„Avem o primă confirmare a faptului că așa-zisul „comitet pentru legile justiției” are o problemă în ceea ce privește legalitatea, dar și competențele executive ale acestuia, raportat la hotărârea ÎCCJ de suspendare a efectelor Deciziei nr. 574/19.12.2025 – prin care a fost înființat acest Comitet.

Înființarea comitetului ca o structură consultativă, aflată în coordonarea Primului-ministru, cu atribuții de analiză și formulare de propuneri în materia legilor justiției, a ridicat serioase semne de întrebare în spațiul public, iar faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus suspendarea efectelor acestui act administrativ, până la soluționarea cererii de anulare pe fond, este un semnal juridic și instituțional important.

În mod evident, există un exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, aspect inacceptabil într-un stat de drept.

Reforma justiției se face prin mecanisme constituționale, respectiv prin modificări legislative concrete, asumate în Parlament – ca unică autoritate legiuitoare, cu expuneri de motive serioase, studii de impact și respectarea Constituției, iar nu prin decizii administrative care încearcă să ocolească traseul firesc al legii.

Justiția trebuie să rămână în afara sferei de influență a unor formule administrative create prin voința vremelnică a dlui. Bolojan, mai ales atunci când acestea riscă să interfereze cu autoritatea constituțională a instituțiilor chemate să garanteze independența sistemului judiciar.

Criticile formulate anterior și de alți profesioniști ai dreptului, privind ambiguitatea instituțională, lipsa de transparență și lipsa unei fundamentări legale clare, se dovedesc astăzi cu atât mai relevante.

Ca avocat și senator, consider că orice discuție serioasă despre legile justiției trebuie purtată în limitele Constituției, cu respectarea strictă a separației puterilor în stat și a exigențelor de legalitate administrativă.

Nu poți pretinde că aperi independența justiției, în timp ce creezi structuri a căror legitimitate juridică este ea însăși contestată în instanță și suspendată de instanța supremă.

Decizia ICCJ nu tranșează încă fondul cauzei, dar arată că există o problemă reală, serioasă și actuală, iar, într-o materie atât de sensibilă precum organizarea și funcționarea justiției, improvizația instituțională nu este acceptabilă.

Constituirea grabnică și netransparentă a acestui Comitet de către Primul-ministru în vederea unei pretinse reforme a justiției, fără a avea în vedere rolul esențial al Consiliului Superior al Magistraturii ca organ independent care veghează la funcționarea corectă a sistemului judiciar, reprezintă o gravă ingerință a executivului în problemele justiției. Statul de drept se consolidează prin respectarea legii, nu prin Comitete”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Decizia ÎCCJ demască abuzul de putere al lui Ilie Bolojan în tentativa de control asupra justiției” appeared first on AUR.

Acesta spune că, „în republica procurorilor, în perioada 2014-2018, peste 3700 de magistrați au fost suspectați și interceptați ilegal în peste 2000 de dosare deschise de DNA și ținute la sertar, ca presiune necesară unor soluții dorite de stradă (=captivii oengeurilor globaliste) și de tele-justiție. În 2015, au fost cu 500% mai multe arestări pentru corupție decât în 2014. Ulterior, mulți arestați au fost achitați, unii dintre ei obținând de la stat, adică de la noi, daune morale de milioane.”

Gheorghe Piperea subliniază că „cele de mai sus nu sunt invenții. Sunt extrase din rapoarte ale inspecției judiciare, confirmate de CSM”.

În contextul valului mediatic generat privind „justiția capturată”, Piperea ridică trei probleme esențiale:

„Oare a fost liberă sau, dimpotrivă, capturată, justiția în aceste 3 cazuri?

1. Achiziție de vaccinuri inutile de peste un miliard de euro, dosar la DNA, suspecți, Câțu, Voiculescu & co., dosar de care nu se mai știe nimic de peste 3 ani;

2. Toate cele 23 de HG-uri de prelungire a stării de alertă din plandemie au fost anulate de cinci Curți de apel, pe baza modelului meu de acțiune; în schimb, acțiunea mea, având aceeași țintă, a fost respinsă definitiv de ÎCCJ, după un incredibil șir de abțineri și o constituire a completului final fără respectarea regulilor repartizării aleatorii; toate dosarele de daune cauzate antreprenorilor și oamenilor simpli de războiul sanitar al lui Arahat au fost respinse sau ignorate, deși întreaga bază legală fusese deja demolată;

3. Anularea fără probe a alegerilor și respingerea ca inadmisibile a celor două cereri făcute de mine la ÎCCJ (contestație în anulare și revizuire contra deciziei CCR din 6 decembrie).”

Acesta vorbește și despre „acea penibilă desfășurare de forțe din 2014-2015, când Iohannis a fost scăpat de problemuța incompatibilității”, precum și despre faptul că „fiscul nu reușește nici azi să încaseze milioanele datorate de familia Iohannis, din chirii încasate ilegal, căci, ce să vezi, se opun niște hotărâri ale instanțelor”.

În ciuda acestor derapaje, europarlamentarul subliniază importanța fundamentală a independenței justiției:
„Fără independența justiției nu există democrație, nu există libertate, nu există garanție a proprietății și a drepturilor familiale. Nu poți avea justiție independentă cu judecători timorați și presați de dosare, mai ales de-alea inventate.”

Europarlamentarul AUR încheie mesajul său printr-un îndemn către toți românii: „Nu vă lăsați duși în ispită, nu vă duceți după fentă. Nu permiteți transformarea judecătorilor în noii (vi)ruși sau în noul inamic public. Fiți cu băgare de seamă la adevăratul inamic, cel din laboratoarele serviciilor secrete, și la adevărata ingerință externă, quango.”

The post Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR): „Sistemul judiciar riscă din nou să devină câmp tactic pentru serviciile secrete și quango” appeared first on AUR.

Domnului Radu MARINESCU, Ministrul Justiției

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 16.04.2025

Obiectul întrebării: Valoarea totală a prejudiciilor din dosarele închise de DNA după decizia Înaltei Curți privind prescripția faptelor

Stimate domnule Ministru,

25 octombrie 2022 a fost una dintre cele mai nefaste zile din istoria recentă a Justiției din România – miile de persoane cercetate sau judecate pentru diferite infracțiuni– vinovate sau nu – de la suspecți de infracțiuni de drept comun – precum furt sau tâlhărie – dar și „gulere albe” acuzate de corupție ori interlopi implicați în dosare de crimă organizată, practic, au scăpat: decizia 67 din 25 octombrie 2022 a ICCJ a stabilit că regulile privind prescripția – adică data după care o faptă nu mai poate fi sancționată penal – se aplică retroactiv, conform unui principiu consacrat în Dreptul Penal – legea cea mai favorabilă.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este numărul de dosare care au fost clasate de procurori după prescripție, strict în baza Deciziei 67, începând din 2022 până în prezent, defalcat, pentru fiecare an în parte?

2. Care este numărul de suspecți ce nu au mai ajuns în fața unui judecător care să stabilească dacă sunt vinovați de faptele de luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu etc. de care erau suspectați, strict în baza Deciziei 67, începând din 2022 până în prezent, defalcat, pentru fiecare an în parte?

3. În câte dosare DNA, aflate pe rolul instanțelor, s-a dispus de către judecător încetarea procesului penal, începând din 2022 până în prezent, defalcat, pentru fiecare an în parte?

4. Care este valoarea totală a prejudiciilor din dosarele închise de DNA după decizia Înaltei Curți privind prescripția faptelor?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Valoarea totală a prejudiciilor din dosarele închise de DNA după decizia Înaltei Curți privind prescripția faptelor appeared first on AUR.

Democrația din România a fost anulată prin decizia CCR cu privire la alegerile prezidențiale. Voturile a peste nouă milioane de români au fost pur și simplu aruncate la gunoi, pentru că, după 35 de ani, ar fi câștigat un candidat independent, suveran, ales de popor, nu de ambasade.

Magistrații au avut ocazia astăzi să redea speranța românilor în procesul electoral, în alegeri libere și în democrație. Din păcate, sistemul judiciar este mult prea politizat.

Înalta Curte de Casație și Justiție a refuzat astăzi să se declare competentă, dar noi am reușit să fixăm un principiu pentru istorie: statul de drept nu se consolidează, ci se năruie, dacă instituțiile care ar trebui să îl apere îl torpilează. Mai ales atunci când torpilele sunt „notele informative” date de serviciile secrete.

AUR va continua demersurile pentru alegeri libere.

Europarlamentarii AUR vor promova în Parlamentul European o rezoluție de condamnare a implicării CCR și a serviciilor secrete în procesul electoral. Precedentul este grav nu numai pentru România, este grav pentru orice țară din Uniunea Europeană, deoarece poporul nu va mai avea convingerea că votul este important și nici că sistemul judiciar este de încredere.

Mergem mai departe, cu toată convingerea că regimul actual este în mare suferință și că va fi înlocuit curând prin voința suverană a poporului.

The post AUR: ÎCCJ a respins contestația împotriva anulării alegerilor. Sistemul judiciar se năruie appeared first on AUR.

În sesizarea depusă la ÎCCJ, președintele AUR, George Simion, arată că decizia luată de judecătorii CCR în data de 6 decembrie este un precedent extrem de periculos, întrucât încalcă articolul 2 din Constituție, care prevede că „suveranitatea națională aparține poporului român și se exercită prin reprezentanții săi aleși”, repetabilă ori de câte ori puterea se vrea stabilă la putere, deci neînlocuibilă prin alegeri, iar, pe de altă parte, este o motivație foarte serioasă pentru ca poporul să își piardă încrederea în democrație, alegeri și statul de drept.

De asemenea, liderul AUR amintește că aceiași judecătorii CCR au decis, pe 2 decembrie, validarea turului I al alegerilor prezidențiale.

„Decizia CCR a anulat în totalitate procesul electoral. Nu doar turul I de scrutin a fost anulat, ci întregul proces electoral. Trebuie acum ca totul să fie luat de la capăt – minus, foarte probabil, candidații care vor fi invalidați pe parcurs pe motiv de note informative de la serviciile secrete. Se observă din motivarea deciziei CCR de vineri că singurele „probe” pe care s-a bazat decizia de anulare a întregului proces electoral sunt notele informative de la SRI, SIE și Ministerul de Interne, așa-zis desecretizate de CSAT. Nu există niciun motiv în acest moment, rațional sau emoțional, să credem că acest precedent nu va fi devenit un tipar de acțiune statală în viitoarele alegeri. (…) A veghea asupra procesului electoral nu înseamnă a-l anula, ci a nu permite ca evenimente sau fapte administrative ori electorale să îl împiedice sau să îl deturneze de la parcursul normal. Această atribuție de a veghea se exercită în timpul, iar nu după alegeri”, se mai arată în contestația depusă la ÎCCJ.

La ședința Înaltei Curți, care va avea loc mâine, va fi prezent președintele AUR, George Simion.

The post George Simion, președintele AUR: ”Mâine merg la ÎCCJ pentru a apăra votul românilor și democrația! appeared first on AUR.