiecte (fiind sesiuni de apeluri de proiecte amânate și de peste doi ani), prin digitalizarea completă a procedurilor de evaluare pentru a elimina factorul uman și suspiciunile de corupție”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Economia României a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Un imens semnal de alarmă” appeared first on AUR.

„Creșterea numărului de insolvențe reflectă dificultățile financiare majore cu care se confruntă firmele românești, pe fondul presiunilor economice accentuate (precum inflația ridicată, costurile mari de finanțare, scăderea puterii de cumpărare și întârzierile la plată).

Prin comparație cu luna iulie 2025, numărul dosarelor de insolvență a înregistrat o creștere masivă, fiind mai mare cu aproximativ 26%. De altfel, numărul companiilor care au intrat în insolvență a depășit pentru prima dată în acest an pragul de 1.000 de dosare într-o singură lună.

Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) și ale platformelor de monitorizare arată faptul că Bucureștiul conduce detașat clasamentul, cu peste 725 de insolvențe în prima jumătate a anului.

Sunt și alte județe importante ale României cu creșteri masive, cum ar fi Constanța (cu o creștere de 63% a numărului de insolvențe), Timiș (cu o creștere de 52% a numărului de insolvențe), Bihor (cu o creștere de 48 % numărului de insolvențe).

Distribuția pe domenii de activitate este relevantă pentru starea economiei, respectiv:

Agricultura: Sectorul agricol traversează o criză severă, insolvențele crescând cu aproape 80% în primul semestru. Zonele Timiș, Arad și Constanța sunt printre cele mai expuse din acest punct de vedere.
HORECA: Restaurantele au raportat o creștere explozivă a dosarelor de insolvență, cu procente ce depășesc 140% față de perioadele similare din anii trecuți.
Comerțul și Construcțiile: Rămân istoric sectoarele cu cel mai mare volum brut de firme intrate în faliment sau insolvență din cauza blocajului financiar.

Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția asupra faptului că acest val de insolvențe se suprapune pe cifrele macroeconomice negative furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), care indică o scădere a economiei României pe fondul reducerii consumului și al declinului industrial.

Blocajul financiar și modificările fiscale severe aplicate recent au funcționat ca și un catalizator pentru valul de insolvențe, sufocând lichiditățile companiilor și reducând drastic predictibilitatea economică. Aceste două fenomene interconectate au transformat lipsa de capital într-o problemă structurală răspândită pe întreg lanțul commercial.

Ca și răspuns la blocajele financiare și la creșterea numărului de insolvențe, partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) atribuie situația economică dificilă poverii fiscale, lipsei de lichidități și risipei bugetare, propunând atât reforme legislative punctuale pentru gestionarea insolvențelor, cât și măsuri de relaxare fiscală pentru antreprenori.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune soluții concrete de sprijin pentru mediul de afaceri și IMM-uri, cum ar fi:

Reducerea fiscalității: AUR susține pachete de reducere a taxării pe muncă și pe companii, orientate spre protejarea capitalului românesc.
Taxarea inversă a TVA: Se solicită aplicarea generalizată a taxării inverse a TVA în economie pentru eliminarea gap-ului fiscal și reducerea fraudelor.
Stabilirea unui impozit pe dividende fixat la pragul de 8%, alături de garantarea unui Cod Fiscal stabil timp de 5 ani.
Majorarea pragului IMM: Creșterea pragului de încadrare la impozitarea microîntreprinderilor până la valoarea de 250.000 de euro.
Corectarea taxării part-time: Eliminarea obligativității plății contribuțiilor la nivelul salariului minim pentru contractele de muncă cu timp parțial.
Creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene, printr-un set de soluții axate pe renegociere strategică, management integrat, optimizarea procedurilor și reducerea birocrației (ceea ce va asigura un acces mult mai rapid și echitabil al IMM-urilor românești la resursele europene)”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Creșterea numărului de insolvente – o imagine fidelă a stării deplorabile a mediului economic din România” appeared first on AUR.

„Contextul energetic actual este marcat de o stare de alertă pe piața de energie din România, generată de un deficit major de electricitate estimat între 2.500 MW și peste 3.000 MW în intervalul serii.

Investițiile insuficiente joacă rolul de „cauză rădăcină” a vulnerabilității actuale transformând fenomenele meteo extreme în crize severe de aprovizionare. Specialiștii din domeniu fac referire la un „deceniu lipsă” al investițiilor strategice în infrastructura energetică românească.

Efectele directe și majore ale acestui deficit de finanțare se manifestă pe patru paliere critice:

1. Întârzierea capacităților de producție „ferme”
Proiecte majore blocate: Investiții cheie în centrale moderne pe gaze (cum este cea de la Iernut) au acumulat amânări de ordinul anilor.
Lipsa alternativelor la cărbune: S-au închis capacități fără a pune la timp altceva în loc, lăsând un gol masiv în producția de bază.

2. Absența infrastructurii de stocare (Baterii)
Paradoxul energiei verzi: România produce multă energie solară la prânz, însă lipsa capacităților de stocare face ca această energie să fie irosită.
Deficitul de seară: Fără baterii mari care să descarce energia acumulată ziua, rețeaua intră în colaps parțial în momentul în care soarele apune.

3. Degradarea rețelelor de transport și distribuție
Linii învechite: Rețeaua administrată de Transelectrica și distribuitorii regionali nu a fost modernizată în ritmul creșterii numărului de prosumatori.
Blocaje tehnice: Rețeaua nu poate prelua eficient energia acolo unde este produsă și nici nu o poate transporta optim în zonele cu consum mare.

4. Impactul economic direct (Stagflație)
Facturi uriașe: Pentru că nu s-a investit în producție proprie, se achizitionează energie de avarie extrem de scumpă din import.
Frânarea industriei: Prețurile mari forțează marii consumatori industriali (fabrici, combinate) să își reducă activitatea, generând un impact negativ direct asupra creșterii economice

In teorie, fondurile europene sunt principalul colac de salvare pentru rețeaua națională, putând rezolva direct cele două mari vulnerabilități: absența stocării și rețelele învechite.

PNRR și Fondul de Modernizare ar trebui să asigure miliarde de euro în sistem pentru a transforma o infrastructură fragilă într-una stabilă și digitalizată.

In realitate, situatia este exact opusă.

Întârzierile și blocajele parțiale în deschiderea sau derularea Fondului pentru Modernizare sunt cauzate direct de ritmul lent de lucru al aparatului guvernamental, de birocrația excesivă și de lipsa de personal tehnic din ministere.

Principalele eșecuri administrative concrete sunt următoarele:

1. Lansarea unor ghiduri imature și modificări repetate:
Guvernul lansează frecvent ghiduri ale solicitantului prost redactate, pline de erori juridice sau tehnice, care sunt apoi retrase sau modificate de mai multe ori. Aceste amânări succesive (cum sunt cele de la stocarea în baterii sau proiectele fotovoltaice pentru autoconsum) decalează calendarele cu jumătăți de an, lăsând investitorii în așteptare.
2. Evaluarea proiectelor durează excesiv:
Ministerul Energiei nu are capacitatea administrativă de a evalua rapid miile de proiecte depuse de firme, primării și companii de stat. Dosarele depuse în cadrul apelurilor anterioare rămân „în analiză” luni sau chiar ani de zile. Din cauza blocajului, ministerul a fost forțat să apeleze la proceduri de audit extern și consultanță privată pentru a putea debloca evaluarea proiectelor, o recunoaștere directă a neputinței instituționale.

3. Management defectuos la marile companii de stat
Fondul pentru Modernizare este destinat și marilor proiecte energetice de stat (centrale noi pe gaz, modernizări de rețele). Guvernul eșuează în a asigura un management performant: de exemplu, licitațiile pentru marile proiecte strategice sunt lansate cu ani de întârziere și sunt adesea anulate din lipsă de oferte conforme sau documentații neconforme. Un caz recent arată cum România a pierdut oportunitatea de a accesa un grant de 600 de milioane de euro din acest fond pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă din cauza neîndeplinirii unor criterii tehnice.

4. Birocrația severă impusă beneficiarilor
Chiar și după ce un proiect este aprobat, Guvernul blochează fluxul banilor prin regulamente de decontare extrem de rigide și stufoase. Ghidurile metodologice pentru achiziții și monitorizare sunt modificate din mers, blocând efectiv firmele private sau primăriile în hățișuri birocratice, de teamă de a nu pierde finanțarea ulterior.

În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor consideră ca fiind total deficitar modul actual de gestionare a Fondului pentru Modernizare și propune o redirecționare radicală a acestor fonduri către proiecte semnificative, capacități tradiționale de producție și, prioritar, propune o debirocratizare agresivă.

Alianța pentru Unirea Românilor consideră faptul că finanțările din Fondul pentru Modernizare nu ar trebui fragmentate doar în mici proiecte fotovoltaice, ci ar trebui concentrați pe infrastructură critică de stat. Poziția oficială a partidului cere finanțarea prioritară a hidrocentralei cu pompaj invers Tarnița-Lăpuștești și finalizarea tuturor hidrocentralelor de pe râurile interioare (cum sunt cele de pe Jiu sau Siret), blocate în prezent de avize de mediu.

În plus, Alianța pentru Unirea Românilor se opune calendarului de decarbonizare impus de Comisia Europeană și propune ca Fondul pentru Modernizare să fie utilizat pentru retehnologizarea și ecologizarea instalațiilor de ardere a cărbunelui la standarde europene (BAT – Best Available Techniques), deoarece România nu poate renunța la energia în bandă fără a risca un colaps al rețelei.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor solicită măsuri urgente pentru creșterea absorbției prin Fondul pentru Modernizare prin:

Deschiderea cât mai urgentă a sesiunilor de apeluri de proiecte (sunt sesiuni de apeluri de proiecte amânate de peste doi ani);
Limitarea avizelor redundante din Ghidurile Solicitantului;
Digitalizarea completă a procedurilor de evaluare pentru a elimina factorul uman și suspiciunile de corupție.
Simplificarea deconturilor pentru ca primăriile și IMM-urile să poată accesa banii fără a intra în blocaj financiar”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Operaționalizarea finanțărilor pentru energie prin Fondul pentru Modernizare, o obligativitate în contextul energetic actual” appeared first on AUR.

„Pe plan economic si social, acest plan a avut efecte extrem de negative, respectiv a determinat:

– Frânarea dezvoltării sectorului privat, prin dublarea impozitului pe dividende de la 8% la 16% și prin eliminarea facilităților fiscale au redus profiturile companiilor. Multe firme mici și mijlocii (IMM-uri) s-au închis sau au trecut în economia gri. În mod concret, în ultimul an, au fost radiate definitiv peste 80.000 de firme, la care se adaugă peste 55.000 de companii intrate în procedură de dizolvare și aproape 20.000 de afaceri care și-au suspendat temporar activitatea, conform datelor oficiale ale Oficiului Național al Registrului Comerțului.

– Scăderea consumului, deoarece majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% a scumpit produsele și serviciile. Astfel, românii au cumpărat mai puțin, fapt care a lovit direct în domeniile comerț și servicii și, implicit, a determinat o contracție a acestor domenii, cu impact negativ asupra încasărilor bugetare

– Inflație prin taxe, ca și rezultat al creșterii taxelor indirecte și a accizelor, ceea ce a pus presiune pe prețuri. Acest lucru a menținut inflația la un nivel ridicat, afectând puterea de cumpărare. Rata anuală a inflației a urcat accelerat, atingând un vârf de 10,9% în luna mai 2026

– Blocaj în investiții, deoarece reducerea drastică a cheltuielilor publice a oprit cofinanțarea unor proiecte majore de infrastructură. Acest lucru a afectat companiile din sectorul construcțiilor si din domeniile conexe, iar blocajele financiare generate de nerespectarea fluxurilor de numerar au influentat negativ o gamă largă de sectoare de activitate

– Scăderea PIB-ului, deoarece contracția simultană a consumului și a investițiilor a dus la o încetinire vizibilă a creșterii economice a României.
– Credite mai scumpe, deoarece deprecierea leului cu peste 4,5% față de nivelurile din 2025 a mărit automat facturile și ratele românilor și firmelor care au credite în euro

– Diminuarea puterii de cumpărare, prin prisma faptului că românii au fost prinși la mijloc între venituri înghețate sau diminuate de măsurile de austeritate, prețuri la raft majorate din cauza TVA-ului și un leu mai slab care a scumpit utilitățile și produsele din import

– Exodul creierelor, deoarece concedierile masive din sectorul public (peste 33.000 de angajați) și tăierile salariale au împins o parte din forța de muncă calificată să plece în străinătate

– În ultimul an (perioada august 2025 – august 2026), în sectorul privat din România au fost înregistrate peste 34.000 de contracte de muncă reziliate oficial prin proceduri de concediere. Potrivit datelor centralizate de la Ministerul Muncii și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), piața muncii a trecut printr-un val intens de restructurări, ritmul ajungând la o medie estimată de specialiști de aproape 300 de concedieri pe zi în prima parte a anului 2026” a declarat Victor Cațavei.

Acesta reamintește de planul Alianței pentru Unirea Românilor, care include reducerea cheltuielilor statului cu 1% din PIB anual timp de patru ani, limitarea la 300 de parlamentari și un Guvern cu maximum 10 ministere.

„Planul Alianței pentru Unirea Românilor include reducerea cheltuielilor statului cu 1% din PIB anual timp de patru ani, limitarea la 300 de parlamentari și un Guvern cu maximum 10 ministere.

De asemenea, se va realiza:

– Majorarea pragului de impozitare, prin creșterea plafonului de încadrare la regimul de impozitare pentru microîntreprinderi la 250.000 de euro, pentru a proteja afacerile mici

– Accesibilitate timpurie în dezvoltarea firmelor, prin facilitarea intrării firmelor nou-înființate direct în regimul avantajos de microîntreprindere, eliminând condițiile restrictive de debut

– Corectarea taxării part-time, prin eliminarea supraimpozitării pe contractele de muncă cu timp parțial, măsură considerată de partid ca fiind o povară pentru micii antreprenori

– Combaterea evaziunii și protecția pieței interne, prin introducerea pe scară largă a taxării inverse pentru eliminarea fraudelor cu TVA, mecanism menit să echilibreze competiția dintre producătorii locali și importuri.

În concluzie, Alianța pentru Unirea Românilor propune stimularea producției naționale și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în contrapondere la politicile fiscale restrictive ale actualului guvern, printr-un set de măsuri bazate pe relaxare fiscală, debirocratizare și facilități directe pentru angajați și antreprenori, opunându-se direct taxării restrictive”, declară Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Un an de la lansarea planului de austeritate de către guvernul condus de Ilie Bolojan .Un an de incertitudini și de probleme economice și sociale pentru România” appeared first on AUR.

Eduard Koler atrage atenția că actualul climat economic a fost puternic influențat de politicile guvernamentale girate de fosta coaliție.

„Contextul economic actual parcurs de România este extrem de defavorabil, fiind marcat de creșterea nivelului inflației, impredictibilitate legislativă, creșteri de taxe si impozite, cea mai mare parte a IMM-urilor românești își pun doar problema supraviețuirii și nu a dezvoltării afacerilor, cum ar fi normal”, a explicat acesta.

Deputatul AUR subliniază că sondajul IMM România realizat în rândul a 2.110 de societăți comerciale din domeniile servicii, comerţ, producţie, HoReCa, construcţii, transport și agricultură scoate la iveală date îngrijorare privind provocările financiare cu care se confruntă antreprenorii.

„62,2% dintre antreprenori confirmă scăderea vânzărilor, iar 41,1% consideră că nu mai au resurse financiare pentru investiţii, ceea ce indică un blocaj tot mai accentuat al economiei productive”, a subliniat Koler.

În acest context, AUR solicită ca actualul guvern, prioritar prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, să implementeze programe de finanțare care să fie utile României.

„Ponderea fondurilor destinate mediului economic (IMM-urilor românești) este extrem de redusă, chiar dacă aceste proiecte au adus un plus de valoare semnificativă în precedentele sesiuni de alocare financiară. Aceste investiții au creat mii de locuri de muncă, au permis tehnologizarea fluxurilor productive și creștere economică”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

Acesta avertizează că în lipsa adoptării unor soluții concrete și urgente, absorbția resurselor financiare din programele operaționale vor fi afectată.

„În lipsa unor măsuri concrete, procentul de absorbție a finanțărilor din programele operaționale aferente perioadei de alocare 2021-2027 va rămâne extrem de redus, cu un impact nefavorabil semnificativ pentru mediul economic din Romania, care nu va avea lichidităţile financiare necesare pentru a realiza investiţiile absolut necesare adaptării la contextul actual al pieței”, a mai declarat Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Solicităm Ministerului Investițiilor si Proiectelor Europene să implementeze programe de finanțare pentru sprijinirea IMM-urilor românești” appeared first on AUR.

Prima inițiativă legislativă propusă de AUR vizează corectarea modului de taxare pentru contractele part-time și majorarea pragului de impozitare pentru IMM-uri la 250.000 de euro. Totodată, proiectul urmărește facilitarea accesului firmelor nou-înființate la regimul de microîntreprindere și încurajarea angajării tinerilor și pensionarilor.

„Vreau să vă prezint trei legi pe care le-am inițiat împreună cu colegii mei, de asemenea în sprijinul IMM-urilor, în principal, pentru că acestea reprezintă coloana vertebrală a economiei românești. Și aș începe cu prima, prin care dorim reimpozitarea corectă a salariilor part-time, pentru că astăzi există o nedreptate adusă multor români care, din păcate, nu pot lucra, din diferite motive, la program cu normă întreagă, iar aceștia își pot găsi cu greu un loc de muncă, pentru că astăzi, dacă o persoană vrea să lucreze sau lucrează cu program cu normă parțială, angajatorul este nevoit să plătească din bugetul propriu diferența de contribuții și impozit pentru acel angajat, ceea ce reprezintă o nedreptate atât pentru angajator, cât și pentru angajat, pe care vrem să o îndreptăm prin această lege.

A doua problemă ar fi mărirea pragului de impozitare pentru IMM-uri la 250.000 de euro, care astăzi a ajuns să fie 100.000 de euro. Din păcate, acest prag a fost coborât din 2018 până astăzi de 10 ori. În 2018, acest prag era de 1.000.000 de euro și ajuta cu adevărat IMM-urile din România să se dezvolte, să crească, iar acest prag a fost scăzut, așa cum vă spuneam, de 10 ori, ajungând astăzi la 100.000 de euro, un lucru total injust.

Mai dorim ca pentru firmele nou-înființate să poată beneficia de impozitare micro dacă angajează o persoană la program cu normă întreagă în 90 de zile, față de 30 de zile cât a fost”, a declarat deputatul AUR, Lucian Mușat.

A doua inițiativă legislativă urmărește modificarea sistemului de decontare a concediilor medicale, astfel încât firmele să nu mai fie obligate să aștepte ani întregi pentru recuperarea banilor de la stat.

„Despre a doua lege despre care vreau să vă vorbesc, reprezintă indemnizațiile concediilor medicale, o altă nedreptate adusă companiilor românești, pentru că să știți, toate companiile din România care au avut angajați aflați în concedii medicale au de recuperat bani de la statul român, bani care vin în urma unor solicitări și după așteptări de 2-3 ani și în urma unor… să știți că s-au făcut niște ecosisteme de șpăgi și comisioane care sunt cerute pentru a returna acești bani către angajator, ceea ce este incorect. Noi cerem ca primele 5 zile să fie suportate integral de către stat, pentru că angajații plătesc CASS, plătesc CAS, plătesc impozit”, a declarat Lucian Mușat.

De asemenea, acesta a prezentat și cea de-a treia propunere legislativă care vizează eliminarea obligației privind analiza de risc la securitate fizică pentru microîntreprinderi, măsură considerată o povară birocratică inutilă pentru firmele mici.

„Dorim eliminarea analizei de risc la securitate fizică pentru microîntreprinderi. Aceasta este o birocrație, mai bine spus, care este făcută la fiecare trei ani de aproape toate companiile, o afacere care aduce 100 de milioane de euro unor băieți deștepți din România. Noi propunem eliminarea acestei analize de risc pentru microîntreprinderi, urmând ca, pragul crescut pentru microîntreprinderi, și numărul companiilor care vor beneficia de această măsură va crește”, a declarat Lucian Mușat, deputat AUR.

The post AUR prezintă soluții pentru sprijinirea IMM-urilor și reducerea poverii fiscale asupra antreprenorilor români appeared first on AUR.

Proiectul de lege prevede facilitarea angajării mai ușoare a persoanelor care doresc să lucreze part-time, dar și eliminarea poverii financiare care apasă în prezent asupra companiilor ce au angajați cu normă parțială.

Proiectul de lege propune următoarele măsuri:

• Impozitarea corectă a contractelor part-time. Se elimină actuala obligație prin care antreprenorii trebuie să plătească contribuții și impozite la nivelul unui salariu cu normă întreagă, chiar dacă angajatul muncește doar 2–4 ore. În prezent, pentru persoanele care lucrează part-time și care nu sunt studenți sau pensionari, companiile sunt forțate să suporte din bugetele proprii diferențele de contribuții pentru orele neefectuate. Măsura propusă restabilește echitatea fiscală și oprește o veritabilă abuzivă „taxă pe muncă neprestată”.
• Extinderea perioadei de la 30 la 90 de zile pentru păstrarea regimului de microîntreprindere. O societate nou-înființată va putea rămâne la impozitul micro cu condiția de a angaja o persoană cu normă întreagă în 90 de zile față de termenul actual de 30 de zile. Argumentul inițiatorilor este unul practic: în 30 de zile nu se poate obține nici măcar un certificat de urbanism, cu atât mai puțin toate autorizațiile de funcționare necesare demarării activității.
• Acordarea statutului de microîntreprindere și companiilor care angajează studenți sau pensionari part-time. Proiectul permite ca o societate să beneficieze de impozitare micro dacă are angajat doar un student sau un pensionar cu program parțial de 4 ore. În prezent, condiția impusă de lege prevede ca o companie să aibă un angajat full-time sau mai mulți ale căror ore cumulate să echivaleze o normă completă de 8 ore.

„Prin aceste măsuri, arătăm antreprenorilor că statul trebuie să le fie partener, nu călău, așa cum se întâmplă acum, când oameni care nu au plătit niciodată un salariu sau un impozit pe profit decid, de la vârful statului român, împotriva climatului de afaceri românesc”, au declarat deputații AUR Mohammad Murad și Lucian Mușat, inițiatorii proiectului legislativ.

The post Mohammad Murad și Lucian Mușat (deputați AUR): „AUR este singurul partid care astăzi reprezintă interesele antreprenorilor români” appeared first on AUR.

Deci de nu știu câte ori mai mult a crescut în România din cauza inflației, pe de o parte, și din cauza inclusiv a inflației generate de creșterile din pix a salariilor din mediul public, care creează inflație și pentru cei din mediul privat și care nu sunt bazate pe productivitate.

Tocmai de aceea a crescut cu 7% numărul IMM-urilor care s-au radiat astăzi. Noi deja avem inflația cea mai mare din Uniunea Europeană de câteva luni bune, iar coaliția toxică propune măsurile fiscale care nu prezintă nicio taxare suplimentară pentru multinaționalele care își exportă nelegal profiturile în țările-mamă, ci prezintă doar măsuri de taxare suplimentară pentru IMM-uri, cum ar fi creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16% sau cel pe profit de la 16% la 19%. Deci este o guvernare criminală pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Ceva trebuie făcut, pentru că suntem pe buza prăpastiei, iar coaliția toxică nu vrea să înțeleagă chestiunea asta și nu vrea să se consulte cu partidele suveraniste.

The post Andrei Gușă (deputat AUR): Cutremur! Costul muncii a crescut cu 16,1% într-un an. Cu noile măsuri fiscale în vigoare, IMM-urile vor fi falimentate în bloc appeared first on AUR.

Domnul Marcel-Ioan BOLOȘ, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

De către: Deputat Răzvan Daniel BIRO

Circumscripția electorală: nr. 28 Mureș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.04.2025

Obiectul întrebării: Clarificări despre programul de digitalizare al IMM-urilor

Stimate domnule Ministru,

Politicile falimentare ale Guvernului, axate pe consum și pe acumularea de mari datorii, în ciuda faptului că sunt bine acoperite de o propagandă electorală, ruptă de orice contact cu realitatea, apropie statul de intrarea în incapacitate de plată, reflectată prin întârzieri majore de plăți, alături de programe guvernamentale de finanțare blocate.

Peste 7.000 de antreprenori români au plătit consultanți și au depus proiecte pentru a atrage fonduri europene cuprinse între 20.000-100.000 euro pe firmă, prin schema de finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor, din cadrul PNRR.

Având în vedere, domnule ministru, că, după mai mult de doi ani de la lansarea acestei finanțări, mii de oameni așteaptă să înceapă implementarea proiectelor, confruntându-se cu întârzieri procedurale la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este suma totală cumulată în urma întârzierii programului pentru digitalizarea IMM-urilor?

2. Câte proiecte au fost depuse de IMM-uri, la nivel național și câte sunt în curs de implementare? Solicit datele și pentru județul Mureș.

3. Având în vedere că experții în fonduri europene oferă funcționarilor de la MIPE și soluții pentru accelerarea programului, pentru ca România să utilizeze fondurile europene, cum vă explicați faptul că: evaluările nu au fost încheiate, numeroase proiecte fiind respinse abuziv, nu au fost încheiate contractările, iar procesul de contractare crește perioada de derulare de la lună la lună, practic contractarea durează cel puțin 45 zile per fiecare proiect – timp nemaiîntâlnit la alte programe și, mai nou, beneficiarilor li se solicită să actualizeze documentele cu dată de începere 15 aprilie 2025, termenele tot extinzându-se?

4. Care este situația proiectelor IMM pentru luna februarie 2025, inclusiv pentru județul Mureș?

Solicit răspuns scris.

The post Răzvan Biro – Întrebare parlamentară – Clarificări despre programul de digitalizare al IMM-urilor appeared first on AUR.