Potrivit unei analize a parlamentarului AUR, calculele şi configuraţia politică din Legislativ dovedesc că AUR nu doar că nu a fost favorizat prin primirea celor trei funcţii în Biroul Permanent, ci a fost dezavantajat pe parcursul actualului mandat parlamentar.
Alin-Ilie Coleşa explică structura forului de conducere şi algoritmul prin care ar trebui, în mod legal şi corect, să fie împărţite aceste poziţii.
“Cum ar trebui să fie împărţite locurile din Biroul Permanent? Componenţa Biroului Permanent trebuie să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, configuraţie rezultată în urma alegerilor parlamentare. Dacă AUR, de exemplu, are 20% din Cameră, ar trebui să aibă aproximativ şi 20% din Biroul Permanent.
Proporţionalitatea însă nu poate fi perfectă în fiecare sesiune, pentru că, de exemplu, un grup, un partid parlamentar de 5% reprezintă doar a 20-a parte din Cameră, în timp ce un loc în Biroul Permanent reprezintă a 13-a parte. De aceea, pentru a sincroniza aceste valori, reprezentarea trebuie urmărită în timp, pe parcursul întregului mandat. Şi un mandat fiind pe 4 ani, iar un an având două sesiuni, deci în total 12 sesiuni parlamentare ori 13 locuri în Biroul Permanent, în total avem 104 locuri în Biroul Permanent în întreg mandatul parlamentar.
Conform configuraţiei politice, PSD ar trebui să aibă astfel 27 de locuri pentru cele 25-26% de procente, AUR 20 de locuri, PNL 15 locuri, USR 13, SOS 9, POT 7, UDMR 7, Minorităţi 6.
Deci, un exemplu de repartiţie echilibrată, dar corectă pentru prima sesiune parlamentară ar fi trebuit să arate aşa: PSD 4 locuri, AUR 3 locuri, PNL 2 locuri, USR 2 locuri, SOS un loc, POT un loc, UDMR zero locuri, minorităţile zero locuri”, precizează deputatul AUR.
Alin-Ilie Coleşa subliniază că pe parcursul primelor trei sesiuni parlamentare aproape toate formaţiunile politice parte a coaliţiei de guvernare au primit mai multe locuri în Biroul Permanent decât li se cuveneau, partidele din opoziţie fiind cele nedreptăţite.
“Ce s-a întâmplat însă în primele trei sesiuni: PSD 15 locuri în loc de 12 locuri, AUR a luat doar 6 locuri în loc de 9, USR 6 în loc de 4, UDMR 3 în loc de 2. În concluzie, după primele trei sesiuni parlamentare, AUR primise cu trei locuri mai puţin decât i se cuvenea în mod normal, SOS cu trei locuri mai puţin, POT cu două locuri mai puţin.
Întreaga opoziţie a fost nedreptăţită în mod flagrant. În schimb, PSD a luat cu trei locuri în plus, USR a luat cu două locuri în plus, UDMR cu un loc în plus, PNL a fost pe zero”, a mai spus Alin-Ilie Coleşa.
“După destrămarea teoretică şi parţial reală a monstruoasei coaliţii de guvernare, repartiţia a fost următoarea în această sesiune: PSD a luat tot 5 locuri, AUR a luat 3, PNL 1, USR 1, SOS 1, primul loc, POT zero, UDMR 1, Minorităţile 1. Deci AUR a primit 3 locuri, exact cât i se cuvenea, fără însă să recupereze nimic din cele 3 locuri restante. SOS a primit tot un loc, cât i se cuvenea, fără să recupereze nimic din cele 3 locuri restante. POT nu a primit nimic. USR a primit locul cuvenit, fără să i se scadă cele două locuri primite în plus. PNL a primit un singur loc.
Da, PNL a pierdut deocamdată un loc conform graficului, dar acel loc nu este la AUR, nu este la SOS, nu este la POT, este la grupurile care au primit mai mult decât li se cuvenea, fiind parte a coaliţiei: în primul rând PSD, apoi USR, UDMR, Minorităţi”, a explicat acesta.
Potrivit lui Alin-Ilie Coleşa, AUR se află în continuare pe minus cu trei locuri în Biroul Permanent. De asemenea, acesta acuză PNL şi USR de ipocrizie, arătând că respectivele partide au beneficiat ani la rând de pe urma împărţirii politice a funcţiilor.
În plus, deputatul AUR subliniază că formaţiunea a fost lipsită în mod abuziv de poziţii de conducere şi în structurile altor instituţii de stat.
“Deci, după patru sesiuni, faţă de graficul corect, PSD are 5 locuri în plus, USR are 2 locuri în plus, AUR are 3 locuri în minus, PNL şi el un loc în minus, dar nu de la opoziţie. AUR nu a primit niciodată nimic în plus, dimpotrivă, are încă 3 locuri de recuperat.
Ei nu pot să fie parte a unui mecanic diabolic care a împărţit funcţiile după interesul lor, iar când lucrurile încep să revină puţin la normal pentru opoziţie, să declare că sunt victime ale opoziţiei. E culmea tupeului.
Cifrele sunt simple. Dacă PNL şi USR vor să vorbească despre dreptate, să înceapă prin a recunoaşte cine a fost favorizat şi cine a fost nedreptăţit, nu doar în ultimii doi ani, ci în ultimii 6 ani sau chiar mai mult.
Opoziţia a rămas, în general, nedreptăţită. AUR a fost şi a rămas principalul nedreptăţit în toată perioada de când suntem în Parlament. De exemplu, în legislatura 2020-2024 am primit cu 10% la fel cât a primit UDMR cu 5%, la fel cât au primit minorităţile, chiar cu mai puţin, având per total cel puţin trei locuri restante.
Am ajuns să fim minoritari în propria noastră ţară, dar am fost nedreptăţiţi în mod repetat şi la repartiţia locurilor la Curtea Constituţională, la Banca Naţională, la TVR, la Radio, la ANCOM, la ANRE şi la toate celelalte instituţii a căror componenţă a fost decisă de către Parlament”, a declarat deputatul AUR, Alin-Ilie Coleşa.

The post Alin Coleșa – Declarație de presă – Dacă PNL şi USR vor să vorbească despre dreptate, să înceapă prin a recunoaşte cine a fost favorizat şi cine a fost nedreptăţit în ultimii doi ani în Parlament appeared first on AUR.

“În urmă cu un an spuneam că metroul din Cluj a fost încă de la început o promisiune electorală nerealizabilă. Nimic nu indica altceva: nici sursele de finanţare, termenele asumate sau condiţiile de îndeplinire.
Proiectul, scos oficial din PNRR încă din 2025 pentru că devenise evident că termenul nu mai poate fi respectat, ar fi trebuit să aducă oraşului tuneluri subterane şi nouă staţii pe 7,5 kilometri, între Cluj-Napoca şi Floreşti. În loc de asta, am primit nişte utilaje de foraj care au fost aduse pentru a servi ca piese de muzeu.
Şi totuşi, în iunie 2024, cu câteva zile înainte de alegerile europarlamentare şi locale, Emil Boc, Marcel Ciolacu şi Sorin Grindeanu s-au fotografiat cu toţii pe acelaşi şantier, inaugurând simbolic “începerea lucrărilor”. Lucrări care au rămas în poze şi pe machete.
Răspunderea pentru acest eşec ruşinos? PSD şi PNL în egală măsură. Şi ar fi ridicol ca PNL să nu îşi asume răspunderea când primarul care a promis şi a nu a făcut este Emil Boc, cel care a rămas dator clujenilor să le răspundă unor întrebări perfect legitime.
În 2021 ne spunea domnul Emil Boc că lucrările vor începe în 2023. În 2022 spunea că există un “un avans de câteva luni” şi că nu vor fi niciun fel de întârzieri. Apoi, în 2024 revenea cu entuziasm că “sosesc cârtiţele”. Şi uitaţi-ne astăzi, domnule Emil Boc, în 2026 şi singurul metrou din ţară a rămas cel din Capitală.
Şi problema e cu atât mai gravă pentru că nu doar aţi aruncat praf în ochi clujenilor şi aţi pierdut bani europeni, dar aţi risipit, cu girul Guvernului Ciolacu şi alte milioane de euro din bani publici pentru proiectare şi exproprieri. Bani cheltuiţi efectiv pentru un proiect care astăzi nu există!
Dacă lucrarea nu se va finaliza, aşa cum e de aşteptat la cum se prezintă situaţia, există riscul inclusiv a unor despăgubiri către constructor. Aşadar clujenii nu doar că n-au metrou, riscă să plătească şi penalizări pentru metroul pe care nu-l au.
PNL a făcut din metroul Clujului o temă de campanie de două ori la rând, europarlamentare şi locale 2024. A fost o găselniţă electorală, nu un proiect de infrastructură asumat cu şanse de reuşită.
Acum, când PNRR s-a închis definitiv fără niciun rezultat, nici Boc, nici PNL-ul condus de Ilie Bolojan nu vin să explice clujenilor de ce banii europeni s-au dus, iar tunelul a rămas doar pe planşe.
Am cerut anul trecut caietul de sarcini şi contractul, cu termenele şi plăţile fiecărei etape. Nu am primit răspunsul nici până astăzi. Îl cer din nou acum, la finalul PNRR, deoarece clujenii au dreptul să ştie unde s-au dus sutele de milioane de euro pentru un metrou care, cinci ani mai târziu, nu are niciun metru de tunel săpat”, a declarat deputatul AUR, Ilie-Alin Coleşa.

The post Alin Coleșa – Declarație de presă – Ce se întâmplă când laşi PNRR-ul pe mâna PNL: niciun metru săpat pentru metroul din Cluj, dar 300 de milioane de euro, bani europeni, îngropate! appeared first on AUR.

„În urmă cu un an spuneam că metroul din Cluj a fost încă de la început o promisiune electorală nerealizabilă. Nimic nu indica altceva: nici sursele de finanțare, termenele asumate sau condițiile de îndeplinire.

Proiectul, scos oficial din PNRR încă din 2025 pentru că devenise evident că termenul nu mai poate fi respectat, ar fi trebuit să aducă orașului tuneluri subterane și nouă stații pe 7,5 kilometri, între Cluj-Napoca și Florești. În loc de asta, am primit niște utilaje de foraj care au fost aduse pentru a servi ca piese de muzeu.

Și totuși, în iunie 2024, cu câteva zile înainte de alegerile europarlamentare și locale, Emil Boc, Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu s-au fotografiat cu toții pe același șantier, inaugurând simbolic „începerea lucrărilor”. Lucrări care au rămas în poze și pe machete.

Răspunderea pentru acest eșec rușinos? PSD și PNL în egală măsură. Și ar fi ridicol ca PNL să nu își asume răspunderea când primarul care a promis și a nu a făcut este Emil Boc, cel care a rămas dator clujenilor să le răspundă unor întrebări perfect legitime.

În 2021 ne spunea domnul Emil Boc că lucrările vor începe în 2023. În 2022 spunea că există un „un avans de câteva luni” și că nu vor fi niciun fel de întârzieri. Apoi, în 2024 revenea cu entuziasm că „sosesc cârtițele”. Și uitați-ne astăzi, domnule Emil Boc, în 2026 și singurul metrou din țară a rămas cel din Capitală.

Și problema e cu atât mai gravă pentru că nu doar ați aruncat praf în ochi clujenilor și ați pierdut bani europeni, dar ați risipit, cu girul Guvernului Ciolacu și alte milioane de euro din bani publici pentru proiectare și exproprieri. Bani cheltuiți efectiv pentru un proiect care astăzi nu există!

Dacă lucrarea nu se va finaliza, așa cum e de așteptat la cum se prezintă situația, există riscul inclusiv a unor despăgubiri către constructor. Așadar clujenii nu doar că n-au metrou, riscă să plătească și penalizări pentru metroul pe care nu-l au.

PNL a făcut din metroul Clujului o temă de campanie de două ori la rând, europarlamentare și locale 2024. A fost o găselniță electorală, nu un proiect de infrastructură asumat cu șanse de reușită.

Acum, când PNRR s-a închis definitiv fără niciun rezultat, nici Boc, nici PNL-ul condus de Ilie Bolojan nu vin să explice clujenilor de ce banii europeni s-au dus, iar tunelul a rămas doar pe planșe.

Am cerut anul trecut caietul de sarcini și contractul, cu termenele și plățile fiecărei etape. Nu am primit răspunsul nici până astăzi. Îl cer din nou acum, la finalul PNRR, deoarece clujenii au dreptul să știe unde s-au dus sutele de milioane de euro pentru un metrou care, cinci ani mai târziu, nu are niciun metru de tunel săpat”, a declarat deputatul AUR, Ilie-Alin Coleșa.

The post Ilie-Alin Coleșa (deputat AUR): „Ce se întâmplă când lași PNRR-ul pe mâna PNL: niciun metru săpat pentru metroul din Cluj, dar 300 de milioane de euro, bani europeni, îngropate!” appeared first on AUR.

Există, din nou, în spațiul public, demersuri pentru legalizarea prostituției. Ultimul s-a concretizat prin inițiativa legislativă L161/2026 la Senat, ajunsă apoi la Camera Deputaților ca PL-x 358/2026, pe care am avut-o la raport în comisii în ultimele săptămâni.

Inițiatorii sunt aproape toți parlamentari PNL. Mulți dintre ei vin chiar din aripa așa-zis conservatoare. Cu toții vorbesc mult despre responsabilitate și stabilitate.

Iată una dintre manifestările acestei „responsabilități”: legalizarea prostituției.

Ni se spune că interdicția a eșuat. Că prostituția există oricum. Că tocmai interdicția ar fi creat condiții pentru rețelele de crimă organizată și trafic de persoane. Ni se spune că legalizarea ar scoate fenomenul la lumină.

Să fie oare așa?

Olanda a legalizat bordelurile în anul 2000. Rezultatul? Aproape 90% dintre anunțurile publice de prostituție erau tot din zona ilegală. Iar în zona legală, poliția olandeză estima că aproximativ 90% dintre femei erau constrânse să lucreze.

Concluzia este zdrobitoare: după legalizare, cel mult în jur de 1% lucrau legal și din proprie voință.

Așadar, legalizarea nu a scos prostituția la lumină. A pus o firmă legală peste o realitate ilegală.

Job Cohen, fost primar al Amsterdamului, a spus limpede: „Ne-am dat seama că nu mai este vorba de mici antreprenori, ci de mari organizații criminale implicate în trafic de femei, droguri, omoruri și alte activități infracționale.”

Legalizarea nu a distrus traficul. I-a deschis piața. A pus traficul de persoane, sclavia sexuală și abuzurile sub aparența legii.

Mai mult: prostituția nu este o alegere liberă pentru majoritatea femeilor aflate în această situație. Un studiu recent arată că peste 90% dintre femeile din prostituție o văd ca pe singura opțiune de supraviețuire. Nu ca pe o profesie. Nu ca pe libertate. Ca pe supraviețuire.

Majoritatea au suferit violență fizică, sexuală sau psihologică din partea cumpărătorilor sau proxeneților.

Al doilea argument folosit este cel sanitar. Ni se spune că bolile cu transmitere sexuală s-ar răspândi din cauza interzicerii prostituției. Nimic mai fals.

Dacă aproape 90% din prostituție rămâne ilegală, iar cel mult 1% este legală și voluntară, atunci orice „control sanitar” este, din start, o iluzie administrativă.

Dar chiar și în țările invocate ca model, lucrurile nu stau cum ni se spune.

Nici în Olanda, nici în Germania testarea pentru boli transmisibile sexual nu este obligatorie în sens real. În Olanda este doar recomandată. În Germania sunt obligatorii consultările medicale, dar testarea este voluntară.

Deci statul legalizează piața, dar nu poate garanta nici măcar controlul medical al celor implicați.

Siguranța medicală este o vorbă frumoasă, fără acoperire reală. Legalizarea creează iluzia că un fenomen murdar, violent și degradant poate deveni igienic printr-o autorizație.

Nu poate.

Urmează apoi argumentul fiscal. Ni se spune că statul ar încasa taxe. Că ar fi o sursă de venit la buget.

Dar ce fel de stat își face venituri din exploatarea femeilor? Ce fel de stat pune impozit pe umilință, pe violență, pe disperare?

Am văzut deja: legalizarea nu elimină prostituția ilegală. Nu elimină traficul. Nu elimină proxeneții. Nu elimină violența. Nu elimină bolile. În schimb, crește piața, crește cererea și dă exploatării o aparență de normalitate.

Iar costurile sociale sunt incomparabil mai mari decât orice impozit încasat: trafic de persoane, violență, boli, dependențe, traume, familii distruse, femei distruse, comunități degradate.

Prostituția nu devine demnă prin fiscalizare. Exploatarea nu devine acceptabilă prin autorizație. Iar omul nu devine marfă doar pentru că statul a găsit un cod fiscal pentru asta.

Concluziile sunt simple.

Legalizarea bordelurilor nu elimină prostituția ilegală. O acoperă.

Legalizarea nu elimină traficul de persoane. Îi deschide piața.

Legalizarea nu protejează femeile. Legitimizează abuzul asupra lor.

Legalizarea nu aduce sănătate publică. Creează doar iluzia controlului sanitar.

Legalizarea nu aduce câștig real statului. Costurile sociale sunt mult mai mari decât taxele încasate.

Aceasta este „responsabilitatea” celor care se pregătesc să transforme degradarea umană în activitate economică.

Eu cred că statul român nu trebuie să legalizeze prostituția. Trebuie să protejeze femeile, să combată traficanții, să pedepsească proxeneții, să descurajeze cumpărarea de servicii sexuale și să ofere căi reale de ieșire din exploatare.

România nu are nevoie de bordeluri autorizate. România are nevoie de demnitate.

The post Alin Coleșa – Declarație politică – Responsabilitatea politică și legalizarea prostituției appeared first on AUR.

Aceste organizații invocă o serie de motive aparent pertinente: probleme legate de moștenire, de regimul bunurilor comune, de coasigurarea medicală, de pensia de urmaș sau de dobândirea cetățeniei prin căsătorie ori parteneriat.

Realitatea este că un drum la notar rezolvă marea majoritate a acestor probleme. Moștenirea și regimul bunurilor se pot reglementa prin testament, donație sau contracte.

Însă, dacă privim cu atenție toate aceste motive, constatăm un lucru esențial: ele sunt, fără excepție, drepturi conferite de căsătorie. Iar dacă le-am reglementa printr-un parteneriat civil, am obține o instituție cu un profil juridic aproape identic căsătoriei. Doar forma ar fi diferită; fondul ar fi același.

Practic, am avea tot o căsătorie — doar că i-am spune parteneriat.

Iar consecința ar fi limpede: o redefinire a căsătoriei. O definiție nouă, care de această dată ar include și uniunea între persoane de același sex. Pe ușa din dos, am legaliza căsătoria homosexuală.

Nu este o speculație. În aproape toate țările unde parteneriatul civil a fost introdus, el a fost urmat — în cinci până la cincisprezece ani — de legalizarea căsătoriei între persoane de același sex și, odată cu ea, de dreptul la adopția copiilor.

Și aici ajungem la întrebarea de fond: de ce ne-am opune căsătoriei între persoane de același sex și adopției de copii?

la cuplurile de bărbați homosexuali – infidelitatea sexuală e norma; iar fidelitatea excepția – o excepție doar teoretică – practic nu există fidelitate în homosexualitate.

Până la 80% dintre aceste cuplurile de bărbați au relații deschise — de aproape zece ori mai mult decât în cazul cuplurilor heterosexuale. „Fidelitatea” însăși este redefinită: rămâne, eventual, angajamentul emoțional, dar nu și cel trupesc.

Consecințele de sănătate publică sunt măsurabile. Prevalența HIV la cuplurile de bărbați, adică procentul de îmbolnăviri cu HIV la cuplurile homosexuale de bărbați, e de aproximativ 100 de ori mai mare decât la cuplurile heterosexuale.

Instabilitatea relațiilor, ratele ridicate de despărțire, lipsa exclusivității — toate acestea conturează un mediu pe care nu îl putem trece cu vederea atunci când discutăm despre creșterea unui copil.

Aceasta să fie „familia” pe care o oferim unui copil? Acesta să fie mediul în care să crească un copil orfan sau abandonat? Răspunsul nostru este: nu.

Adevărul trebuie spus deschis. Da, căsătoria însăși este astăzi erodată; multe cupluri se despart. Dar slăbiciunea unei instituții nu ne obligă să o desființăm — ne obligă să o întărim. Faptul că familia trece prin dificultăți nu este un motiv să numim anormalul normalitate, să legalizăm pe ușa din dos căsătoria homosexuală și să expunem copiii unor medii nepotrivite.

Apărarea familiei firești — bărbat, femeie și copiii lor — nu este o formă de ură față de nimeni. Este o datorie față de copii și față de viitorul acestei națiuni. Și este o datorie pe care nu o vom abandona.

The post Alin Coleșa – Declarație politică – De ce legalizarea parteneriatului civil este nocivă appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

        În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR – Ionelia-Florența Priescu

___________________

Deputat AUR – Silviu-Octavian Gurlui

___________________

Deputat AUR – Ilie-Alin Coleșa

___________________

Senator AUR – Eugen-Cristian Șipoș

___________________

Senator AUR – Niculina Stelea

___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

ANRE este autoritatea administrativă autonomă cu rol central în funcționarea piețelor de energie electrică, energie termică și gaze naturale din România. Potrivit prevederilor OUG nr. 33/2007, ANRE elaborează și aplică reglementările obligatorii la nivel național, stabilește tarifele de transport și distribuție, autorizează operatorii economici din sector și implementează deciziile Agenției de Cooperarea a Reglementatorilor în Domeniul Energiei (ACER) și ale Comisiei Europene. Toate aceste atribuții au un pronunțat caracter tehnic, presupunând cunoaștere aprofundată a sectorului energetic.

Cu toate acestea, cadrul legal actual al OUG nr. 33/2007 nu impune cerințe suficient de riguroase privind formarea profesională de natură tehnică pentru membrii Comitetului de Reglementare sau ai Consiliului Consultativ al ANRE. Această lacună legislativă a permis, în practică, numirea sistematică în conducerea autorității a unor persoane cu formare exclusiv juridică, fiscală sau administrativă, fără experiență relevantă în domenii tehnice specifice energiei și fără o înțelegere profundă a implicațiilor tehnice ale acestor domenii.

Din păcate, în prezent putem vorbi despre o veritabilă problemă de politizare a conducerii ANRE, aspect ce a fost documentat în mod repetat de presă ori de organizații neguvernamentale.

Publicațiile recente din presă au evidențiat că România rămâne o excepție negativă față de statele europene, că numirea parlamentară directă a conducerii ANRE ridică probleme de compatibilitate cu spiritul legislației europene privind independența regulatorilor, și că, în alte state europene aceste entități funcționează ca agenții conduse de personal profesionist, nu de consilii politizate.

În ultimii ani, influența politică a contribuit la numirea în administrația ANRE a unor persoane fără experiență și legătură cu domeniul, recomandate exclusiv pe criterii politice. Efectul este evident în contextul în care numirea în funcții de administrație ale ANRE se face de către Parlament sau de către primul-ministru în cazul Consiliului consultativ al ANRE. Cu toate acestea, politizarea dusă la extrem în numirea aparatului administrativ al unei autorități cu rol în domeniul energetic, este de natură să creeze vulnerabilități periculoase pentru siguranța statului român.

Prezenta propunere legislativă urmărește remedierea lacunei normative descrise, prin introducerea unor cote minime de specialiști cu studii superioare tehnice din domeniile energiei electrice, energiei termice și gazelor naturale, atât la nivelul Comitetului de Reglementare (minimum 2 din cei 4 membri neexecutivi), cât și la nivelul Consiliului Consultativ.

Măsura nu urmărește excluderea juriștilor sau economiștilor, ci asigurarea unui nucleu profesional tehnic minim în organele decizionale, fără de care reglementările riscă să fie formal corecte din punct de vedere juridic, dar tehnic inadecvate, cu posibile consecințe grave asupra domeniului energetic. Cotele propuse sunt modeste față de componența totală a organelor, lăsând o marjă largă pentru numiri pe criterii juridice sau economice.

Propunerea va avea impact pozitiv prin: creșterea calității reglementărilor în sectorul energetic, în beneficiul consumatorilor, reducerea riscului de decizii tehnic eronate cu consecințe de securitate energetică, consolidarea credibilității și independenței funcționale a ANRE și alinierea mai fermă la standardele europene privind independența regulatorilor naționali.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

INIȚIATOR:

Deputat AUR – Ionelia-Florența Priescu

___________________

Deputat AUR – Silviu-Octavian Gurlui

___________________

Deputat AUR – Ilie-Alin Coleșa

___________________

Senator AUR – Eugen-Cristian Șipoș

___________________

Senator AUR – Niculina Stelea

___________________

LEGE pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I. – Ordonanța de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2¹), care va avea următorul cuprins:

„(2¹) Cel puțin 2 dintre membrii neexecutivi numiți trebuie să fi absolvit studii superioare în oricare dintre următoarele domenii de licență:

1. Inginerie energetică, indiferent de specializare;
2. Inginerie electrică în oricare dintre următoarele specializări: sisteme electrice, electronică de putere și acționări electrice, electrotehnică;
3. Mine, petrol și gaze în oricare dintre următoarele specializări: inginerie minieră, inginerie de petrol și gaze, transportul, depozitarea și distribuția hidrocarburilor.”

• La articolul 6, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹), care va avea următorul cuprins:

„(1¹) Cel puțin unul dintre cei doi membri numiți, prevăzuți la alin. (1) literele a), b), c), e) și f), trebuie să fi absolvit studii superioare în oricare dintre următoarele domenii de licență:

1. Inginerie energetică, indiferent de specializare;
2. Inginerie electrică în oricare dintre următoarele specializări: sisteme electrice, electronică de putere și acționări electrice, electrotehnică;
3. Mine, petrol și gaze în oricare dintre următoarele specializări: inginerie minieră, inginerie de petrol și gaze, transportul, depozitarea și distribuția hidrocarburilor.”

Art. II. – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Ionelia Priescu – Lege pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei appeared first on AUR.

Decese față de nașteri

Ieri, 12 mai 2026, INS a publicat datele demografice pentru luna martie: 20.800 de decese față de 10.700 de nașteri. Decesele — de aproape două ori mai mari decât nașterile.

Nimic nou față de luna februarie: 20.000 de decese, 10.000 de nașteri.

Nimic nou față de întreaga perioadă a Guvernului Bolojan. În fiecare lună, România a pierdut prin spor natural negativ aproximativ 10.000 de oameni. Per total, în mandatul acestui guvern: minus 120.000. Și asta fără să cunoaștem structura etnică — pentru că statul român refuză să publice date defalcate pe etnii. Cred că noi, românii, cetățenii români, stăm de fapt mult mai prost.

Emigrația

În ultimul an, aproximativ 120.000 de cetățeni români au plecat definitiv din țară — mai mulți decât s-au întors.

Per total, România pierde definitiv, în fiecare an, cel puțin 240.000 de cetățeni români. Și din nou: fără să cunoaștem structura etnică. Cred că noi, românii, stăm de fapt mult mai prost.

În schimb, primim anual minimum 100.000 de imigranți non-europeni, necreștini.

Foarte pe scurt – pierdem 240.000 de cetățeni români creștini, parte a culturii și civilizației europene creștine, și primim în loc 100.000 de imigranți necreștini, non-europeni. Acesta este un proces de înlocuire a populației României. Nu este o exagerare în a-l numi astfel.

Ce face Guvernul Bolojan într-o asemenea situație gravă?

Taxează 145.000 de mame cu 10% pe lună — pentru că au îndrăznit să aibă copii.

Crește impozitele pe locuințe cu minimum 70-80%, în multe cazuri mai mult de dublu.

Crește impozitele pe mașinile mici și vechi cu 50-80%; pe mașinile hibride și pe cele cu norme Euro 3 sau mai vechi, impozitul se triplează sau mai mult.

Crește TVA la 21%, accizele la combustibili cu minimum 10%.

Obligă profesorii să muncească două ore în plus pe săptămână fără niciun ban în plus — reducând efectiv salariile reale cu peste 10% — și taie plata cu ora cu 50%.

Alte multe creșteri de taxe și impozite.

Rezultatul: peste 50.000 de locuri de muncă pierdute în România.

Dar ce a mai făcut Guvernul Bolojan?

Poate veți spune — stai puțin, premierul a fost responsabil, datoria țării o luase razna, trebuia să crească veniturile și să scadă cheltuielile. Bun. Atunci să vedem ce altceva a mai făcut Guvernul Bolojan.

Ne va împrumutat cu 16,7 miliarde de euro pentru a cumpăra armament. Vom plăti înapoi, cu dobânzi, aproximativ 32 de miliarde — dublul.

Banii vor merge, în general, către companii străine, fără licitație.

Un exemplu deja celebru: 5,6 miliarde de euro acordate unei singure firme germane — Rheinmetall — fără nicio competiție, fără nicio licitație.

Ce spun economiștii, profesorii universitari?

Economia Germaniei va crește cu 8,5 miliarde de euro din banii împrumutați de noi și dați pe armele fabricate de ei. Le vom crea peste 33.500 de locuri noi de muncă.

Economia Franței va crește cu 1,8 miliarde de euro din aceiași bani. Le vom crea aproape 9.000 de locuri noi de muncă.

Vom crește, desigur, și profitul băncilor și fondurilor de investiții străine — BlackRock, Vanguard, Goldman Sachs — care câștigă și din acțiunile Rheinmetall, și din dobânzile pe care le vom plăti decenii întregi.

Din cele 32 mld de € plătite de noi pentru programul SAFE doar un procent de maximul 25% îl vom repera prin creșteri ale PIB și a veniturilor bugetare.

Aceasta este România Guvernului Bolojan și a Președintelui Dan.

The post Alin Coleșa – Declarație politică – Înlocuirea populației autohtone creștine a României și rolul jucat de conducerea țării – Guvernul Bolojan și Președintele Dan appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere că:
– la întrebarea parlamentară nr. 682B din 28-10-2025, având același obiect (https://www.cdep.ro/interpel/2025/r682B.pdf), termenul legal de răspuns era data de 18-11-2025; răspunsul a fost transmis abia la data de 30-01-2026, cu peste 70 de zile întârziere, iar
conținutul nu a acoperit datele solicitate;
– transparența pieței angro de energie electrică este element esențial al controlului parlamentar și al protejării interesului public;
– ponderea majoritară a capitalului de stat în structura producătorilor activi pe PZU obligă la transparență sporită,
vă rog să-mi transmiteți, în format digital deschis (CSV/XLSX), defalcat pe fiecare interval orar (1–24) al fiecărei zile din perioada 01.01.2021 – 31.12.2025:
a) prețurile de ofertare (lei/MWh) ale fiecărui vânzător selectat și cantitatea (MWh) tranzacționată de acesta, cu identificarea participantului;
b) ponderea lunară medie a energiei tranzacționate pe PZU din totalul tranzacțiilor și, separat, din totalul consumului național.
Având în vedere că o parte semnificativă a producătorilor activi pe PZU sunt societăți cu capital majoritar de stat (Hidroelectrica, Nuclearelectrica,
Complexul Energetic Oltenia, Termoelectrica și altele), supuse regimului de transparență instituit prin OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, și că informațiile privind
tranzacționarea energiei electrice pe o piață organizată, cu obligații proprii de transparență ex-post, intră sub incidența Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicit identificarea deplină a operatorilor. În subsidiar, dacă invocați restricții punctuale de confidențialitate, solicit o versiune pseudo-anonimizată însoțită de metodologia integrală de agregare și de motivarea juridică punctuală a
anonimizării, cu indicarea expresă a normelor legale derogatorii de la regimul general de transparență instituit prin actele normative anterior menționate.
În temeiul art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit cu respect răspuns scris și detaliat în termen de 15 zile

The post Alin Coleșa – Interpelare – Date statistice privind evoluția prețului energiei electrice pe PZU – serii orare (2021–2025). Reiterarea interpelării parlamentare nr. 682B/28.10.2025 appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere că:
– la întrebarea parlamentară nr. 682B din 28-10-2025, având același obiect (https://www.cdep.ro/interpel/2025/r682B.pdf), termenul legal de răspuns era data de 18-11-2025; răspunsul a fost transmis abia la data de 30-01-2026, cu peste 70 de zile întârziere, iar conținutul nu a acoperit datele solicitate;
– transparența pieței angro de energie electrică este element esențial al controlului parlamentar și al protejării interesului public;
– ponderea majoritară a capitalului de stat în structura producătorilor activi pe PZU obligă la transparență sporită, vă rog să-mi transmiteți, în format digital deschis (CSV/XLSX), defalcat pe fiecare interval orar (1–24) al fiecărei zile din perioada 01.01.2021 –
31.12.2025:
a) prețurile de ofertare (lei/MWh) ale fiecărui vânzător selectat și cantitatea (MWh) tranzacționată de acesta, cu identificarea
participantului;
b) ponderea lunară medie a energiei tranzacționate pe PZU din totalul tranzacțiilor și, separat, din totalul consumului național.
Având în vedere că o parte semnificativă a producătorilor activi pe PZU sunt societăți cu capital majoritar de stat (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Termoelectrica și altele), supuse regimului de transparență instituit prin OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, și că informațiile privind tranzacționarea energiei electrice pe o piață organizată, cu obligații proprii de transparență ex-post, intră sub incidența Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicit identificarea deplină a operatorilor. În subsidiar, dacă invocați restricții punctuale de confidențialitate, solicit o versiune pseudo-anonimizată însoțită de metodologia integrală de agregare și de motivarea juridică punctuală a anonimizării, cu indicarea expresă a normelor legale derogatorii de la regimul general de transparență instituit prin actele normative anterior menționate.
În temeiul art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit cu respect răspuns scris și detaliat în termen de 15 zile.

The post Alin Coleșa – Interpelare – Date statistice privind evoluția prețului energiei electrice pe PZU – serii orare (2021-2025). Reiterarea interpelării parlamentare nr. 682B/28.10.2025 appeared first on AUR.

Domnului Bogdan IVAN, Ministrul Energiei

De către: Deputat Ilie-Alin COLEȘA

Circumscripția electorală: nr. 13 Cluj

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 28.10.2025

Obiectul interpelării: Date statistice privind evoluția speculativă a prețului la energia electrică pe PZU; o soluție rapidă și corectă

Stimate Domnule Ministru,

Mecanismul actual de stabilire a prețului pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a energiei electrice reprezintă o legiferare a unui preț pur speculativ, bazat pe prețul maxim selectat pentru acoperirea cererii (denumit în engleză „pay-as-cleared”).

Acest sistem permite vânzătorilor de energie electrică să facă profituri speculative, pe spinarea societății și a industriei românești, pe care astfel le distrug.

Pentru a reliefa amploarea acestui mecanism de speculă, dar și pentru a-l stopa prin găsirea rapidă a unor soluții vă adresez următoarele întrebări și sugestii:

1. Serii de date statistice – PZU (ultimii 5 ani)

Vă rog să-mi transmiteți, în format digital deschis (CSV/XLSX), defalcat pe fiecare interval orar (1–24) al fiecărei zile din ultimii 5 ani:

1.1. Prețul de tranzacționare (lei/MWh) pe fiecare interval orar (1–24);

1.2. Cantitatea totală tranzacționată (MWh) pe fiecare interval orar (1–24);

1.3. Prețurile de ofertare (lei/MWh) ale fiecărui vânzător selectat și cantitatea (MWh) tranzacționată de acesta, pe fiecare interval orar (1–24) – cu identificarea participantului; dacă există restricții de confidențialitate, vă rog o versiune pseudo-anonimizată, însoțită de metodologia de agregare;

1.4. Prețul mediu ponderat al energiei electrice tranzacționate pe fiecare interval orar (1–24).

2. Care a fost ponderea lunară medie a energiei tranzacționate pe PZU din totalul tranzacțiilor / consumului (ultimii 5 ani)?

3. Impactul prețului PZU asupra piețelor la termen (bilaterale centralizate & OTC):

3.1. Mecanismele prin care prețul rezultat pe PZU este folosit ca referință (indexare PZU ± spread, clauze de ajustare, formule de escaladare) în contractele PCCB și PC-OTC;

3.2. Corelația statistică (coeficienți de corelație zilnică/săptămânală) între ROPEX_DAM și prețurile medii pe scadențe standard (lună/trim./an) pe PCCB/PC-OTC pentru ultimii 5 ani;

4. Influența PZU asupra pieței certificatelor verzi și a facturii finale

4.1. Să explicați dacă/în ce măsură prețul de pe PZU influențează formarea prețului certificatelor verzi (direct sau prin obligații/cerere), inclusiv prin mecanisme de referențiere în contracte;

4.2. Să transmiteți metodologia prin care costul certificatelor verzi este transferat în factura finală a consumatorului și deciziile/Comunicatele ANRE relevante pe anii 2021–2025;

5. Soluții: cred că cea mai rapidă și corectă soluție pentru a elimina acest mecanism speculativ de pe PZU, pay-as-cleared, este înlocuirea lui cu plata conform ofertei („pay-as-bid”), care ar remunera fiecare participant după prețul său real de ofertare, nu la prețul maxim selectat.

În acest sens menționez că am depus inițiativa legislativă înregistrată la Senat cu nr. B299/2025, (https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b299&an_cls=2025), care propune modificarea Legii nr. 123/2012 prin introducerea unui mecanism de preț mediu ponderat pe PZU.

Propunerea de adoptare a mecanismului de plată conform ofertei („pay-as-bid”) reprezintă o alternativă corectă și eficientă, care ar putea fi integrată în cadrul legislativ actual pentru a elimina definitiv caracterul speculativ al PZU.

Vă rugăm să precizați poziția Ministerului Energiei față de această inițiativă legislativă, față de propunerea menționată, precum și eventualele planuri de reformă în acest sens.

În temeiul art. 203, alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit cu respect răspuns scris și detaliat în termen de 15 zile.

The post Ilie-Alin Coleșa – Interpelare – Date statistice privind evoluția speculativă a prețului la energia electrică pe PZU; o soluție rapidă și corectă appeared first on AUR.