Stimată doamnă ministru,

În urma procedurilor recente de atribuire a sectoarelor de plajă de pe litoralul românesc, au fost concesionate suprafețe semnificative către operatori economici, în baza unor licitații publice, la valori considerabile — în unele cazuri aproximativ 180.000 de euro pentru circa 6.000 mp.
Cu toate acestea, în spațiul public și în mass-media locală au fost semnalate în mod repetat situații în care operatorii economici nu își pot desfășura activitatea, în special în ceea ce privește beach barurile, din cauza lipsei utilităților esențiale — apă, canalizare și energie electrică.

Această situație generează un blocaj administrativ major, întrucât obținerea avizelor sanitare de la Direcția de Sănătate Publică și respectarea cerințelor impuse de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor sunt condiționate de existența acestor utilități.
Mai mult decât atât, au fost semnalate inclusiv riscuri de mediu generate de lipsa infrastructurii, existând suspiciuni privind utilizarea unor soluții improvizate pentru evacuarea apelor uzate, cu potențial impact asupra mediului marin și sănătății publice.
De asemenea, atribuirea acestor sectoare de plajă a avut loc în contextul absenței unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) costier actualizat și funcțional, ceea ce creează incertitudine juridică și dificultăți suplimentare în procesul de autorizare.
Menționez că prețul de pornire al licitațiilor pentru închirierea sectoarelor de plajă a fost majorat de aproximativ patru ori față de nivelul practicat în anul 2016.
Cu toate acestea, această creștere semnificativă a costurilor nu a fost însoțită de o îmbunătățire a condițiilor oferite agenților economici, în special în ceea ce privește accesul la utilități esențiale.
În mod inevitabil, aceste costuri suplimentare sunt transferate către piață. Hotelierii, în contextul necesității de a asigura accesul la plajă pentru clienți și de a menține standardele serviciilor oferite, vor include aceste cheltuieli în prețul cazării, iar operatorii independenți vor reflecta costurile în tarifele pentru șezlonguri și produsele oferite pe plajă.
Această situație creează un efect în lanț care va afecta direct turiștii, conducând la creșterea generală a prețurilor pe litoral și, implicit, la o posibilă scădere a duratei șederii sau chiar a numărului de turiști. În aceste condiții, există riscul real ca politicile actuale să afecteze competitivitatea litoralului românesc și să genereze un impact negativ asupra întregului sector turistic.
În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. Cum justifică ministerul atribuirea sectoarelor de plajă în lipsa asigurării utilităților necesare desfășurării activităților economice autorizabile?
2. De ce au fost scoase la licitație tronsoane de plajă în absența unui PUZ costier aprobat și funcțional?
3. Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pentru a debloca situația agenților economici care, deși au câștigat legal licitațiile, nu pot obține avizele necesare?

The post Cosmin Hristu – Interpelare – Concesionarea sectoarelor de plajă de pe litoralul românesc în lipsa infrastructurii de bază și blocajele majore apărute în procesul de autorizare a activităților economice appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.   

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Cosmin Hristu___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

a) Motivul emiterii actului normativ

1. Cerințele care reclamă intervenția normativă

Prezenta propunere legislativă vizează modificarea și completarea art. 106 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la regimul juridic al utilizării telefoanelor mobile și al celorlalte echipamente de comunicații electronice de către elevii din învățământul preuniversitar.

Cadrul normativ în vigoare este structurat pe două paliere. Pe de o parte, art. 106 alin. (4) din Legea nr. 198/2023 instituie o interdicție legală directă de utilizare a telefoanelor mobile pe durata cursurilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial, inclusiv în timpul activităților educaționale desfășurate în afara unităților de învățământ, cu singurele excepții ale utilizării în scop educativ sau în spațiile autorizate explicit de regulamentul intern. Pe de altă parte, art. 106 alin. (5) lasă la latitudinea fiecărei unități de învățământ liceal decizia de a interzice, prin regulamentul intern, folosirea dispozitivelor electronice în incinta școlii sau doar într-o parte a acesteia, precum și în timpul activităților desfășurate în afara unității. Alineatul (6) exceptează echipamentele pe care elevii cu CES sunt autorizați să le folosească, iar alineatul (7) prevede că nerespectarea interdicțiilor poate conduce la preluarea echipamentului de către personalul unității de învățământ, în vederea predării către părinți, tutori legali sau elevi, conform regulamentului intern.

Deși această arhitectură normativă reflectă un principiu corect, acela de a diferenția regimul juridic aplicabil învățământului liceal față de cel aplicabil ciclurilor inferioare, aplicarea sa practică a relevat insuficiențe și neconcordanțe pe care prezenta propunere legislativă își propune să le remedieze.

2. Insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare

A. Lipsa unei garanții procedurale pentru decizia de restricționare în învățământul liceal.

Potrivit reglementării actuale, regulamentul intern al unității de învățământ liceal poate interzice utilizarea dispozitivelor electronice, fără nicio condiție specială de cvorum sau de majoritate. Decizia se adoptă de consiliul de administrație în condițiile de cvorum obișnuite, prevăzute de art. 128 alin. (2) din Legea nr. 198/2023. Or, această decizie produce consecințe juridice semnificative: ea echivalează cu o restricționare a exercitării dreptului de proprietate al elevilor asupra bunurilor personale, cu o limitare a dreptului la comunicație și, în anumite situații, cu o încălcare a dreptului la viață privată. Gravitatea acestor efecte nu este proporțională cu ușurința procedurală cu care măsura poate fi adoptată.

Această insuficiență capătă o relevanță deosebită dacă este raportată la regimul juridic general al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani. Potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoana fizică dobândește capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. Aceasta înseamnă că, în viziunea legiuitorului român, un tânăr de 16 ani dispune de discernământul și maturitatea necesare pentru a încheia în mod autonom un contract individual de muncă – act juridic cu implicații patrimoniale și personale considerabile – fără a fi necesar acordul părinților sau al reprezentanților legali. Prin simetrie de raționament, este greu de justificat ca aceluiași tânăr să-i fie retrasă posesia temporară asupra telefonului mobil propriu printr-o simplă decizie de consiliu de administrație, adoptată în condiții de cvorum obișnuit, fără nicio garanție procedurală proporțională cu gravitatea măsurii.

Spre deosebire de elevii din învățământul preșcolar, primar și gimnazial, unde interdicția operează ope legis și este justificată de vârsta fragedă a beneficiarilor primari, elevii de liceu se află în majoritate în intervalul de vârstă 16–18 ani, adică în categoria persoanelor cărora dreptul român le recunoaște deja o capacitate juridică parțială semnificativă. Prin urmare, orice restricție aplicabilă acestei categorii trebuie să fie însoțită de garanții procedurale adecvate, care să asigure că măsura reflectă voința reală și deliberată a comunității școlare, iar nu rezultatul unei majorități conjuncturale.

B. Absența oricăror standarde privind gestionarea dispozitivelor preluate.

Alineatul (7) al art. 106 din forma în vigoare prevede că nerespectarea interdicției poate conduce la preluarea echipamentului de către personalul unității de învățământ, în vederea predării ulterioare către părinți, tutori legali sau elevi, „conform regulamentului intern”. Legea trimite, așadar, la regulamentul intern, dar nu stabilește nicio cerință minimă pe care acesta trebuie să o îndeplinească în ceea ce privește procedura de preluare, condițiile de depozitare, evidența predării sau modul de soluționare a incidentelor.

Această lacună a generat, în practică, o serie de probleme semnificative. Telefoanele mobile sunt preluate frecvent de la elevi fără niciun document de predare-primire, fără individualizarea sau sigilarea dispozitivelor, fără desemnarea unor persoane responsabile și fără garanții adecvate de securizare. Dispozitivele sunt depozitate uneori pe catedra profesorului, în sertare neîncuiate sau în cutii nesecurizate, ceea ce creează un risc real de pierdere, deteriorare, furt sau acces neautorizat la datele personale ale elevilor. În absența unor norme clare, răspunderea patrimonială pentru eventualele prejudicii rămâne incertă, ceea ce generează litigii potențiale și un climat de neîncredere între elevi, părinți și personalul didactic.

Semnalele din societate confirmă această realitate. În dezbaterile publice din anii 2024–2025, atât părinții, cât și cadrele didactice au subliniat în mod constant că principala problemă nu este interdicția în sine, ci modalitatea concretă în care aceasta este pusă în aplicare. Ministerul Educației însuși a recunoscut, prin comunicări oficiale, că implementarea diferă substanțial de la o școală la alta, în funcție de resursele și de inițiativa locală.

3. Principiile de bază, finalitatea și elementele noi ale reglementării propuse

Propunerea legislativă se fundamentează pe următoarele principii: principiul proporționalității restricțiilor cu gravitatea măsurii; principiul responsabilizării progresive în funcție de vârstă; principiul protecției dreptului de proprietate și a vieții private a elevilor; principiul subsidiarității și al autonomiei instituționale a unităților de învățământ; principiul previzibilității și al securității juridice în materia procedării de preluare a bunurilor personale.

Finalitatea reglementării nu este aceea de a elimina sau de a atenua interdicția de utilizare a dispozitivelor electronice în școli, ci aceea de a consolida cadrul juridic prin care aceasta este pusă în aplicare, asigurând atât legitimitatea decizională, cât și garanții concrete pentru protecția bunurilor și a datelor personale ale elevilor.

Elementele noi introduse prin prezenta propunere legislativă sunt următoarele:

Primul element de noutate constă în modificarea alin. (5) al art. 106, în sensul instituirii unui cvorum de ședință calificat pentru adoptarea, de către consiliul de administrație al unității de învățământ liceal, a măsurii de interzicere a dispozitivelor electronice. Concret, prin derogare de la prevederile art. 128 alin. (2) din Legea nr. 198/2023, cvorumul de ședință este constituit în prezența a cel puțin 75% dintre membrii consiliului de administrație. Această cerință procedurală asigură că decizia de restricționare – care afectează drepturi fundamentale ale elevilor – este adoptată numai în urma unei deliberări reprezentative și ample, cu participarea cvasi-totalității membrilor, și nu poate fi impusă de un număr restrâns de membri prezenți la ședință. Practic, cvorumul calificat funcționează ca o garanție instituțională împotriva adoptării discreționare sau precipitate a măsurii, fără a împiedica însă consiliile de administrație care doresc să aplice interdicția să o facă.

Al doilea element de noutate constă în introducerea unui nou alineat (7¹) la art. 106, care stabilește un conținut minim obligatoriu al regulamentului intern pentru toate unitățile de învățământ în care utilizarea dispozitivelor electronice este interzisă, indiferent dacă interdicția decurge din lege [alin. (4), pentru ciclul preșcolar, primar și gimnazial] sau din decizia consiliului de administrație [alin. (5), pentru ciclul liceal]. Regulamentul intern trebuie să cuprindă: procedura de preluare temporară a dispozitivelor, cu precizarea momentului, locului, persoanelor autorizate și a modului de individualizare a acestora prin etichetare sau sigilare; modalitatea de evidență și consemnare a preluării, inclusiv documentul sau registrul de predare-primire; condițiile de păstrare, depozitare și securizare a dispozitivelor pe durata preluării; procedura și termenele de restituire; precum și măsurile de gestionare a incidentelor, cum ar fi pierderea, deteriorarea sau accesul neautorizat.

4. Contextul internațional și european

Tendința de reglementare a utilizării telefoanelor mobile în unitățile de învățământ este generalizată la nivel european și internațional. Franța a interzis telefoanele mobile în școlile primare și secundare încă din 2018, iar în 2024 a extins măsura prin proiecte-pilot de „pauză digitală” în aproape 200 de școli. Ungaria a implementat, din septembrie 2024, o interdicție la nivel național prin Decretul guvernamental nr. 245/2024, aplicând-o inclusiv în timpul pauzelor și incluzând clase de la 1 la 13. Olanda a introdus, din ianuarie 2024, o interdicție în învățământul secundar, extinsă apoi și la ciclul primar. Grecia, Italia, Portugalia, Letonia, precum și mai multe comunități din Belgia și regiuni din Spania au adoptat măsuri similare. Raportul global UNESCO privind educația, publicat în 2023, a recomandat interzicerea telefoanelor mobile în clasă atunci când acestea nu sunt folosite în scop educațional, iar potrivit datelor UNESCO din 2024, peste 79 de state din întreaga lume au implementat astfel de măsuri.

Ceea ce distinge însă statele cu reglementări mature de cele cu reglementări incomplete este tocmai existența unor proceduri clare și previzibile de gestionare a dispozitivelor preluate. Prezenta propunere legislativă urmărește ca România să parcurgă același pas calitativ: de la simpla interdicție la un cadru procedural complet, care să protejeze deopotrivă actul educațional și drepturile elevilor.

b) Impactul socioeconomic

Efecte asupra mediului social. Propunerea legislativă produce efecte pozitive asupra mediului social prin reducerea conflictualității asociate preluării telefoanelor mobile în școli. În prezent, absența unor proceduri unitare generează tensiuni frecvente între personalul didactic, elevi și părinți, semnalate atât în presa națională, cât și în sesizările adresate Ministerului Educației. Stabilirea unor reguli clare de preluare, depozitare și restituire a dispozitivelor contribuie la creșterea încrederii reciproce între actorii educaționali și la consolidarea unui climat școlar predictibil. Totodată, cerința cvorumului calificat pentru decizia de interzicere la nivel liceal asigură legitimitatea și acceptabilitatea socială a măsurii, prevenind adoptarea unor decizii percepute ca arbitrare.

Efecte asupra mediului de afaceri. Propunerea legislativă nu produce efecte directe asupra mediului de afaceri. În mod marginal, cerința amenajării unor spații securizate de depozitare poate genera o cerere limitată de mobilier sau echipamente de securizare, cu un impact economic nesemnificativ.

Efecte asupra mediului macroeconomic și asupra mediului înconjurător. Propunerea legislativă nu produce efecte asupra mediului macroeconomic și nici asupra mediului înconjurător.

c) Impactul financiar asupra bugetului general consolidat

Propunerea legislativă nu generează cheltuieli suplimentare semnificative din bugetul general consolidat, atât pe termen scurt (anul curent), cât și pe termen lung (5 ani). Eventualele costuri asociate amenajării spațiilor de depozitare în unitățile de învățământ care aplică interdicția se suportă din bugetele proprii ale acestora, în limita resurselor existente, fără a necesita alocări bugetare suplimentare de la bugetul de stat sau de la bugetele locale. Propunerea legislativă nu generează venituri bugetare suplimentare. Impactul financiar net este neutru.

d) Impactul asupra sistemului juridic

Implicații asupra legislației în vigoare. Propunerea legislativă modifică alin. (5) al art. 106 din Legea nr. 198/2023, prin adăugarea unei cerințe de cvorum calificat de 75% din membrii consiliului de administrație, prin derogare de la art. 128 alin. (2) din aceeași lege, și introduce un nou alineat (7¹) care stabilește conținutul minim obligatoriu al regulamentului intern în materia preluării dispozitivelor electronice. Celelalte prevederi ale art. 106, precum și celelalte dispoziții ale Legii nr. 198/2023 și ale altor acte normative rămân neafectate. Modificarea nu presupune adaptarea legislației secundare, cu excepția actualizării Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) emis prin ordin al ministrului educației.

Compatibilitatea cu dreptul Uniunii Europene. Reglementarea utilizării telefoanelor mobile în unitățile de învățământ constituie o competență exclusivă a statelor membre, nefiind armonizată prin niciun act normativ al Uniunii Europene. Propunerea legislativă se corelează însă cu orientările Parlamentului European și ale Comisiei Europene în materia protecției minorilor în mediul digital, astfel cum rezultă din rapoartele și recomandările recente ale Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS). Totodată, aspectele referitoare la preluarea și depozitarea dispozitivelor care conțin date cu caracter personal intră în sfera de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR), iar procedurile instituite prin noul alin. (7¹) contribuie la respectarea cerințelor de securitate a datelor prevăzute de acest regulament.

Raportarea la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Restricționarea utilizării telefoanelor mobile în mediul școlar implică potențiale ingerințe în drepturile garantate de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (respectarea vieții private și a corespondenței) și de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 (protecția proprietății). Potrivit jurisprudenței constante a Curții, astfel de ingerințe sunt admisibile numai dacă sunt prevăzute de lege, urmăresc un scop legitim și sunt necesare și proporționale într-o societate democratică. Propunerea legislativă răspunde acestor exigențe prin condiționarea măsurii la nivel liceal de un cvorum calificat (garanția deliberării) și prin instituirea unui cadru procedural detaliat (garanția previzibilității și a proporționalității).

Corelarea cu dreptul intern. Propunerea legislativă este compatibilă cu prevederile constituționale privind protecția proprietății private (art. 44), dreptul la viață intimă (art. 26), secretul corespondenței (art. 28) și protecția copiilor și a tinerilor (art. 49) din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, republicată, în special cu art. 5 (capacitățile în evoluție ale copilului), art. 12 (dreptul la exprimarea opiniei) și art. 16 (protecția vieții private).

e) Consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ

La elaborarea prezentei propuneri legislative au fost avute în vedere sesizările și petițiile primite de la părinți, cadre didactice și organizații ale societății civile, care au semnalat în mod repetat dificultățile practice generate de lipsa unor proceduri clare de gestionare a telefoanelor mobile preluate de la elevi. Au fost, de asemenea, luate în considerare dezbaterile publice intense din anii 2024–2025, reflectate în presa națională și în pozițiile oficiale ale Ministerului Educației, ale inspectoratelor școlare și ale organizațiilor de părinți. Recomandările organizațiilor internaționale au constituit, de asemenea, surse de fundamentare a soluțiilor propuse.

f) Activitățile de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act normativ

După adoptare, implementarea reglementărilor va fi adusă la cunoștința unităților de învățământ prin intermediul inspectoratelor școlare județene și al inspectoratului școlar al municipiului București, care vor asigura diseminarea informațiilor necesare actualizării regulamentelor interne.

g) Măsurile de implementare

La nivelul administrației publice centrale: Ministerul Educației va actualiza Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), aprobat prin ordin al ministrului educației, pentru a reflecta modificările aduse prin prezenta lege, în special cerințele procedurale din noul alin. (7¹).

La nivelul unităților de învățământ: Consiliile de administrație ale unităților de învățământ în care se aplică interdicția de utilizare a dispozitivelor electronice vor revizui regulamentele interne pentru a include procedurile detaliate impuse de noul alin. (7¹) al art. 106. În cazul unităților de învățământ liceal, consiliile de administrație care doresc să mențină sau să introducă interdicția vor trebui să asigure cvorumul calificat de 75% prevăzut de noul alin. (5).

Nu sunt necesare modificări instituționale sau funcționale la nivelul administrației publice centrale ori locale. Măsurile de implementare se realizează în cadrul competențelor și atribuțiilor existente ale structurilor din sistemul de învățământ preuniversitar.

Evaluarea preliminară a impactului asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului

Propunerea legislativă produce un impact pozitiv asupra protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale elevilor, pe următoarele dimensiuni:

Sub aspectul dreptului de proprietate, consacrat de art. 44 din Constituția României și de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, propunerea legislativă instituie garanții concrete împotriva deposădării arbitrare sau a gestionării neglijente a bunurilor personale ale elevilor. Obligația de a reglementa prin regulamentul intern procedura de preluare, evidență, depozitare și restituire a dispozitivelor asigură previzibilitatea și transparenta măsurii, iar stabilirea unor mecanisme de gestionare a incidentelor protejează elevii și familiile acestora împotriva prejudiciilor patrimoniale.

Sub aspectul dreptului la viață privată și la corespondență, garantat de art. 26 și art. 28 din Constituția României și de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, procedurile de preluare și de depozitare securizată, cu individualizarea și sigilarea dispozitivelor, reduc semnificativ riscul de acces neautorizat la conținutul telefoanelor mobile și, implicit, la datele cu caracter personal, la comunicările private și la conținutul digital al elevilor.

Sub aspectul principiului proporționalității, cerința cvorumului calificat de 75% pentru adoptarea interdicției în învățământul liceal asigură că restricția este rezultatul unei deliberări reprezentative, iar nu a unei majorități conjuncturale. Această abordare este coerentă cu recunoașterea de către legiuitorul român, prin art. 13 alin. (1) din Codul muncii, a capacității de muncă depline a persoanei fizice la vârsta de 16 ani: dacă un tânăr de 16 ani este considerat suficient de matur pentru a încheia în mod autonom un contract individual de muncă, orice restricție suplimentară aplicabilă aceluiași tânăr trebuie să fie însoțită de garanții procedurale proporționale. Tratamentul diferențiat față de elevii din învățământul preșcolar, primar și gimnazial este, prin urmare, pe deplin justificat.

Propunerea legislativă este compatibilă cu principiile Convenției ONU cu privire la drepturile copilului.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.   

INIȚIATOR:

Deputat AUR Cosmin Hristu___________________

LEGE pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 613 din 05 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 106, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) În învățământul liceal, prin regulamentul intern, consiliul de administrație al unității de învățământ poate interzice folosirea de către un elev a dispozitivelor prevăzute la alin. (4) în incinta unității de învățământ preuniversitar sau doar într-o parte a acesteia, precum și în timpul activităților care se desfășoară în afara acesteia. Pentru adoptarea măsurii interzicerii dispozitivelor prevăzute la alin. (4), prin derogare de la prevederile art. 128, alin. (2), cvorumul de ședință este constituit în prezența a cel puțin 75% dintre membrii consiliului de administrație, iar hotărârile se adoptă cu o majoritate de 2/3 din voturile celor prezenți.”

• La articolul 106, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (7¹), cu următorul cuprins:

„(7¹) În unitățile de învățământ în care utilizarea telefoanelor mobile sau a oricăror alte echipamente de comunicații electronice este interzisă, în condițiile alin. (4) și (5), regulamentul intern al unității de învățământ cuprinde în mod obligatoriu:

a) procedura de preluare temporară a dispozitivelor, inclusiv momentul și locul preluării, persoanele autorizate să efectueze preluarea, precum și modul de individualizare sau de identificare a acestora, cum ar fi prin etichetare sau sigilare;

b) modalitatea de evidență și consemnare a preluării, inclusiv documentul ori registrul de predare-primire și confirmarea predării către elev, după caz;

c) condițiile de păstrare, depozitare și securizare a dispozitivelor pe durata preluării, inclusiv spațiul destinat depozitării, regulile de acces și persoanele responsabile;

d) procedura și termenele de predare ori restituire a dispozitivelor către elev și, după caz, către părinte sau reprezentantul legal, inclusiv pentru situațiile excepționale, cum ar fi absență, transfer, activități extracurriculare sau urgențe;

e) măsurile și procedura de gestionare a incidentelor privind pierderea, deteriorarea, accesul neautorizat ori alte situații intervenite pe durata preluării, precum și modul de soluționare a sesizărilor.”

Art. II – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Cosmin Hristu – Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 appeared first on AUR.

Cum este posibil ca Republica Moldova să majoreze salariul minim, punctul de pensie și să garanteze că nu va reduce veniturile populației?

Și mai ales: cum este posibil ca România, stat membru UE și NATO,  să impună propriilor cetățeni austeritate, tăieri și restricții?

Răspunsul este unul singur și dureros: pentru că România a ajuns să fie mai responsabilă față de alte state decât față de propriii cetățeni. România acordă sprijin financiar Ucrainei, livrează energie Republicii Moldova la preț subvenționat, susține cheltuieli externe uriașe fără transparență și fără să țină cont de faptul că românii plătesc aceste costuri prin impozite, prețuri crescute și servicii publice degradate.

Este o realitate pe care Guvernul o ascunde: românii nu trăiesc rău pentru că nu sunt bani, ci pentru că banii lor sunt direcționați în altă parte.

Românii nu pot fi transformați în sponsorii permanenți ai conflictelor și problemelor altor state. România nu poate continua să împrumute miliarde pentru a-și susține obligațiile externe, în timp ce aici, la noi acasă, spitalele se închid, școlile se prăbușesc, iar pensiile abia acoperă medicamentele.

Fac, astăzi, un apel clar: România pe primul loc! Nicio țară responsabilă nu-și abandonează propriul popor pentru a finanța ambițiile geopolitice ale altora. Și dacă Guvernul nu poate răspunde la această întrebare fundamentală de ce alții pot crește veniturile oamenilor, iar românii suportă austeritatea? Atunci, poate a venit momentul ca acest Guvern să își asume eşecul!

The post Cosmin Hristu – Declarație politică – De ce cresc pensiile și salariile în Ucraina și Republica Moldova, iar în România se impune austeritate? Cine răspunde pentru sacrificarea propriilor cetățeni? appeared first on AUR.

Ucraina, o țară aflată în plin război, anunță majorări consistente ale salariilor profesorilor, creșterea pensiilor și burse pentru elevi și studenți. Republica Moldova crește salariul minim, majorează punctul de pensie și garantează că veniturile cetățenilor ei nu vor fi reduse sub nicio formă. În ambele cazuri vorbim despre state care beneficiază de sprijin financiar, logistic și energetic din partea României.

Și totuși, România – membră a Uniunii Europene, stat cu obligații și contribuții majore în plan internațional – impune propriilor cetățeni restricții, tăieri, impozite suplimentare și o austeritate care lovește familii, firme, pensionari și profesori. Este o situație profund nedreaptă și complet ilogică.

Nu românii trebuie să suporte costurile războiului altor națiuni. Nu românii trebuie să plătească diferențele de preț la energia livrată altor state. Nu românii trebuie sacrificați pentru ca alții să își echilibreze bugetele. România nu poate fi banca nimănui, cât timp propriile spitale se închid, școlile cad, iar pensionarii sunt obligați să aleagă între medicamente și mâncare.

România trebuie să revină la normalitatea pe care orice stat responsabil o are: banii românilor să servească intereselor românilor. Ajutoarele externe nu pot continua fără transparență, fără limite și fără o evaluare riguroasă a efectelor asupra populației noastre.

Românii nu cer privilegii. Cer doar respect, decență și o guvernare care să nu îi transforme în sponsorii permanenți ai altor țări.

A venit momentul să afirmăm răspicat:
România pe primul loc.
Românii pe primul loc.

Orice altă direcție este o trădare a interesului național.

The post Cosmin Hristu – Declarație politică – România nu poate continua să trăiască în austeritate, în timp ce alții trăiesc pe spinarea românilor appeared first on AUR.

Această femeie avea ordin de protecție împotriva agresorului. A sunat de nenumărate ori la 112, a reclamat că este urmărită, a fost răpită și violată, dar autoritățile au ales să nu vadă, să nu audă, să nu acționeze. Inspectoratul Județean de Poliție Teleorman și Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele au tratat cu indiferență un caz de violență în familie, transformându-se, prin inacțiune, în complici morali ai criminalului.

Când o femeie este ucisă după ce statul a știut, a fost avertizat și nu a făcut nimic, nu mai putem vorbi despre un accident tragic, ci despre un eșec instituțional grav, despre complicitate prin neglijență.

În loc ca Poliția și Parchetul să dea explicații publice și să răspundă pentru această crimă, vedem o tentativă rușinoasă de a muta vina. Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, iese în spațiul public și le cere femeilor să solicite monitorizare electronică, încercând să deturneze atenția de la responsabilitatea directă a Ministerului de Interne, condus de colegul său de partid, Cătălin Predoiu.

Doamna Gorghiu, doamnelor și domnilor din Guvern, nu femeile trebuie să poarte brățări, ci statul trebuie să poarte responsabilitate! Această femeie nu avea nevoie de o brățară electronică. Avea nevoie de o Poliție care să-i ia în serios plângerile, de un procuror care să ceară măsuri preventive, de un ministru care să nu doarmă în fotoliu în timp ce oamenii mor sub ochii instituțiilor pe care le conduce.

Cerem public demisia de onoare a celor responsabili din IPJ Teleorman și Parchetul Turnu Măgurele, precum și explicații urgente de la ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, privind modul în care instituțiile aflate în subordinea sa au tratat acest caz.

România nu mai are nevoie de compasiune falsă și comunicate sterile, ci de acțiune, responsabilitate și ca legea sǎ fie aplicată în mod egal pentru toți. Când o femeie moare cu ordin de protecție în buzunar, înseamnǎ cǎ statul roman e complice la crimǎ.

The post Cosmin Hristu – Declarație politică – Complicitate prin neglijență – Poliția Română și Parchetul din Teleorman poartă răspunderea morală pentru moartea acestei femei appeared first on AUR.

Domnului Ciprian-Constantin ȘERBAN, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii,

Domnului Alexandru NAZARE, Ministrul Finanțelor

De către: Deputat Cosmin HRISTU

Circumscripția electorală nr. 14 Constanța

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 07.10.2025

Obiectul interpelării: Necesitatea unificării procedurilor și instituțiilor portuare din Constanța Nord și Constanța Sud – Agigea

Stimați domni miniștri,

Una dintre principalele probleme semnalate de operatorii portuari este faptul că Portul Constanța continuă să funcționeze ca două entități distincte – Constanța Nord și Constanța Sud (Agigea). Această divizare determină dublarea procedurilor și prelungirea artificială a timpilor de așteptare.

Astfel, o navă descărcată în Constanța Nord, dar cu destinația finală Constanța Sud-Agigea, este obligată să reia formalitățile vamale și de frontieră ca și cum ar intra într-un port diferit. Consecința: birocrație inutilă, întârzieri și costuri suplimentare pentru operatori.

Situația este cauzată de modul diferit de organizare a instituțiilor portuare (Poliția de Frontieră, Vamă, Inspectoratul de Sănătate Publică, OPC, Direcția Sanitar-Veterinară), care tratează cele două zone ca pe entități separate.

O unificare a acestor instituții ar aduce beneficii clare:

• uniformizarea modului de lucru și eliminarea dublării formalităților;
• eficientizarea activității de vămuire;
• reducerea timpilor de așteptare;
• economii la buget prin comasarea structurilor teritoriale și utilizarea optimă a personalului.

Având în vedere cele expuse, domnilor miniștri, vă rog să îmi transmiteți ce măsuri concrete intenționați să luați pentru a asigura unificarea procedurilor și coordonarea instituțiilor portuare, astfel încât Portul Constanța să funcționeze ca un singur port, modern, eficient și competitiv la nivel regional?

Solicit răspuns în scris.

The post Cosmin Hristu – Interpelare – Necesitatea unificării procedurilor și instituțiilor portuare din Constanța Nord și Constanța Sud-Agigea appeared first on AUR.

Și, ca și cum nu ar fi de ajuns, noul pachet fiscal al Guvernului Bolojan deschide portițe pentru marile companii multinaționale: până la 3% din cifra de afaceri va putea fi „optimizată fiscal”. Pe scurt, un privilegiu legalizat pentru străini, în timp ce firmele românești trebuie să plătească integral taxele.”

Mai mult, investițiile prin PNRR și Anghel Saligny sunt blocate. România are nevoie de drumuri, spitale, școli – nu de stagnare și decalaje și mai mari între regiuni.

Ca deputat AUR, spun clar: nu voi susține niciodată un Guvern care pune poveri suplimentare pe români și privilegii pentru multinaționale. România are nevoie de un stat care cheltuiește responsabil, de reguli fiscale stabile și de investiții care aduc dezvoltare reală”, a declarat deputatul AUR, Cosmin Hristu.

The post Cosmin Hristu (deputat AUR): „Majorarea bazei de impozitare și blocarea investițiilor – o povară suplimentară pentru români” appeared first on AUR.

“În Consiliul de Administrație din Portul Constanța n-aveai voie, tot așa, de zeci de ani, să fii parte dacă ești cel mai bun avocat de pe comercial, dacă ești un economist, chiar dacă lucrezi la Banca Mondială, nu poți să fii decât dacă ești marinar. Astăzi, în Parlamentul României a trecut o lege foarte importantă: să poată să facă parte din Consiliul de Administrație din Portul Constanța și cei care sunt absolvenți de Drept și de Studii Economice și au o vechime și au experiență, alături de cei care sunt cu specific naval”.

În completare, ați afirmat că începeți să reașezați lucrurile în Portul Constanța și  “toate cercurile acelea de interese de care se țin unii foarte bine vor fi terminate”.

Cu toată admirația pentru inițiativa de curățare a cercurilor de interese existente în portul Constanța și despre care, lăsați să se creadă în declarația dumneavoastră, că au proliferat din cauza obligația studiilor navale și/sau portuare plus a experienței minime în domeniu pentru membrii conducerilor portului Constanța statutate de Legea 235/2017, vă invit să examinați pregătirea formală și competențele membrilor Consiliului de Administrației al CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, așa cum sunt menționate pe site-ul oficial al instituției:

1. ⁠Matematică, specializarea informatică, Universitatea de Vest Timișoara;

2. Drept, Universitatea Hyperion + contabilitate și informatica de gestiune, Universitatea Spiru Haret Constanța;

3. Drept, Universitatea Lucian Blaga Sibiu + conducerea și exploatarea navei fluviale, Academia Navală Mircea cel Bătrân;

4. Contabilitate și informatică de gestiune + management și administrație publică, Academia de Studii Economice București;

5. Contabilitate, Facultatea de Științe Economice + specializare în domeniul managementului unităților de producție cu profil agricol, Institutul Român de management București;

6. ⁠Marketingul și managementul turistic, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

Având în vedere că nu am identificat bariere de calificare și competență navală ridicate în calea membrilor actualului Consiliu de Administrația al CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, vă solicit să precizați ce a împiedicat, până în momentul de față, Ministerul Transporturilor și conducerea portului Constanța în a reașeza lucrurile în Portul Constanța și a elimina cercurile de interese la care ați făcut trimitere în declarațiile publice.

The post Cosmin Hristu – Declarație politică – Modalitatea de accedere în structurile de conducere ale portului Constanța appeared first on AUR.

Dacă în trecut, Ceaușescu, cunoscut și recunoscut ca dictator, a rupt relațiile cu Uniunea Sovietică, deși România se afla în sfera de influență a acesteia, astăzi dictatura îmbracă forme externe, iar politicienii României sunt susținuți în păcatul lor groaznic de Franța și, mai ales, de Bruxelles, de unde, la comandă, au transformat toate instituțiile statului român în cercuri de putere aservite lor, însă în dauna totală a poporului român.

Pe zi ce trece, suntem tot mai atrași în conflictul de la granițele noastre, față de care președintele interimar Bolojan afirmă, fără niciun drept, că România va sprijini în continuare, fără rezerve, Ucraina.

Domnule Bolojan, ar trebui să sprijiniți fără rezerve poporul român! Ar trebui să vegheați la respectarea democrației și să îi lăsați pe români să-și aleagă președintele pe care și-l doresc!

A urma orbește calea impusă de Bruxelles este sinonim cu falimentul României. Cel mai important partener al României au fost și trebuie să rămână Statele Unite. Această entitate este singura care ne poate oferi garanții solide pentru suveranitate și integritate teritorială.

Toate acțiunile întreprinse de vremelnicii conducători ai statului român, din noiembrie și până în prezent, nu au făcut decât să vulnerabilizeze România și să o slăbească în fața Statelor Unite. Prin îngrădirea directă a dreptului poporului român de a-și alege liber conducătorul, am arătat ca o țară din lumea a treia, în care instituțiile statului și mai multe cercuri de putere au anulat în mod ilegal și ilegitim candidatura lui Călin Georgescu, favoritul românilor în cursa electorală, cu peste 40%.

Deja vedem cum sistemul se regrupează și, tot la comanda străină, este scos în față, propulsat și promovat Nicușor Dan, omul lui Soros, omul lui Macron, dar nu omul românilor.

Ceea ce se pregătește României, prin această dictatură și prin aceste impuneri de la Bruxelles, este o groapă din care nu vom mai putea ieși vreodată. Este inadmisibil ca o țară extrem de bogată în resurse – apă, gaze, petrol, aur, uraniu, metale rare –, a căror valoare depășește 10 trilioane de dolari, să se zbată în sărăcie, corupție și asuprire.

Aceste greșeli ne vor costa pe toți, chiar și pe cei care au uzurpat astăzi puterea în statul român, dar poate pe ei prea puțin îi interesează!

Fenomenul Călin Georgescu a reușit să trezească conștiința poporului, dar ce folos? Acest sistem dictatorial, avid de putere, dar, în același timp, obedient în fața Bruxelles-ului, a frânt inimile și a ucis speranțele a milioane de români, pentru interesele meschine ale unor străini extrem de bogați, ghidați de lăcomie și lipsiți de orice urmă de umanitate.

Voi ați ucis România, acea Românie pe care o știam noi!

The post Cosmin Hristu – Declarație politică – Trăim vremuri fără precedent în istoria României post-decembriste appeared first on AUR.