Dupa cum cu siguranţă ştiţi, mandatul conducerii Institutului Cultural Român, instituţie ce funcţionează sub controlul parlamentar al Senatului, conform Legii 356/2003, urmează să expire pe 15 noiembrie.

În ultimii patru ani, ICR a fost condus de un reprezentant al Partidului Naţional Liberal, domnul Liviu Jicman. Ca persoană informată care a urmărit atent viaţa publică, ştiţi bine nenumăratele scandaluri în care a fost implicată instituţia în ultimii ani: împărţirea politică a funcţiilor din reprezentanţele ICR din stăainătate, numiri arbitrare de persoane fără pregătirea necesară, abuzuri locative, scandaluri legate de evenimente inoportune etc.

Recent, presa centrală a pus în lumină subfinanţarea cronică din ultimii ani a reprezentanţelor ICR, care au costuri de operare foarte mari şi bugete de programe culturale ridicol de mici.

Despre arhitectul acestui dezastru instituţional, care a aruncat ICR în cel mai crunt ridicol şi care, conform biografiei de pe siteul ICR, este economist, jurist şi posesor al unei acreditări de director de spital, presa a arătat recent ca în cei patru ani de mandat a fost plecat în delegaţii externe costisitoare un numar de 338 de zile, adică aproape un an. În timp ce Guvernul Românie declară război risipei şi împovărează populaţia cu noi şi noi taxe, preşedintele ICR huzureşte.

Vă solicit, domnule preşedinte, să demaraţi procedura parlamentară de numire a unei noi conduceri a ICR. Partidul pe care îl reprezint va depune o candidatură potrivită, aşa cum se cuvine unei instituţii care s-a bucurat cândva de prestigiu.

The post Mihail Neamțu – Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui Senatului, domnul Mircea Abrudean appeared first on AUR.

„În ultimii patru ani, conducerea ICR a fost exercitată de domnul Liviu Jicman, numit politic și fără expertiză în domeniul cultural. Conform informațiilor din mass-media, acesta a petrecut 338 de zile în deplasări externe plătite din fonduri publice – echivalentul unui an de mandat –, în timp ce activitatea culturală reală a institutului s-a prăbușit.

Sub conducerea actuală, ICR se confruntă cu o lipsă de credibilitate internă și externă, cu derapaje administrative și cu o gestionare defectuoasă a fondurilor publice. Rețeaua ICR din străinătate este împinsă spre colaps: de pildă, ICR Tel Aviv are costuri operaționale de aproximativ 600.000 de dolari, acoperite de MAE, în timp ce bugetul alocat de ICR pentru proiecte culturale în 2025 este de numai 37.000 de euro – o sumă insuficientă și lipsită de respect față de misiunea culturală a statului român.

Sunt semnalate practici care ridică serioase suspiciuni de încălcare a normelor de integritate și de profesionalism:

• direcții create artificial pentru favorizarea unor persoane numite pe criterii de loialitate politică,
• deplasări costisitoare fără rezultate culturale măsurabile,
• ignorarea sistematică a artiștilor și creatorilor români,
• utilizarea resurselor publice în beneficiul unui grup restrâns de apropiați.

Deși mandatul conducerii actuale expiră la 15 noiembrie 2025, Guvernul refuză să își asume responsabilitatea unei noi numiri, deși o amânare ar duce automat la prelungirea cu încă șase luni a mandatului care a compromis funcționarea instituției. Această pasivitate echivalează cu acceptarea continuării degradării ICR.

Măsuri obligatorii și imediate

AUR solicită intervenția rapidă a autorităților competente și propune următorii pași concreți:

1. Demisia sau demiterea de urgență a actualei conduceri a ICR;
2. Audit complet al Curții de Conturi și verificarea fiecărui decont, contract și raport de activitate din ultimii patru ani;
3. Audieri parlamentare și prezentarea publică a concluziilor privind gestionarea bugetelor ICR;
4. Depolitizarea conducerii ICR și introducerea unor criterii profesionale obligatorii pentru ocuparea funcțiilor;
5. Stabilirea răspunderii juridice pentru eventualele prejudicii aduse bugetului public.

Cultura română este un bun național, nu o anexă politică. România are nevoie de un ICR profesionist, integru și activ, capabil să promoveze cultura națională în mod credibil și eficient în întreaga lume.

AUR va utiliza toate instrumentele parlamentare și legale pentru a opri degradarea instituției și pentru a readuce Institutul Cultural Român în serviciul culturii române și al cetățenilor”, a declarat deputatul Mihai Neamțu, Președinte al Comisiei pentru Cultură, Arte și Mijloace de Informare în Masă.

The post Mihai Neamțu (deputat AUR): „Sub conducerea actuală, ICR se confruntă cu o lipsă de credibilitate internă și externă, cu derapaje administrative și cu o gestionare defectuoasă a fondurilor publice” appeared first on AUR.

De către: senator Ionuț Neagu, secretar al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Data: 28/04/2021

Obiectul interpelării: Propunerile Ministerului Afacerilor Externe privind înființarea unor Institute Culturale Române și filiale ale acestora în statele în care există comunități istorice românești.

Stimate domnule ministru,

Institutele Culturale Românești din străinătate au ca obiectiv principal menținerea și dezvoltarea relațiilor culturale și spirituale cu românii din străinătate, în scopul conservării identității de limbă, cultură și tradiții a acestora și al antrenării lor în realizarea intereselor naționale ale României, consolidarea şi amplificarea, sub diferite forme, a relaţiilor cu comunităţile româneşti de peste hotare.

Printre atribuțiile principale ale Institutelor Culturale Românești din străinătate se află și susținerea inițiativelor pentru dezvoltarea culturală a comunităților românești din străinătate, pentru a favoriza menţinerea legăturilor acestora cu ţara.

Republica Moldova este, alături de România, un stat înrudit, cu majoritate națională românească. În Republica Moldova există Institutul Cultural Român ”Mihai Eminescu” de la Chişinău. Acesta ar trebui să aibă o filială la Copăceni, raionul Sângerei.

Statele în care există importante minorități românești înrudite sunt Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Grecia, Albania și Croația. Se estimează că numărul acestor români de pretutindeni ar fi între 1,5 și 2 milioane de persoane.

Hotărârea de Guvern nr. 492 din 1 aprilie 2004 privind organizarea și funcționarea Institutelor Culturale Românești din străinătate prin reorganizarea centrelor culturale din străinătate, precum și înființarea unor institute noi, modificată de mai multe ori de-a lungul anilor, prevede înființarea de Institute Culturale Românești în două state în care există importante comunități istorice românești: ICR Atena (Republica Elenă) și ICR Kiev cu filială la Cernăuți (Ucraina), fără ca aceste Institute Culturale Românești să fi fost înființare vreodată.

De asemenea, Hotărârea de Guvern nr. 492/2004 a prevăzut înființarea ICR Belgrad (Republica Serbia), însă această prevedere a fost eliminată fără ca un Institut Cultural Român să fi fost vreodată înființat la Belgrad.

Misiunile diplomatice și oficiile consulare române din statele în care există comunități istorice de români, organizații reprezentative ale românilor din statele vecine și Balcani, precum și mai mulți parlamentari români au propus înființarea unor noi institute culturale românești și filiale ale acestora în statele respective.

Din câte cunoaștem, propunerile au vizat înființarea ICR Bălți și ICR Cahul (Republica Moldova), ICR Sofia cu filială la Vidin (Bulgaria), ICR Salonic (Republica Elenă), ICR Tirana, cu filiale la Corcea și Saranda (Albania), ICR Odesa, cu filială la Ismail (Ucraina), ICR Belgrad, cu filială la Bor, ICR Skopje (Republica Macedonia de Nord). Niciuneia dintre aceste propuneri nu i s-a dat curs până în prezent.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne comunicați punctual:

1. Care sunt rezultatele analizei multianuale a Ministerului Afacerilor Externe privind propunerile de înființare de Institute Culturale Românești și filiale ale acestora în statele în care există comunități istorice românești/minorități românești înrudite (Ucraina, Serbia, Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Grecia, Albania și Croația), precum și în statul înrudit Republica Moldova.

• Ce propuneri concrete a formulat Ministerul Afacerilor Externe în ultimii 10 ani privind înființarea de Institute Culturale Românești și filiale ale acestora în statele în care există comunități istorice românești/minorități românești înrudite, precum și în statul înrudit Republica Moldova.

• În cazul unui răspuns negativ la punctul 2, vă rugăm să motivați concret și temeinic lipsa unor asemenea propuneri, cu referire distinctă la fiecare stat vizat în parte.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră oral și în scris.

The post Ionuț Neagu – interpelare parlamentară către Ministerul Afacerilor Externe – Propunerile Ministerului Afacerilor Externe privind înființarea unor Institute Culturale Române și filiale ale acestora în statele în care există comunități istorice românești. appeared first on AUR.