Există, din nou, în spațiul public, demersuri pentru legalizarea prostituției. Ultimul s-a concretizat prin inițiativa legislativă L161/2026 la Senat, ajunsă apoi la Camera Deputaților ca PL-x 358/2026, pe care am avut-o la raport în comisii în ultimele săptămâni.

Inițiatorii sunt aproape toți parlamentari PNL. Mulți dintre ei vin chiar din aripa așa-zis conservatoare. Cu toții vorbesc mult despre responsabilitate și stabilitate.

Iată una dintre manifestările acestei „responsabilități”: legalizarea prostituției.

Ni se spune că interdicția a eșuat. Că prostituția există oricum. Că tocmai interdicția ar fi creat condiții pentru rețelele de crimă organizată și trafic de persoane. Ni se spune că legalizarea ar scoate fenomenul la lumină.

Să fie oare așa?

Olanda a legalizat bordelurile în anul 2000. Rezultatul? Aproape 90% dintre anunțurile publice de prostituție erau tot din zona ilegală. Iar în zona legală, poliția olandeză estima că aproximativ 90% dintre femei erau constrânse să lucreze.

Concluzia este zdrobitoare: după legalizare, cel mult în jur de 1% lucrau legal și din proprie voință.

Așadar, legalizarea nu a scos prostituția la lumină. A pus o firmă legală peste o realitate ilegală.

Job Cohen, fost primar al Amsterdamului, a spus limpede: „Ne-am dat seama că nu mai este vorba de mici antreprenori, ci de mari organizații criminale implicate în trafic de femei, droguri, omoruri și alte activități infracționale.”

Legalizarea nu a distrus traficul. I-a deschis piața. A pus traficul de persoane, sclavia sexuală și abuzurile sub aparența legii.

Mai mult: prostituția nu este o alegere liberă pentru majoritatea femeilor aflate în această situație. Un studiu recent arată că peste 90% dintre femeile din prostituție o văd ca pe singura opțiune de supraviețuire. Nu ca pe o profesie. Nu ca pe libertate. Ca pe supraviețuire.

Majoritatea au suferit violență fizică, sexuală sau psihologică din partea cumpărătorilor sau proxeneților.

Al doilea argument folosit este cel sanitar. Ni se spune că bolile cu transmitere sexuală s-ar răspândi din cauza interzicerii prostituției. Nimic mai fals.

Dacă aproape 90% din prostituție rămâne ilegală, iar cel mult 1% este legală și voluntară, atunci orice „control sanitar” este, din start, o iluzie administrativă.

Dar chiar și în țările invocate ca model, lucrurile nu stau cum ni se spune.

Nici în Olanda, nici în Germania testarea pentru boli transmisibile sexual nu este obligatorie în sens real. În Olanda este doar recomandată. În Germania sunt obligatorii consultările medicale, dar testarea este voluntară.

Deci statul legalizează piața, dar nu poate garanta nici măcar controlul medical al celor implicați.

Siguranța medicală este o vorbă frumoasă, fără acoperire reală. Legalizarea creează iluzia că un fenomen murdar, violent și degradant poate deveni igienic printr-o autorizație.

Nu poate.

Urmează apoi argumentul fiscal. Ni se spune că statul ar încasa taxe. Că ar fi o sursă de venit la buget.

Dar ce fel de stat își face venituri din exploatarea femeilor? Ce fel de stat pune impozit pe umilință, pe violență, pe disperare?

Am văzut deja: legalizarea nu elimină prostituția ilegală. Nu elimină traficul. Nu elimină proxeneții. Nu elimină violența. Nu elimină bolile. În schimb, crește piața, crește cererea și dă exploatării o aparență de normalitate.

Iar costurile sociale sunt incomparabil mai mari decât orice impozit încasat: trafic de persoane, violență, boli, dependențe, traume, familii distruse, femei distruse, comunități degradate.

Prostituția nu devine demnă prin fiscalizare. Exploatarea nu devine acceptabilă prin autorizație. Iar omul nu devine marfă doar pentru că statul a găsit un cod fiscal pentru asta.

Concluziile sunt simple.

Legalizarea bordelurilor nu elimină prostituția ilegală. O acoperă.

Legalizarea nu elimină traficul de persoane. Îi deschide piața.

Legalizarea nu protejează femeile. Legitimizează abuzul asupra lor.

Legalizarea nu aduce sănătate publică. Creează doar iluzia controlului sanitar.

Legalizarea nu aduce câștig real statului. Costurile sociale sunt mult mai mari decât taxele încasate.

Aceasta este „responsabilitatea” celor care se pregătesc să transforme degradarea umană în activitate economică.

Eu cred că statul român nu trebuie să legalizeze prostituția. Trebuie să protejeze femeile, să combată traficanții, să pedepsească proxeneții, să descurajeze cumpărarea de servicii sexuale și să ofere căi reale de ieșire din exploatare.

România nu are nevoie de bordeluri autorizate. România are nevoie de demnitate.

The post Alin Coleșa – Declarație politică – Responsabilitatea politică și legalizarea prostituției appeared first on AUR.

Aceste organizații invocă o serie de motive aparent pertinente: probleme legate de moștenire, de regimul bunurilor comune, de coasigurarea medicală, de pensia de urmaș sau de dobândirea cetățeniei prin căsătorie ori parteneriat.

Realitatea este că un drum la notar rezolvă marea majoritate a acestor probleme. Moștenirea și regimul bunurilor se pot reglementa prin testament, donație sau contracte.

Însă, dacă privim cu atenție toate aceste motive, constatăm un lucru esențial: ele sunt, fără excepție, drepturi conferite de căsătorie. Iar dacă le-am reglementa printr-un parteneriat civil, am obține o instituție cu un profil juridic aproape identic căsătoriei. Doar forma ar fi diferită; fondul ar fi același.

Practic, am avea tot o căsătorie — doar că i-am spune parteneriat.

Iar consecința ar fi limpede: o redefinire a căsătoriei. O definiție nouă, care de această dată ar include și uniunea între persoane de același sex. Pe ușa din dos, am legaliza căsătoria homosexuală.

Nu este o speculație. În aproape toate țările unde parteneriatul civil a fost introdus, el a fost urmat — în cinci până la cincisprezece ani — de legalizarea căsătoriei între persoane de același sex și, odată cu ea, de dreptul la adopția copiilor.

Și aici ajungem la întrebarea de fond: de ce ne-am opune căsătoriei între persoane de același sex și adopției de copii?

la cuplurile de bărbați homosexuali – infidelitatea sexuală e norma; iar fidelitatea excepția – o excepție doar teoretică – practic nu există fidelitate în homosexualitate.

Până la 80% dintre aceste cuplurile de bărbați au relații deschise — de aproape zece ori mai mult decât în cazul cuplurilor heterosexuale. „Fidelitatea” însăși este redefinită: rămâne, eventual, angajamentul emoțional, dar nu și cel trupesc.

Consecințele de sănătate publică sunt măsurabile. Prevalența HIV la cuplurile de bărbați, adică procentul de îmbolnăviri cu HIV la cuplurile homosexuale de bărbați, e de aproximativ 100 de ori mai mare decât la cuplurile heterosexuale.

Instabilitatea relațiilor, ratele ridicate de despărțire, lipsa exclusivității — toate acestea conturează un mediu pe care nu îl putem trece cu vederea atunci când discutăm despre creșterea unui copil.

Aceasta să fie „familia” pe care o oferim unui copil? Acesta să fie mediul în care să crească un copil orfan sau abandonat? Răspunsul nostru este: nu.

Adevărul trebuie spus deschis. Da, căsătoria însăși este astăzi erodată; multe cupluri se despart. Dar slăbiciunea unei instituții nu ne obligă să o desființăm — ne obligă să o întărim. Faptul că familia trece prin dificultăți nu este un motiv să numim anormalul normalitate, să legalizăm pe ușa din dos căsătoria homosexuală și să expunem copiii unor medii nepotrivite.

Apărarea familiei firești — bărbat, femeie și copiii lor — nu este o formă de ură față de nimeni. Este o datorie față de copii și față de viitorul acestei națiuni. Și este o datorie pe care nu o vom abandona.

The post Alin Coleșa – Declarație politică – De ce legalizarea parteneriatului civil este nocivă appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

        În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR – Ionelia-Florența Priescu

___________________

Deputat AUR – Silviu-Octavian Gurlui

___________________

Deputat AUR – Ilie-Alin Coleșa

___________________

Senator AUR – Eugen-Cristian Șipoș

___________________

Senator AUR – Niculina Stelea

___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

ANRE este autoritatea administrativă autonomă cu rol central în funcționarea piețelor de energie electrică, energie termică și gaze naturale din România. Potrivit prevederilor OUG nr. 33/2007, ANRE elaborează și aplică reglementările obligatorii la nivel național, stabilește tarifele de transport și distribuție, autorizează operatorii economici din sector și implementează deciziile Agenției de Cooperarea a Reglementatorilor în Domeniul Energiei (ACER) și ale Comisiei Europene. Toate aceste atribuții au un pronunțat caracter tehnic, presupunând cunoaștere aprofundată a sectorului energetic.

Cu toate acestea, cadrul legal actual al OUG nr. 33/2007 nu impune cerințe suficient de riguroase privind formarea profesională de natură tehnică pentru membrii Comitetului de Reglementare sau ai Consiliului Consultativ al ANRE. Această lacună legislativă a permis, în practică, numirea sistematică în conducerea autorității a unor persoane cu formare exclusiv juridică, fiscală sau administrativă, fără experiență relevantă în domenii tehnice specifice energiei și fără o înțelegere profundă a implicațiilor tehnice ale acestor domenii.

Din păcate, în prezent putem vorbi despre o veritabilă problemă de politizare a conducerii ANRE, aspect ce a fost documentat în mod repetat de presă ori de organizații neguvernamentale.

Publicațiile recente din presă au evidențiat că România rămâne o excepție negativă față de statele europene, că numirea parlamentară directă a conducerii ANRE ridică probleme de compatibilitate cu spiritul legislației europene privind independența regulatorilor, și că, în alte state europene aceste entități funcționează ca agenții conduse de personal profesionist, nu de consilii politizate.

În ultimii ani, influența politică a contribuit la numirea în administrația ANRE a unor persoane fără experiență și legătură cu domeniul, recomandate exclusiv pe criterii politice. Efectul este evident în contextul în care numirea în funcții de administrație ale ANRE se face de către Parlament sau de către primul-ministru în cazul Consiliului consultativ al ANRE. Cu toate acestea, politizarea dusă la extrem în numirea aparatului administrativ al unei autorități cu rol în domeniul energetic, este de natură să creeze vulnerabilități periculoase pentru siguranța statului român.

Prezenta propunere legislativă urmărește remedierea lacunei normative descrise, prin introducerea unor cote minime de specialiști cu studii superioare tehnice din domeniile energiei electrice, energiei termice și gazelor naturale, atât la nivelul Comitetului de Reglementare (minimum 2 din cei 4 membri neexecutivi), cât și la nivelul Consiliului Consultativ.

Măsura nu urmărește excluderea juriștilor sau economiștilor, ci asigurarea unui nucleu profesional tehnic minim în organele decizionale, fără de care reglementările riscă să fie formal corecte din punct de vedere juridic, dar tehnic inadecvate, cu posibile consecințe grave asupra domeniului energetic. Cotele propuse sunt modeste față de componența totală a organelor, lăsând o marjă largă pentru numiri pe criterii juridice sau economice.

Propunerea va avea impact pozitiv prin: creșterea calității reglementărilor în sectorul energetic, în beneficiul consumatorilor, reducerea riscului de decizii tehnic eronate cu consecințe de securitate energetică, consolidarea credibilității și independenței funcționale a ANRE și alinierea mai fermă la standardele europene privind independența regulatorilor naționali.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

INIȚIATOR:

Deputat AUR – Ionelia-Florența Priescu

___________________

Deputat AUR – Silviu-Octavian Gurlui

___________________

Deputat AUR – Ilie-Alin Coleșa

___________________

Senator AUR – Eugen-Cristian Șipoș

___________________

Senator AUR – Niculina Stelea

___________________

LEGE pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I. – Ordonanța de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2¹), care va avea următorul cuprins:

„(2¹) Cel puțin 2 dintre membrii neexecutivi numiți trebuie să fi absolvit studii superioare în oricare dintre următoarele domenii de licență:

1. Inginerie energetică, indiferent de specializare;
2. Inginerie electrică în oricare dintre următoarele specializări: sisteme electrice, electronică de putere și acționări electrice, electrotehnică;
3. Mine, petrol și gaze în oricare dintre următoarele specializări: inginerie minieră, inginerie de petrol și gaze, transportul, depozitarea și distribuția hidrocarburilor.”

• La articolul 6, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹), care va avea următorul cuprins:

„(1¹) Cel puțin unul dintre cei doi membri numiți, prevăzuți la alin. (1) literele a), b), c), e) și f), trebuie să fi absolvit studii superioare în oricare dintre următoarele domenii de licență:

1. Inginerie energetică, indiferent de specializare;
2. Inginerie electrică în oricare dintre următoarele specializări: sisteme electrice, electronică de putere și acționări electrice, electrotehnică;
3. Mine, petrol și gaze în oricare dintre următoarele specializări: inginerie minieră, inginerie de petrol și gaze, transportul, depozitarea și distribuția hidrocarburilor.”

Art. II. – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Ionelia Priescu – Lege pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei appeared first on AUR.

Decese față de nașteri

Ieri, 12 mai 2026, INS a publicat datele demografice pentru luna martie: 20.800 de decese față de 10.700 de nașteri. Decesele — de aproape două ori mai mari decât nașterile.

Nimic nou față de luna februarie: 20.000 de decese, 10.000 de nașteri.

Nimic nou față de întreaga perioadă a Guvernului Bolojan. În fiecare lună, România a pierdut prin spor natural negativ aproximativ 10.000 de oameni. Per total, în mandatul acestui guvern: minus 120.000. Și asta fără să cunoaștem structura etnică — pentru că statul român refuză să publice date defalcate pe etnii. Cred că noi, românii, cetățenii români, stăm de fapt mult mai prost.

Emigrația

În ultimul an, aproximativ 120.000 de cetățeni români au plecat definitiv din țară — mai mulți decât s-au întors.

Per total, România pierde definitiv, în fiecare an, cel puțin 240.000 de cetățeni români. Și din nou: fără să cunoaștem structura etnică. Cred că noi, românii, stăm de fapt mult mai prost.

În schimb, primim anual minimum 100.000 de imigranți non-europeni, necreștini.

Foarte pe scurt – pierdem 240.000 de cetățeni români creștini, parte a culturii și civilizației europene creștine, și primim în loc 100.000 de imigranți necreștini, non-europeni. Acesta este un proces de înlocuire a populației României. Nu este o exagerare în a-l numi astfel.

Ce face Guvernul Bolojan într-o asemenea situație gravă?

Taxează 145.000 de mame cu 10% pe lună — pentru că au îndrăznit să aibă copii.

Crește impozitele pe locuințe cu minimum 70-80%, în multe cazuri mai mult de dublu.

Crește impozitele pe mașinile mici și vechi cu 50-80%; pe mașinile hibride și pe cele cu norme Euro 3 sau mai vechi, impozitul se triplează sau mai mult.

Crește TVA la 21%, accizele la combustibili cu minimum 10%.

Obligă profesorii să muncească două ore în plus pe săptămână fără niciun ban în plus — reducând efectiv salariile reale cu peste 10% — și taie plata cu ora cu 50%.

Alte multe creșteri de taxe și impozite.

Rezultatul: peste 50.000 de locuri de muncă pierdute în România.

Dar ce a mai făcut Guvernul Bolojan?

Poate veți spune — stai puțin, premierul a fost responsabil, datoria țării o luase razna, trebuia să crească veniturile și să scadă cheltuielile. Bun. Atunci să vedem ce altceva a mai făcut Guvernul Bolojan.

Ne va împrumutat cu 16,7 miliarde de euro pentru a cumpăra armament. Vom plăti înapoi, cu dobânzi, aproximativ 32 de miliarde — dublul.

Banii vor merge, în general, către companii străine, fără licitație.

Un exemplu deja celebru: 5,6 miliarde de euro acordate unei singure firme germane — Rheinmetall — fără nicio competiție, fără nicio licitație.

Ce spun economiștii, profesorii universitari?

Economia Germaniei va crește cu 8,5 miliarde de euro din banii împrumutați de noi și dați pe armele fabricate de ei. Le vom crea peste 33.500 de locuri noi de muncă.

Economia Franței va crește cu 1,8 miliarde de euro din aceiași bani. Le vom crea aproape 9.000 de locuri noi de muncă.

Vom crește, desigur, și profitul băncilor și fondurilor de investiții străine — BlackRock, Vanguard, Goldman Sachs — care câștigă și din acțiunile Rheinmetall, și din dobânzile pe care le vom plăti decenii întregi.

Din cele 32 mld de € plătite de noi pentru programul SAFE doar un procent de maximul 25% îl vom repera prin creșteri ale PIB și a veniturilor bugetare.

Aceasta este România Guvernului Bolojan și a Președintelui Dan.

The post Alin Coleșa – Declarație politică – Înlocuirea populației autohtone creștine a României și rolul jucat de conducerea țării – Guvernul Bolojan și Președintele Dan appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere că:
– la întrebarea parlamentară nr. 682B din 28-10-2025, având același obiect (https://www.cdep.ro/interpel/2025/r682B.pdf), termenul legal de răspuns era data de 18-11-2025; răspunsul a fost transmis abia la data de 30-01-2026, cu peste 70 de zile întârziere, iar
conținutul nu a acoperit datele solicitate;
– transparența pieței angro de energie electrică este element esențial al controlului parlamentar și al protejării interesului public;
– ponderea majoritară a capitalului de stat în structura producătorilor activi pe PZU obligă la transparență sporită,
vă rog să-mi transmiteți, în format digital deschis (CSV/XLSX), defalcat pe fiecare interval orar (1–24) al fiecărei zile din perioada 01.01.2021 – 31.12.2025:
a) prețurile de ofertare (lei/MWh) ale fiecărui vânzător selectat și cantitatea (MWh) tranzacționată de acesta, cu identificarea participantului;
b) ponderea lunară medie a energiei tranzacționate pe PZU din totalul tranzacțiilor și, separat, din totalul consumului național.
Având în vedere că o parte semnificativă a producătorilor activi pe PZU sunt societăți cu capital majoritar de stat (Hidroelectrica, Nuclearelectrica,
Complexul Energetic Oltenia, Termoelectrica și altele), supuse regimului de transparență instituit prin OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, și că informațiile privind
tranzacționarea energiei electrice pe o piață organizată, cu obligații proprii de transparență ex-post, intră sub incidența Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicit identificarea deplină a operatorilor. În subsidiar, dacă invocați restricții punctuale de confidențialitate, solicit o versiune pseudo-anonimizată însoțită de metodologia integrală de agregare și de motivarea juridică punctuală a
anonimizării, cu indicarea expresă a normelor legale derogatorii de la regimul general de transparență instituit prin actele normative anterior menționate.
În temeiul art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit cu respect răspuns scris și detaliat în termen de 15 zile

The post Alin Coleșa – Interpelare – Date statistice privind evoluția prețului energiei electrice pe PZU – serii orare (2021–2025). Reiterarea interpelării parlamentare nr. 682B/28.10.2025 appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere că:
– la întrebarea parlamentară nr. 682B din 28-10-2025, având același obiect (https://www.cdep.ro/interpel/2025/r682B.pdf), termenul legal de răspuns era data de 18-11-2025; răspunsul a fost transmis abia la data de 30-01-2026, cu peste 70 de zile întârziere, iar conținutul nu a acoperit datele solicitate;
– transparența pieței angro de energie electrică este element esențial al controlului parlamentar și al protejării interesului public;
– ponderea majoritară a capitalului de stat în structura producătorilor activi pe PZU obligă la transparență sporită, vă rog să-mi transmiteți, în format digital deschis (CSV/XLSX), defalcat pe fiecare interval orar (1–24) al fiecărei zile din perioada 01.01.2021 –
31.12.2025:
a) prețurile de ofertare (lei/MWh) ale fiecărui vânzător selectat și cantitatea (MWh) tranzacționată de acesta, cu identificarea
participantului;
b) ponderea lunară medie a energiei tranzacționate pe PZU din totalul tranzacțiilor și, separat, din totalul consumului național.
Având în vedere că o parte semnificativă a producătorilor activi pe PZU sunt societăți cu capital majoritar de stat (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Termoelectrica și altele), supuse regimului de transparență instituit prin OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, și că informațiile privind tranzacționarea energiei electrice pe o piață organizată, cu obligații proprii de transparență ex-post, intră sub incidența Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicit identificarea deplină a operatorilor. În subsidiar, dacă invocați restricții punctuale de confidențialitate, solicit o versiune pseudo-anonimizată însoțită de metodologia integrală de agregare și de motivarea juridică punctuală a anonimizării, cu indicarea expresă a normelor legale derogatorii de la regimul general de transparență instituit prin actele normative anterior menționate.
În temeiul art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit cu respect răspuns scris și detaliat în termen de 15 zile.

The post Alin Coleșa – Interpelare – Date statistice privind evoluția prețului energiei electrice pe PZU – serii orare (2021-2025). Reiterarea interpelării parlamentare nr. 682B/28.10.2025 appeared first on AUR.

Domnului Bogdan IVAN, Ministrul Energiei

De către: Deputat Ilie-Alin COLEȘA

Circumscripția electorală: nr. 13 Cluj

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 28.10.2025

Obiectul interpelării: Date statistice privind evoluția speculativă a prețului la energia electrică pe PZU; o soluție rapidă și corectă

Stimate Domnule Ministru,

Mecanismul actual de stabilire a prețului pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a energiei electrice reprezintă o legiferare a unui preț pur speculativ, bazat pe prețul maxim selectat pentru acoperirea cererii (denumit în engleză „pay-as-cleared”).

Acest sistem permite vânzătorilor de energie electrică să facă profituri speculative, pe spinarea societății și a industriei românești, pe care astfel le distrug.

Pentru a reliefa amploarea acestui mecanism de speculă, dar și pentru a-l stopa prin găsirea rapidă a unor soluții vă adresez următoarele întrebări și sugestii:

1. Serii de date statistice – PZU (ultimii 5 ani)

Vă rog să-mi transmiteți, în format digital deschis (CSV/XLSX), defalcat pe fiecare interval orar (1–24) al fiecărei zile din ultimii 5 ani:

1.1. Prețul de tranzacționare (lei/MWh) pe fiecare interval orar (1–24);

1.2. Cantitatea totală tranzacționată (MWh) pe fiecare interval orar (1–24);

1.3. Prețurile de ofertare (lei/MWh) ale fiecărui vânzător selectat și cantitatea (MWh) tranzacționată de acesta, pe fiecare interval orar (1–24) – cu identificarea participantului; dacă există restricții de confidențialitate, vă rog o versiune pseudo-anonimizată, însoțită de metodologia de agregare;

1.4. Prețul mediu ponderat al energiei electrice tranzacționate pe fiecare interval orar (1–24).

2. Care a fost ponderea lunară medie a energiei tranzacționate pe PZU din totalul tranzacțiilor / consumului (ultimii 5 ani)?

3. Impactul prețului PZU asupra piețelor la termen (bilaterale centralizate & OTC):

3.1. Mecanismele prin care prețul rezultat pe PZU este folosit ca referință (indexare PZU ± spread, clauze de ajustare, formule de escaladare) în contractele PCCB și PC-OTC;

3.2. Corelația statistică (coeficienți de corelație zilnică/săptămânală) între ROPEX_DAM și prețurile medii pe scadențe standard (lună/trim./an) pe PCCB/PC-OTC pentru ultimii 5 ani;

4. Influența PZU asupra pieței certificatelor verzi și a facturii finale

4.1. Să explicați dacă/în ce măsură prețul de pe PZU influențează formarea prețului certificatelor verzi (direct sau prin obligații/cerere), inclusiv prin mecanisme de referențiere în contracte;

4.2. Să transmiteți metodologia prin care costul certificatelor verzi este transferat în factura finală a consumatorului și deciziile/Comunicatele ANRE relevante pe anii 2021–2025;

5. Soluții: cred că cea mai rapidă și corectă soluție pentru a elimina acest mecanism speculativ de pe PZU, pay-as-cleared, este înlocuirea lui cu plata conform ofertei („pay-as-bid”), care ar remunera fiecare participant după prețul său real de ofertare, nu la prețul maxim selectat.

În acest sens menționez că am depus inițiativa legislativă înregistrată la Senat cu nr. B299/2025, (https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b299&an_cls=2025), care propune modificarea Legii nr. 123/2012 prin introducerea unui mecanism de preț mediu ponderat pe PZU.

Propunerea de adoptare a mecanismului de plată conform ofertei („pay-as-bid”) reprezintă o alternativă corectă și eficientă, care ar putea fi integrată în cadrul legislativ actual pentru a elimina definitiv caracterul speculativ al PZU.

Vă rugăm să precizați poziția Ministerului Energiei față de această inițiativă legislativă, față de propunerea menționată, precum și eventualele planuri de reformă în acest sens.

În temeiul art. 203, alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit cu respect răspuns scris și detaliat în termen de 15 zile.

The post Ilie-Alin Coleșa – Interpelare – Date statistice privind evoluția speculativă a prețului la energia electrică pe PZU; o soluție rapidă și corectă appeared first on AUR.

Domnului Daniel-Ovidiu DAVID, Ministrul Educației și Cercetării

Doamnei Diana-Anda BUZOIANU, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Domnului Petre-Florin MANOLE, Ministru Muncii

De către: Deputat Ilie-Alin COLEȘA

Circumscripția electorală: nr. 13 Cluj

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.08.2025

Obiectul întrebării: Clarificări și propuneri pentru calificarea „pădurar” în contextul modificărilor aduse de Legea Codului Silvic

Stimate Domnilor Miniștrii,

Conform legii pentru aprobarea noului Cod Silvic, prin art. 15 alin. (5)se impune pentru angajarea pe post de pădurar absolvirea studiilor liceale sau postliceale de specialitate (nivel 4 sau 5 din Cadrul național al calificărilor – CNQ).

Această reglementare aduce contradicții raportat la legislația în vigoare privind nivelurile de calificare, formarea profesională a adulților și statutul personalului silvic.

Drept urmare vă adresez următoarele întrebări:

1. Nivelul de calificare impus prin Codul Silvic – Art. 15 alin. (5) din Codul Silvic impune nivelele 4–5 din Cadrul național al calificărilor, deși Registrul național al calificărilor stabilește pentru calificarea „pădurar” nivelul 3 (link RNCP –
edu.ro).

Întrebare: Sunteți conștienți de această contradicție legislativă și care sunt argumentele care justifică modificarea nivelului minim de calificare stabilit de Ministerul Educației, autoritatea competentă pentru CNQ?

2. Contradicția cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic

– Art. 4 alin. (2) lit. f) și art. 7 alin. (1) din OUG nr. 59/2000 (link just.ro) permit încadrarea pădurarilor pe baza formării profesionale a adulților, conform nivelului 3 din Cadrul național al calificărilor.

Întrebare: Recunoașteți existența conflictului între Codul Silvic și OUG nr. 59/2000 și aveți în vedere corelarea legislativă a celor două acte normative?

3. Impactul asupra formării profesionale a adulților – OUG nr. 129/2000

– Eliminarea accesului la profesie prin nivel 3 din Cadrul național al calificărilor afectează furnizorii autorizați și reduce accesibilitatea (link OUG 129/2000 – just.ro).

Întrebare: Care este evaluarea dvs. privind impactul socio-economic asupra furnizorilor autorizați și asupra persoanelor care pot dobândi competențe prin formare profesională continuă la acest nivel?

4. La nivel european există calificări similare pentru ocupații echivalente în domeniul silvic, cum ar fi programele de formare pentru “forestry workers” sau “forest technicians” în țări precum Germania (Ausbildung zum Forstwirt, nivel 3-4 EQF) sau Finlanda (Vocational Qualification in Forestry, nivel 3 EQF), care permit accesul la profesii similare pădurarului prin formare profesională continuă, fără a impune obligatoriu studii liceale complete, conform bazei de date Europass și rețelei EDUFOREST (European Network of Forestry Training Centres, accesibilă la: https://www.eduforest.eu/)?

Întrebare: În acest context, cum intenționează Ministerul să armonizeze cerințele naționale cu standardele europene, evitând afectarea furnizorilor de formare profesională și asigurând continuitatea calificărilor la nivel 3 CNC pentru pădurari?

5. Atribuțiile de agent constatator și Codul Administrativ – Art. 136 din Codul Silvic prevede atribuții de agent constatator, iar Codul administrativ (OUG nr. 57/2019) (link – just.ro) permite introducerea de excepții pentru funcții similare, fără obligativitatea nivelului 4–5 din Cadrul național al calificărilor.

Întrebare: Aveți în vedere introducerea unei excepții pentru profesia de pădurar, astfel încât atribuțiile de agent constatator să poată fi exercitate și cu nivel 3 din Cadrul național al calificărilor?

6. Dialog interinstituțional

– Modificările legislative au impact asupra educației, pieței muncii și administrării fondului forestier.

Întrebare: Sunteți dispuse să constituiți un grup de lucru între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Educației, cu participarea furnizorilor autorizați de formare profesională, pentru elaborarea unor soluții legislative consensuale?

7. Propunerea de compromis

– Menținerea nivelului 3 din Cadrul național al calificărilor pentru acces în profesie, introducerea unei excepții în Codul administrativ și corelarea Codului Silvic cu OUG nr. 59/2000 și OUG nr. 129/2000.

Întrebare: Care este poziția dvs. față de această propunere și care ar fi etapele și calendarul pentru implementarea sa?

În temeiul art. 203, alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit răspuns în scris, în termen de
15 zile.

The post Ilie-Alin Coleșa – Întrebare parlamentară – Clarificări și propuneri pentru calificarea „pădurar” în contextul modificărilor aduse de Legea Codului Silvic appeared first on AUR.

Deputatul atrage atenția că, încă din momentul încheierii contractului, Primăria Cluj-Napoca și Ministerul Transporturilor și-au asumat termene imposibil de îndeplinit din cauza complexității construirii celor 19 stații de metrou și 20 de kilometri de traseu, într-o perioadă scurtă de timp.

„Valoarea totală era de aproape 14 miliarde de lei, dintre care aproximativ un miliard și jumătate de la Uniunea Europeană, cu un anumit termen de finalizare, 96 de luni (…) însă, până la finalul anului 2026 ar fi trebuit să fie gata nouă stații din cele 19 pe un traseu de aproximativ 7,5 km din cei 20 de km. Acest termen era evident de la început unul imposibil de realizat.”

Ilie Coleșa îi acuză pe primarul Emil Boc, fostul premier Marcel Ciolacu și fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, că au înscenat un moment fals de campanie electorală pentru alegerile locale și europarlamentare din luna iunie 2024, promițând cu fast construirea metroului.

„Se știa încă de anul trecut că banii de la Uniunea Europeană, care ar fi trebuit să fie aproximativ 10% din totalul proiectului, erau doar o minciună. (…) Încă din mai 2024, aici nu exista nicio organizare de șantier, nicio delimitare a terenului. În schimb, în iunie 2024 a apărut ceea ce vedeți acum, doar pentru acel eveniment la care au participat primarul Emil Boc, premierul de la acea dată, Marcel Ciolacu, și ministrul Transporturilor de la acea dată, Grindeanu. Ei și-au făcut campanie, au creat un moment de marketing electoral fals, înainte de alegerile europarlamentare și locale.”

Deputatul AUR arată că, în comuna Florești, unde ar fi trebuit să înceapă lucrările cu așa-numitele „cârtițe” pentru executarea săpăturilor, avem doar un șantier inactiv și altul în care se fac pregătiri timide de începere a lucrărilor, totul într-o incertitudine și lipsă de transparență emblematice pentru acest proiect.

Toate acestea în condițiile unei lipse a finanțării evidente și a măsurilor de austeritate care lovesc categoriile vulnerabile și sectoarele vitale ale statului, realizarea metroului devine o misiune imposibilă.

„Cert este că acest proiect este unul, după părerea mea cel puțin, irealizabil. Trebuie să fim sinceri și cinstiți. Tuturor ne-ar plăcea să avem un metrou (…) însă costurile acestuia sunt foarte mari și în condițiile în care se iau bani de la mame, în condițiile în care se iau bani de la sănătate, de la profesori, de la bursele studenților, de la antreprenori, de la toată lumea prin creșterea TVA-ului și a celorlalte taxe, evident că nu vor fi nici cele 15 miliarde aproximate pentru metroul clujean.”

Ilie Coleșa atrage atenția că statul român a plătit deja 230 de milioane de euro pentru proiectare, iar în cazul în care lucrarea nu va mai fi realizată, există riscul achitării unor despăgubiri către câștigătorul licitației, metroul rămânând doar pe hârtie.

„Ce este cert e că noi rămânem cu cele aproximativ 230 de milioane de euro deja plătiți pentru proiectare și pentru achiziția unor materiale, și cu primejdia de a fi sancționați de către câștigătorul licitației, în cazul în care acest proiect nu s-ar face. (…) Un proiect care a rămas doar pe hârtie, care răspunde unei nevoi reale, care a înghițit deja sute de milioane de euro, dar care, în realitate, nu se va putea face, nu în termenele stabilite și nu în condițiile stabilite.”

„De la început au făcut totul având doar scopul de a fabrica o promisiune electorală nerealizabilă. Informațiile clare despre etapele și termenele aferente sunt incomplete, neclare, din surse neoficiale. De fapt ele nu există. Autorizația de construire a fost emisă în regim de urgență fără a fi realizată de fapt documentația tehnică completă aferentă. Chiar dacă lucrările vor începe cumva, în final nu vom avea decât noi șantiere abandonate și sume imense de bani risipite.”

Deputatul afirmă că a adresat multiple solicitări Primăriei din Cluj-Napoca pentru a prezenta informațiile privind termenele și plățile fiecărei etape a proiectului, fără a primi răspunsuri din partea autorităților.

„Voi insista cu această întrebare, voi cere caietul de sarcini, voi cere contractul, pentru a afla foarte clar care sunt etapele și termenele aferente fiecărei etape și prețul aferent fiecărei etape. Pentru că, altfel, riscăm ca și în 2028, de exemplu, să asistăm la același eveniment, la aceeași strategie de marketing electoral, prin care acești mincinoși să încerce să ne păcălească și să ne ceară voturile”, a conchis deputatul AUR, Ilie-Alin Coleșa.

The post Ilie-Alin Coleșa, deputat AUR: „Metroul din Cluj – o finanțare imposibilă, termene imposibile, condiții infernale” appeared first on AUR.