Deputatul Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), Valeriu Munteanu, preşedintele Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, condamnă ferm iniţiativa deputaţilor PAS, din majoritatea parlamentară monocoloră de la Chişinău, de a crea un canal TV de stat în limba rusă în cadrul Teleradio-Moldova. Această propunere legislativă, justificată sub pretextul combaterii dezinformării, nu face decât să oficializeze şi să consolideze prezenţa limbii ruse în spaţiul public şi să îndepărteze Republica Moldova de pe traseul firesc al procesului de integrare europeană şi de reîntregire naţională cu România.

„Este inadmisibil ca, în loc să promovăm ferm limba română ca unică limbă oficială şi element fundamental al identităţii naţionale, majoritatea guvernamentală PAS să adopte politici care consolidează rolul limbii ruse în cel de-al doilea stat românesc. Această iniţiativă este o continuare a mentalităţii sovietice, care a impus limba rusă ca instrument de dominare, şi vine în contradicţie flagrantă cu aspiraţiile europene ale Republicii Moldova”, a declarat deputatul Valeriu Munteanu.

În loc să îşi concentreze eforturile pe dezvoltarea unui spaţiu informaţional naţional puternic în limba română, guvernarea PAS decide să aloce resurse publice pentru proiecte ce favorizează menţinerea influenţei ruseşti în Republica Moldova. În acelaşi timp, sute de mii de cetăţeni români din Basarabia încă nu au acces la toate canalele TV româneşti, iar guvernarea nu face nimic pentru a corecta această nedreptate.

„Dacă PAS ar fi cu adevărat preocupat de combaterea dezinformării, atunci ar trebui să acţioneze pentru asigurarea accesului liber şi neîngrădit al tuturor cetăţenilor Republicii Moldova la TVR Moldova şi la întregul spaţiu media românesc. Un stat care îşi doreşte un viitor european trebuie să îşi întărească identitatea naţională, nu să creeze noi pârghii pentru consolidarea limbii unui stat agresor, Federaţia Rusă, care ameninţă şi atacă integritatea teritorială a ţărilor din regiune”, a adăugat Munteanu.

În calitate de preşedinte al Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, deputatul AUR Valeriu Munteanu atrage atenţia asupra faptului că integrarea în Uniunea Europeană presupune, în primul rând, consolidarea identităţii naţionale româneşti, nu alimentarea unor influenţe lingvistice străine.

AUR va continua să militeze pentru întărirea limbii române ca unic fundament identitar al celui de-al doilea stat românesc şi pentru asigurarea accesului tuturor basarabenilor la presa din România, ca parte a unui proces firesc de reîntregire naţională.

The post Valeriu Munteanu – Comunicat de presă – Intenţia PAS de a crea un canal TV de stat în limba rusă: „O decizie periculoasă care subminează identitatea naţională a Republicii Moldova” appeared first on AUR.

Domnului Daniel-Ovidiu DAVID, Ministerul Educației și Cercetării

De către: Deputat Valeriu MUNTEANU

Circumscripția electorală: nr. 16 Dâmbovița

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.03.2025

Obiectul interpelării: Modul în care identitatea și patrimoniul cultural comun românesc sunt studiate în sistemele educaționale din România și Republica Moldova

Domnule Ministru,

Subsemnatul Valeriu Munteanu, deputat în Parlamentul României și vicepreședinte al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), român din Basarabia, vă adresez această întrebare parlamentară privind modul în care identitatea și patrimoniul cultural comun românesc sunt studiate în sistemele educaționale din România și Republica Moldova și ce măsuri sunt avute în vedere pentru aprofundarea acestora.

În contextul relațiilor speciale dintre România și Republica Moldova și al interesului legitim pentru promovarea valorilor culturale comune, consider că este necesar ca sistemele de educație din cele două state să ofere un cadru solid pentru cunoașterea, conservarea și promovarea identității și patrimoniului cultural comun. De aceea, vă solicit să ne comunicați:

1. Care sunt materiile din curricula școlară din România în care se studiază identitatea și patrimoniul cultural comun românesc?

2. Ce informații deține Ministerul Educației din România despre materiile echivalente existente în curricula din Republica Moldova?

3. Ce inițiative sau măsuri concrete a întreprins Ministerul Educației până în prezent pentru consolidarea și aprofundarea studierii patrimoniului cultural comun în ambele state?

4. Ce strategii sunt avute în vedere pentru viitor în vederea armonizării curriculelor și a promovării unei materii dedicate, cum ar fi „Identitate și patrimoniu cultural” în sistemele de educație din România și Republica Moldova?

Având în vedere că educația joacă un rol esențial în consolidarea legăturilor dintre cele două state românești, consider că este imperativ ca Ministerul Educației să trateze cu prioritate acest subiect și să acționeze în consecință pentru a sprijini o mai bună cunoaștere și promovare a valorilor culturale românești în rândul tinerelor generații.

Aștept un răspuns oficial, în scris, din partea dumneavoastră cu privire la măsurile întreprinse și planurile de viitor în acest sens.

The post Valeriu Munteanu – Interpelare – Modul în care identitatea și patrimoniul cultural comun românesc sunt studiate în sistemele educaționale din România și Republica Moldova appeared first on AUR.

Domnului Emil HUREZEANU, Ministerul Afacerilor Externe

De către: Deputat Valeriu MUNTEANU

Circumscripția electorală: nr. 16 Dâmbovița

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 26.02.2025

Obiectul întrebării: Tăcerea complice a autorităților de la București față de falsificarea identității românilor din Republica Moldova

Domnule ministru,

Recent, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Berlin, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost distinsă cu un premiu oferit de președintele Germaniei, FrankWalter Steinmeier. Cu această ocazie, președintele Germaniei a afirmat că Republica Moldova este un stat „multietnic”, iar românii ar fi doar o „minoritate” alături de ucraineni, găgăuzi, tătari, ruși, bulgari și rromi.

Această declarație contravine realității istorice și demografice, întrucât peste 85% dintre cetățenii Republicii Moldova sunt români, chiar dacă mulți dintre aceștia continuă să folosească denumirea de „moldoveni”, o reminiscență a propagandei sovietice de ocupație.

În acest context, consider că este inacceptabilă lipsa unei reacții oficiale din partea autorităților de la București, având în vedere că România are obligația morală și constituțională de a apăra identitatea românească a cetățenilor din Republica Moldova.

Prin urmare, vă solicit să răspundeți următoarelor întrebări:

1. A luat Ministerul Afacerilor Externe vreo poziție oficială față de declarațiile președintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, referitoare la caracterul „multietnic” al Republicii Moldova și la statutul românilor ca „minoritate”?

2. Ce măsuri a întreprins Ministerul Afacerilor Externe pentru a clarifica și corecta această afirmație eronată pe plan diplomatic, atât în relația cu Germania, cât și în relația cu Republica Moldova?

3. Există planuri pentru o comunicare oficială cu autoritățile germane pentru a sublinia poziția statului român cu privire la identitatea românilor din Republica Moldova?

4. Ce strategii pe termen mediu și lung are MAE pentru a combate, la nivel internațional, promovarea artificială a unei identități distincte de cea românească în Republica Moldova și pentru a reafirma adevărul istoric privind unitatea identitară a românilor de pe ambele maluri ale Prutului?

Având în vedere importanța acestui subiect pentru politica externă a României și pentru relațiile bilaterale cu Germania și Republica Moldova, vă solicit un răspuns scris în cel mai scurt timp posibil.

The post Valeriu Munteanu – Întrebare parlamentară – Tăcerea complice a autorităților de la București față de falsificarea identității românilor din Republica Moldova appeared first on AUR.

AUR subliniază că Biserica Ortodoxă Română este o instituție greu de neglijat ca vector spiritual și factor integrator al spațiului românesc. Ea are meritul de a fi singura instituție națională care a organizat și asistă spiritual, cultural și umanitar diaspora română prin cele 1337 de parohii funcționale din 14 eparhii și 4 mitropolii românești externe.

De asemenea, valoarea geospirituală a Bisericii Ortodoxe Române este incontestabilă. Ea este a doua Patriarhie ca mărime după cea a Moscovei, cu care se află într-un diferend major în Republica Moldova și cea mai numeroasă  Biserică ortodoxă din cuprinsul Uniunii Europene și al spațiului NATO.

„Mitropolia Basarabiei este singura noastră instituție interbelică reactivată la răsărit de Prut. Ea reprezintă o resursă prețioasă și de neînlocuit pe linia confruntării centrului de putere de la Moscova cu Occidentul. Reactivarea ei de către Patriarhia Română a fost un act de dreptate istorică, dar și de curaj geopolitic. Oricine refuză sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române și a Mitropoliei Basarabiei comite un gest geopolitic de ostilitate și devine complice al Rusiei lui Putin”, a declarat senatorul Claudiu Târziu, copreședinte AUR.

AUR rămâne în continuare alături de milioanele de credincioși ai tuturor cultelor din România și va exercita presiuni publice în vederea reluării sprijinului necesar pentru ca Biserica națională să-și poată îndeplini menirea de mamă spirituală a poporului român din țară și de pretutindeni.

Image by Szabolcs Molnar from Pixabay 

The post BISERICA, ESENȚIALĂ PENTRU IDENTITATEA ROMÂNILOR DIN ȚARĂ ȘI DE PRETUTINDENI appeared first on AUR.