Domnului Ion-Marcel CIOLACU, Prim-ministru al României

Domnului Florin-Ionuț BARBU, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.03.2025

Obiectul întrebării: Motivele neadoptării între 2016 și 2020 a unei hotărâri de guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul alimentar scurt, prevăzută de Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare

Stimate domnule Prim-ministru,

Stimate domnule Ministru,

România a ajuns într-o poziție rușinoasă, când importă majoritatea produselor alimentare din țări care au, tradițional, un potențial agricol sub cel al țării noastre.

Peste tot în țară am întâlnit părerea că statul român nu sprijină în mod adecvat producătorii agricoli autohtoni, mai cu seamă în ceea ce privește desfacerea producției agricole concurate puternic de importuri. Acest fapt are un impact negativ major asupra balanței comerciale a țării.

La 12 iulie 2016 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 150 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Legea nr. 321/2009 a fost completată, între altele, cu articole noi despre obligațiile speciale ale comercianților. Aceste articole sunt menite să susțină producătorii români și să le ofere consumatorilor din România informații exacte privind originea produselor alimentare. Adoptarea acestor completări a fost salutată de reprezentanții sectorului de producție agroalimentară din România, ca și de cea mai mare parte a societății românești.

Articolele noi introduse în 2016 se refereau la: definiția noțiunii de „produs românesc”; obligația comerciantului de a acorda spații distincte de expunere și vânzare a produselor românești; indicarea pe etichetele pentru carnea comercializată în România a mențiunilor despre țara de origine a animalului, precum și despre țările în care acesta a fost născut, crescut, sacrificat și tranșat; obligația comerciantului de a afișa vizibil sintagma „carne românească” în cazul cărnii care îndeplinește condițiile regulamentare europene; obligația comercianților persoane juridice autorizate să desfășoare activități de comercializare pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe (cu excepția celor exotice), miere de albine, produse lactate și de panificație de a achiziționa aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă la raft provenite din lanțul alimentar scurt, conform legislației; aprobarea prin hotărâre a Guvernului a metodologiei de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare; emiterea de către ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a unui ordin privind produsele din afara lanțului scurt de aprovizionare; obligația comerciantului persoană juridică autorizată care desfășoară activități de comercializare pentru produsele alimentare de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești, cu respectarea legislației sanitar-veterinare.

Un lanț alimentar scurt, conform Politicii Agricole Comune a UE, este definit ca fiind un „lanț alimentar ce implică un număr limitat de agenți economici, ce și-au luat angajamentul față de cooperarea, dezvoltarea economică locală și relațiile geografice și sociale strânse dintre producători, procesatori și consumatori”. Legea nr. 321/2019 a integrat în 2016, așa cum am arătat mai sus, noțiunea de „lanț alimentar scurt”.

La 12 decembrie 2016, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare, în cadrul acestei dezbateri publice primindu-se mai multe propuneri, sugestii și opinii din partea celor interesați.

La 27 martie 2020, Legea nr. 321/2009 a fost iarăși modificată prin Legea nr. 28/2020, majoritatea prevederilor introduse în 2016 fiind abrogate sau înlocuite cu prevederi noi. Astfel, noțiunea de „lanț alimentar scurt”, așa cum este definită aceasta de Politica Agricolă Comună a UE, a fost eliminată din legea română.

De asemenea, a fost eliminată obligativitatea comercianților de a indica pe etichete țara de origine a produselor alimentare comercializate, precum și a locului/țării de proveniență a produselor primare a alimentelor comercializate, aspecte asupra cărora Uniunea Europeană nu a formulat niciodată niciun fel de obiecții, dimpotrivă existând Regulamente UE prin care se instituie asemenea obligații atât pentru producători, importatori și exportatori, cât și pentru comercianți. Guvernul României a emis un punct de vedere nefavorabil operării în 2020 a modificărilor și completărilor la Legea 321/2009.

Constatăm cu regret că prevederile cu care a fost completată Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare în 2016 au rămas literă moartă și nu au fost aplicate de către comercianții vizați din cauza faptului că, între 2016 și 2020, Guvernul României nu s-a achitat de obligația sa legală de a aproba printr-o hotărâre normele metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare / lanțul alimentar scurt.

Constatăm de asemenea că anul acesta, ca și în anii precedenți, un număr foarte mare de producători agricoli din România au suportat prejudicii importante, fiind nevoiți să-și distrugă întreaga producție sau mare parte din ea pe motivul obiectiv al imposibilității desfacerii acesteia.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne comunicați punctual:

1. Care sunt motivele pentru care între anii 2016 și 2020 nu a fost adoptată Hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare / lanțul alimentar scurt, așa cum prevedea Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

2. Dacă a fost sau nu emis, între anii 2016 și 2020, un Ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, așa cum prevedea expres Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Rugăm să ne puneți la dispoziție o copie a respectivului ordin de ministru, în cazul în care un asemenea ordin a fost emis.

3. Dacă Guvernul consideră oportună operarea, prin Ordonanță de Urgență a Guvernului, a Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, în sensul reintroducerii noțiunii de „lanț alimentar scurt”, așa cum este definită aceasta de Politica Agricolă Comună a UE, și a obligativității comercianților de a indica pe etichete țara de origine a produselor alimentare comercializate, precum și a locului/țării de proveniență a produselor primare a alimentelor comercializate.

4. Ce alte decizii și măsuri concrete au în vedere Guvernul României, respectiv Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru a alinia legislația și practicile din țara noastră la Politica Agricolă Comună a UE cu referire la lanțul alimentar scurt / lanțul scurt de aprovizionare, astfel încât aceste decizii și măsuri concrete să sprijine producătorii agricoli români atât în ceea ce privește desfacerea producției alimentare, cât și în ceea ce privește exportul producției alimentare din România.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Motivele neadoptării între 2016 și 2020 a unei hotărâri de guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul alimentar scurt, prevăzută de Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAȚILOR

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, vă înaintăm, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Inițiator Deputat:  Boris VOLOSATÎI  

EXPUNERE DE MOTIVE

Sintagma ”români de pretutindeni” este consacrată de întreaga legislație în domeniul asigurării protecției drepturilor şi libertăţilor românilor din afara graniţelor, precum şi a susținerii promovării identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase a acestora, inclusiv prin exercitarea dreptului la liberă întrunire şi asociere și a accesului la educaţie şi mijloace de informare în limba română, în conformitate cu dreptul internațional.

Astfel, Legea nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni a consacrat sintagma ”români de pretutindeni” pentru a defini următoarele categorii de persoane:  

– persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, minorităţilor lingvistice sau grupurilor etnice autohtone române sau care aparţin filonului cultural şi etnic românesc, existente în statele din vecinătatea României şi alte state, care îşi asumă identitatea etnică, lingvistică şi culturală română faţă de autorităţile române, indiferent de etnonimul folosit;

– românii emigranţi, fie că au păstrat sau nu cetăţenia română, descendenţii acestora, precum şi cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

– etnicii care se recunosc de origine română, aflaţi în afara graniţelor ţării, înregistraţi ca altă minoritate în statul de reşedinţă, care îşi asumă, prin autoidentificare, apartenenţa la spaţiul cultural şi identitar românesc.

Aceeași sintagmă este consacrată și de celelalte acte normative în materie, sens în care exemplificăm:

1. Ordonanța de urgență nr. 52/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale, în preambulul căreia se enunță faptul că structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului contribuie la promovarea drepturilor și a intereselor românilor de pretutindeni, în conformitate cu normele internaționale relevante și cu respectarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional, prin întărirea legăturilor cu românii de pretutindeni, susținerea și promovarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase, conservarea patrimoniului cultural și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor în rândul românilor de pretutindeni. În acest sens a fost înființat, conform art.1 din același act normativ, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului;

2. Hotărârea Guvernului nr. 927/2021 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, prin care se stabilește faptul că acest departament elaborează şi aplică politica statului român în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni;

3. Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 în cuprinsul căreia, la secțiunea dedicată învățământului pentru beneficiarii primari români din afara graniţelor ţării, respectiv la art. 61, se prevede că Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc români de pretutindeni (alin.1) și că Ministerul Educaţiei poate acorda anual burse românilor de pretutindeni care doresc să studieze şi sunt înmatriculaţi în cadrul unităţilor de învăţământ de stat din România (alin. 11), condițiile de şcolarizare a bursierilor români de pretutindeni fiind stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cu consultarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni;

4. Legea nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțării nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate, care, la art. 2 definește sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum și programul, proiectul sau acțiunea în sprijinul românilor de pretutindeni.

5. Hotărârea Guvernului nr. 719/2021 privind aprobarea valorilor maximale ale cheltuielilor referitoare la premii, cheltuieli de trataţii şi reprezentare care pot fi suportate de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în cadrul activităţii de sprijinire a românilor de pretutindeni, adoptată în temeiul art. 108 din Constituție și al pct. III lit. b) din anexa la Legea nr. 321/2006, prin care sunt stabilite valorile maximale ale premiilor ce pot fi acordate românilor de pretutindeni care au obținut rezultate deosebite sau care au avut rezultate remarcabile în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni.

În același context, sintagma ”români de pretutindeni” este folosită și în documentele de politici publice, respectiv strategii, planuri ori propuneri de politici publice,  atunci când acestea fac referire la românii din afara granițelor.

Astfel cum se poate observa, actele normative în materie au consacrat deja sintagma ”români de pretutindeni”, iar autoritățile cu atribuții în domeniu au inclusă în denumirea lor această sintagmă.

Denumirea comisiei permanente a Camerei Deputaților în forma propusă prin prezentul proiect este consonantă și cu denumirea comisiei permanente de profil a Senatului României, comisie care, potrivit art. 68, alin. (2), pct. XIX din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările ulterioare, este denumită Comisia pentru românii de pretutindeni.

În concluzie, în considerarea dispozițiilor art. 37, alin. (1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările ulterioare, potrivit cărora ”În limbajul normativ aceleași noțiuni se exprimă numai prin aceiași termeni”, prin prezentul proiect de hotărâre a Camerei Deputaților se dorește unificarea terminologică, o rațiune în plus pentru care se propune modificarea denumirii comisiei ținând și de unele aspecte practice cum ar fi: o denumire lungă și greoaie, formată din 9 cuvinte, respectiv Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, este înlocuită cu alta mai suplă, mai clară, mai fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice, mai precisă și mai ușor de utilizat, formată din 5 cuvinte și anume Comisia pentru românii de pretutindeni.

Inițiator  Deputat:  Boris VOLOSATÎI

H O T Ă R Â R E privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților

Camera Deputaților adoptă prezenta h o t ă r â r e:

ARTICOL UNIC

Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 03 august 2023, se modifică după cum urmează:

1. La art. 41, în cuprinsul alin. (4), sintagma ”Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării” se înlocuiește cu sintagma ”Comisiei pentru românii de pretutindeni”.

2. La art. 61, punctul 20 se modifică și va avea următorul cuprins:

”20. Comisia pentru românii de pretutindeni:

– problemele legate de promovarea, păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor de pretutindeni;

– probleme privind strategia dezvoltării relaţiilor dintre instituţiile statului român şi românii de pretutindeni;

– dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state şi ale organismelor parlamentare internaţionale;

– audierea persoanelor propuse să fie numite în funcţii de conducere în instituţiile care se ocupă de românii de pretutindeni, în urma căreia dă un aviz consultativ.”

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din ….. ……………………… 2023, cu respectarea prevederilor art. 76 alin (1) din Constituția României, republicată.

The post Boris Volosatîi – Proiect de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților appeared first on AUR.