„Deși demis de Parlament, guvernul „Vlaicu-Vodă”, patronat de doamna Clara, continuă să preseze pentru a da tunul mandatului: vânzarea acțiunilor deținute la cele mai mari două companii din țară printr-un plasament ascuns, obscur și departe de propriii cetățeni.

Guvernul continuă să mintă și să sfideze o țară întreagă, asumându-și pe față ideea de a vinde, în „3-5 zile”, acțiuni Romgaz și Hidroelectrica în valoare de 10 miliarde de lei, în mod fraudulos, ignorând transparența și, mai ales, ignorând propriii cetățeni.

Minciuna guvernamentală are în centrul propagandistic următoarea teză: decât să așteptăm 12 luni pentru a face o ofertă publică secundară, procedură deschisă tuturor și transparentă, mai bine vindem totul privat, în 3-5 zile. Cu alte cuvinte, guvernul Bolojan, tutelat de doamna Clara, spune că este mai bine să ne grăbim să vindem cui vrea Guvernul decât să respectăm transparența și deschiderea. Ciudat mod de a înstrăina pe ascuns averea statului.

Mai spune Guvernul că, dacă așteptăm un an să finalizăm o procedură transparentă, s-ar putea să scadă valoarea acțiunilor. Dar și asta este tot o minciună, pentru că s-ar putea, la fel de bine, ca valoarea acțiunilor să crească. Are cumva mâna dreaptă a lui Bolojan vreun glob de cristal care prezice viitorul?

Tot Guvernul spune că, în cazul plasamentului accelerat privat de acțiuni, nu doamna Clara va alege fondurile de investiții care vor primi cadou niște acțiuni la un preț cu discount, ci o bancă „de investiții”. Dar Guvernul va desemna respectiva bancă de investiții. De ce am crede în bunele intenții ale unei bănci? Tot o hotărâre arbitrară va fi luată, nu va fi o procedură de piață.

Guvernul omite să spună și de ce vrea să le ia propriilor cetățeni dreptul de a participa la o procedură deschisă, deși aceștia au suprasubscris, în proporții mult mai mari decât fondurile, toate acțiunile oferite în proceduri de piață până acum.

Același guvern mai minte cu nerușinare și când invocă faptul că plasamentul accelerat privat este o metodă acceptată de piață și a mai fost folosită și în România. Da, a mai fost folosită, dar de către un fond privat, Fondul Proprietatea, nicidecum de către stat. Până la urmă, un investitor privat poate să facă ce vrea și să folosească inclusiv plasarea accelerată. Dar statul are datoria să lucreze transparent și deschis.

Guvernul mai omite să spună și ce discount a avut Fondul Proprietatea la plasarea accelerată privată a acțiunilor: între 12 și 16%. Dacă acest lucru este acceptat de către un privat, statul nu poate accepta asta. Curtea de Conturi ar sancționa o asemenea procedură cu certitudine. Iar Parchetul ar declanșa, cu siguranță, urmărirea penală a făptuitorului.

Oare ce așteaptă Vlaicu-Vodă pentru a o exila pe doamna Clara? Este tentația celor 10 miliarde de lei atât de puternică?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernul continuă să mintă și să sfideze o țară întreagă, asumându-și pe față ideea de a vinde acțiuni Romgaz și Hidroelectrica” appeared first on AUR.

Guvernul Bolojan este un paravan pentru cea mai mare fraudă plănuită de la nivelul unui guvern din Europa postbelică. Această fraudă este vânzarea netransparentă, la un preț mai mic decât valoarea de piață a unor părți importante din cele mai valoroase companii cu capital majoritar de stat, Hidroelectrica și Romgaz. Mai mult, această fraudă este plănuită pentru perioada aceasta, adică pentru trimestrele II și III din 2026, sau cum se exprimă în mod penibil Gheorghiu, în „T2 și T3 2026”.

Ce este o fraudă? Definiția este simplă: săvârșirea cu rea-credință, pentru a obține foloase, a unor acte de atingere a drepturilor altuia (păgubitoare pentru altă persoană).

Unde este reaua-credință din acțiunea guvernului? Vicepremierul Oana Gheorghiu vorbește , în mod fals, cu scopul de a înșela opinia publică, despre „listare la bursă”. Această sintagmă este folosită, înșelător, atât în scrisorile lacrimogene ale adjunctei lui Bolojan, cât și în titlul materialului care însoțește aceste scrisori: „RAPORT PRIVIND COMPANIILE CU CAPITAL DE STAT
ELIGIBILE PENTRU LISTARE LA BURSA DE VALORI BUCUREȘTI” .

Asta în vreme ce toată lumea știe că atât Hidroelectrica, cât și Romgaz, dar și Transgaz și Nuclearelectrica (aruncate și acestea pe lista de pradă a Oanei Gheorghiu) sunt listate la bursă de ani buni.

Ce folos vrea să obțină guvernul? În lipsa unor probe legate de alt tip de foloase, să spunem că este vorba de un folos politic evident: auto-portretizarea ca fiind campionul reformelor, care vrea să vândă părți din companiile cele mai profitabile ale statului pentru a le feri de corupția (nespecificată) a unor funcționari sau demnitari numiți de stat.

Cine sunt cei prejudiciați? În primul rând statul român, care va pierde, prin procedura impusă de Oana Gheorghiu sume importante din valoarea celor două companii, pentru că se plănuiește o vânzare „cu discount”. În al doilea rând, cetățenii români care sunt împiedicați să participe la această vânzare, ei fiind ținuți deoparte și fiind permisă doar participarea fondurilor străine.

În realitate, Oana Gheorghiu, sub paravanul guvernului Bolojan, nu dorește să „listeze” la bursă pachete de acțiuni la Hidroelectrica și Romgaz, ci dorește să le „plaseze” , prin negociere directă, unor fonduri de investiții străine, alese din pixul guvernamental, cu discount și excluzând de la vânzare cetățenii români. Pe scurt, Oana Gheorghiu nu vrea să vândă , prin mecanismul bursier al Ofertei Publice Secundare, pachetele de acțiuni respective, ci vrea să le „plaseze”, printr-o metodă numită de domnia sa ABB (un termen englezesc, provenit de la Accelerated Book Building), în română „plasament accelerat privat”.

Oana Gheorghiu ignoră, cu desăvârșire mecanismul transparent al ofertei publice secundare, care i-ar fi luat guvernului dreptul de a alege fondurile cărora să le vândă și ar fi obligat guvernul să vândă respectivele acțiuni și către proprii cetățeni.

Ce presupune o OFERTĂ PUBLICĂ SECUNDARĂ, mecanism corect de vânzare a acțiunilor statului:
– declanșarea , la Bursa de Valori, a procedurii de vânzare a unui număr de acțiuni, împărțit în două segmente, unul pentru investitorii individuali și altul pentru investitorii instituționali (fondurile de investiții);
– ORICINE DOREȘTE POATE SĂ PARTICIPE LA ACEASTĂ OFERTĂ, adică poate să anunțe cumpărarea unui număr de acțiuni, concomitent cu plata , către brokerul ales , a sumei de bani corespunzătoare nivelului de preț ales;
– la finalul perioadei de subscriere, dacă oferta a fost supra-subscrisă de „n” ori, FIECARUIA DINTRE CEI CARE AU SUBSCRIS I SE VA ALOCA UN NUMĂR DE ACȚIUNI EGAL CU a „n-” a parte din ceea ce a subscris;
– ÎNCASAREA STATULUI DIN VÂNZAREA DE ACȚIUNI ESTE, ASTFEL, MAXIMIZATĂ .

Ce presupune PLASAREA ACCELERATĂ PRIVATĂ, (ABB-ul propus de Oana Gheorghiu):
– ALEGEREA, NETRANSPARENTĂ ȘI ABUZIVĂ, DE CĂTRE GUVERN, A UNUI NUMĂR DE FONDURI DE INVESTIȚII ȘI OFERIREA, NUMAI ACESTORA, A POSIBILITĂȚII DE A CUMPĂRA ACȚIUNILE RESPECTIVE;
– VÂNZAREA , LA UN PREȚ CU DISCOUNT, A UNOR PACHETE MARI DE ACȚIUNI DOAR CĂTRE FONDURILE RESPECTIVE.

DE CE NU POATE UN GUVERN SĂ FACĂ CEEA CE VREA OANA GHEROGHIU:
– procedura de plasare accelerată privată este NETRANSPARENTĂ. Pe ce bază vor fi alese fondurile acelea de investiții și de către cine?
– prețul obținut pe acțiuni este mai mic decât cel obținut prin mecanismul corect al ofertei publice secundare;
– procedura EXCLUDE de la participare tocmai pe cei care îi plătesc salariul Oanei Gheorghiu, adică pe CETĂȚENII ROMÂNI, numiți „investitori de retail” sau „investitori individuali”.

Pentru a verifica cele de mai sus este suficient să comparăm cifrele reale, cu ceea ce enunță Oana Gheorghiu:
– valoarea a 10% din Hidroelectrica este , astăzi, la bursă 7,18 miliarde de lei, iar Oana Gheorghiu declară că își propune să obțină maxim 6,2 miliarde de lei;
– valoarea a 7% din Romgaz este , astăzi la bursă, de 3,36 miliarde de lei, iar Oana Gheorghiu declară că își propună să obțină maxim 3,1 miliarde de lei.
Dacă tragem linie, vom vedea intenția de a prejudicia statul cu aproape 1,2 miliarde de lei!

Pentru a nu fi niciun dubiu privind intenția Oanei Gheorghiu de a selecta cu predilecție fonduri străine, iată ce scria, negru pe alb, în documentul incriminat: „Dimensiunea pachetului de 10% – circa 6,7 mld. Lei – este suficient de mare pentru a atrage obligatoriu investitori instituționali internaționali de primă linie”. De ce trebuie atrași obligatoriu „investitori internațional”? De ce nu sunt buni și investitorii români, ei cu ce au păcătuit?

Este cea mai mare fraudă plănuită din istoria europeană postbelică, pentru că niciun alt stat european nu a „plasat accelerat și privat” părți importante din cele mai valoroase companii deținute de stat. Toate statele care au vândut pachete minoritare de acțiuni au făcut-o în mod transparent, prin oferte publice secundare, deschise în mod egal și cetățenilor proprii și fondurilor de investiții. Niciun guvern european nu s-a gândit, până acum să „plaseze” prin pixul unui vicepremier cele mai valoroase acțiuni pe care le deține”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR):„Guvernul Bolojan se dovedește a fi doar un paravan. Niciun guvern european nu s-a gândit, până acum să „plaseze” prin pixul unui vicepremier cele mai valoroase acțiuni pe care le deține” appeared first on AUR.

„Oana Gheorghiu propune un mecanism hoțesc de vânzare a unei părți din avuția statului, dar pozează în mare reformator. Gheorghiu ar fi putut să rămână la o dezbatere ideologică, între cei care susțin vânzarea la bursă a acțiunilor deținute de stat și cei care susțin păstrarea de către stat a tuturor acțiunilor. Și atunci ar fi fost o dezbatere normală într-o societate matură.

Numai că Gheorghiu a ales să propună guvernului un mecanism netransparent, ascuns publicului, de lipsire a statului de peste 1 miliard de lei din valoarea acțiunilor sale.

Iată, pe scurt, mecanismul diform și nerușinat pe care vrea să îl aplice pentru a-și atinge scopurile, mecanism dezvăluit printr-un document intitulat pompos: „Raportul CNR9 revizuit (versiunea 15 aprilie 2026)”. Intenția domniei sale a fost de a ascunde acest mecanism de opinia publică, de vreme ce a declarat documentul ca fiind clasificat astfel: „Confidențial – uz intern/ședință de guvern”. Deci, atunci când a întocmit documentul, intenția ministrului a fost de a ascunde publicului ceea ce dorește să facă.

La pagina 6 a documentului, domnia sa propune guvernului, nici mai mult, nici mai puțin, decât folosirea metodei „ABB” pentru vânzarea a 5-10% din acțiunile Hidroelectrica, apreciate la valoarea de maximum 6,2 miliarde de lei, și pentru vânzarea a 5-7% din acțiunile Romgaz, evaluate la maximum 3,1 miliarde de lei.

Pentru început, să remarcăm faptul că, într-un document emis de Guvernul României, se utilizează termeni dintr-o limbă străină, precum ABB – Accelerated Book Building, ceea ce este de un imens prost gust și condamnabil, de vreme ce avem în limba română o echivalare cât se poate de des întâlnită: procedura accelerată de plasament privat sau plasament accelerat privat. Utilizarea unei expresii abreviate în limba engleză sugerează faptul că respectivul document, deși semnat de un demnitar al statului român, nu a fost întocmit de către acesta, ci de către un vorbitor nativ de engleză.

Mai trebuie adăugat că ministrul Gheorghiu, precum și armatele sale de apărători digitali sau umani, nu înțeleg faptul elementar că atât Hidroelectrica, cât și Romgaz sunt deja „listate” la Bursa de Valori București. De fapt, ceea ce domnia sa numește „listare la bursă” este un mecanism intitulat OPS – ofertă publică secundară, sau „SPO” în engleză, a celor care scriu documente semnate apoi de miniștrii plătiți din contribuțiile românilor.

Acum să vedem diferența esențială între ceea ce anunță public Oana Gheorghiu privind „listarea la bursă” și ceea ce dorește, de fapt, să facă, adică tocmai ocolirea mecanismelor bursei.

Ce presupune o ofertă publică secundară, mecanism corect de vânzare a acțiunilor statului:

• declanșarea, la Bursa de Valori, a procedurii de vânzare a unui număr de acțiuni, împărțit în două segmente, unul pentru investitorii individuali și altul pentru investitorii instituționali (fondurile de investiții);

• oricine dorește poate să participe la această ofertă, adică poate să anunțe cumpărarea unui număr de acțiuni, concomitent cu plata, către brokerul ales, a sumei de bani corespunzătoare nivelului de preț ales;

• la finalul perioadei de subscriere, dacă oferta a fost suprasubscrisă de „n” ori, fiecăruia dintre cei care au subscris i se va aloca un număr de acțiuni egal cu a „n”-a parte din ceea ce a subscris;

• încasarea statului din vânzarea de acțiuni este, astfel, maximizată.

Ce presupune plasarea accelerată privată (ABB-ul propus de Oana Gheorghiu):

• alegerea, netransparentă și abuzivă, de către guvern, a unui număr de fonduri de investiții și oferirea, numai acestora, a posibilității de a cumpăra acțiunile respective;

• vânzarea, la un preț cu discount, a unor pachete mari de acțiuni doar către fondurile respective.

De ce nu poate un guvern să facă ceea ce vrea Oana Gheorghiu:

• procedura de plasare accelerată privată este netransparentă. Pe ce bază vor fi alese fondurile acelea de investiții și de către cine?

• prețul obținut pe acțiuni este mai mic decât cel obținut prin mecanismul corect al ofertei publice secundare;

• procedura exclude de la participare tocmai pe cei care îi plătesc salariul Oanei Gheorghiu, adică pe cetățenii români, numiți „investitori de retail” sau „investitori individuali”.

Pentru a verifica cele de mai sus, este suficient să comparăm cifrele reale cu ceea ce enunță Oana Gheorghiu:

• valoarea a 10% din Hidroelectrica este, astăzi, la bursă, 7,18 miliarde de lei, iar Oana Gheorghiu declară că își propune să obțină maximum 6,2 miliarde de lei;

• valoarea a 7% din Romgaz este, astăzi, la bursă, de 3,36 miliarde de lei, iar Oana Gheorghiu declară că își propune să obțină maximum 3,1 miliarde de lei.

Dacă tragem linie, vom vedea intenția de a prejudicia statul cu aproape 1,2 miliarde de lei.

În sprijinul său, Oana Gheorghiu invocă și faptul că procedura „ABB” a mai fost folosită în România de către Fondul Proprietatea pentru vânzarea unor pachete de acțiuni la OMV. Ceea ce omite să spună Gheorghiu este faptul că Fondul Proprietatea era un deținător privat de acțiuni, nicidecum un stat. De fapt, procedura de plasare accelerată privată este utilizată de către firmele private, nu de către state.

Mai trebuie spus că nu există nicio motivație pentru alegerea unei proceduri private și netransparente, în detrimentul uneia publice, de vreme ce atât Hidroelectrica, cât și Romgaz sunt titluri foarte lichide pe bursă, a treia și a patra cea mai tranzacționată acțiune de pe bursă. Deci, interes din partea investitorilor există din plin. Acest interes ar fi determinat, în cazul unei oferte publice secundare, încasarea unui preț mai mare pentru acțiunile vândute, nicidecum un preț cu discount, mai mic decât cel de pe bursă.

Consecințele acțiunilor Oanei Gheorghiu pot fi chiar mai rele decât cele enunțate mai sus. Cine va putea împiedica un fond de investiții să vândă a doua zi acțiunile cumpărate cu un discount de 10% la prețul pieței și să facă un profit de 10%? Profit cauzat doar de bunăvoința unui ministru, care a selectat acel fond pe o listă scurtă.

Rămâne, totuși, ca fiind cea mai nefastă dintre ideile împinse de Oana Gheorghiu aceea că cetățenii români, plătitorii salariului încasat de ministru, sunt excluși de la posibilitatea de a cumpăra acțiuni la o companie deținută de statul lor, în vreme ce fondurile străine de investiții capătă acces nelimitat la aceleași acțiuni”, a declarat senatorul AUR Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Oana Gheorghiu propune un mecanism hoțesc de vânzare a unei părți din avuția statului, dar pozează în mare reformator” appeared first on AUR.

„Sub acoperirea crizei politice, duetul Oana Gheorghiu-Ilie Bolojan pune la cale cea mai nerușinată escrocherie de după 1990: vânzarea unor pachete de acțiuni deținute de stat, în cel mai ticălos mod cu putință.

Mai exact, guvernul vrea să vândă pachete de acțiuni de până la 10 miliarde de lei hoțește, excluzând chiar și Bursa de Valori. Până la 10% din Hidroelectrica și până la 7% din Romgaz vor să prăduiască guvernanții, făcând cadou aceste acțiuni unor fonduri alese chiar de guvernanți și la un preț ales chiar de guvernanți.

Gheorghiu propune și Bolojan aprobă vânzarea acestor pachete de acțiuni printr-un mecanism numit plasare accelerată privată, descris în mod prețios în actele guvernamentale cu abrevierea în engleză , ABB, adică accelerated book building.

În ce constă escrocheria: în loc să vândă în mod transparent, la bursă, aceste acțiuni, guvernul vrea să facă următorul lucru- să selecteze doar un grup de fonduri de investiții, alese din pixul Oanei Gheorghiu, cărora sa le vândă acțiunile la un preț mult mai mic decât cel de piață.

Un exemplu ar fi cât se poate de potrivit: dacă acțiunea Hidroelectrica este astăzi cotata la bursă 153,2 lei, iar cea Romgaz 12,44 lei, guvernul le poate vinde la 140 de lei acțiunea Hidroelectrica și la 11 lei acțiunea Romgaz. Asta înseamnă cam 45 de milioane de acțiuni Hidroelectrica la care statul ar pierde vreo 600 de milioane de lei și vreo 270 de milioane de acțiuni Romgaz la care statul ar pierde aproape 400 de milioane de lei.

Deci cuplul Gheorghiu-Bolojan ar aduce statului o gaură de aproximativ 1 miliard de lei doar din două companii.

În plus, prin această escrocherie, guvernul exclude de la cumpărare populația României, care nu mai poate participa la acest proces. Și diminuează și valoarea companiilor deținute de stat. Mai mult, în cazul Romgaz, statul va coborâ sub pragul de deținere de două treimi.

Prin acest demers ticălos, Oana Gheorghiu și Ilie Bolojan devin adevărați sabotori ai economiei naționale și justifica reintroducerea infracțiunii de subminare a economiei în Codul Penal.

Așteptăm, de la nenumăratele parchete si servicii de informații din țară și un alt răspuns: exista și un avantaj personal al celor doi din miliardul de lei scos din economie?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernul Bolojan pune la cale cea mai nerușinată escrocherie de după 1990: vânzarea unor pachete de acțiuni deținute de stat, în cel mai ticălos mod cu putință” appeared first on AUR.

„Hidroelectrica nu se mai vinde public: pachetul urmează să fie plasat prin metoda ABB – Accelerated Book Building – adică vânzare rapidă către investitori instituționali.

Hidroelectrica este deja listată la bursă cu un pachet de 20%.

Transparența există, piața există, iar oricine poate cumpăra acțiuni în mod curent.

Fiind deja listată, nu mai vorbim despre listare, ci despre o vânzare.

Diferența este modul în care se face această vânzare.

Nu prin ofertă publică, deschisă tuturor, în care prețul se formează prin competiție largă, ci prin ABB – un mecanism rapid, intermediat de bănci, în care pachetul este oferit direct unor investitori instituționali.

Concret, nu piața vine să cumpere, ci cumpărătorii sunt căutați.

Băncile de investiții contactează fonduri mari, strâng rapid ofertele și închid tranzacția într-un timp foarte scurt.

Acest tip de plasament se face, de regulă, cu discount față de prețul din piață – în discuție fiind intervale de 10-15% – tocmai pentru a asigura închiderea rapidă.

Asta înseamnă două lucruri simple: vânzarea nu este deschisă tuturor și nu se face la cel mai bun preț rezultat dintr-o competiție largă.

Întrebarea care rămâne nu este una tehnică, ci de principiu: cine sunt investitorii instituționali care au acces efectiv la această tranzacție și în ce condiții sunt selectați?

Și răspunsul este: ce țară s-a implicat activ în alegerile din România? Cui i se plătește locul?

E ca la fanarioți! Doar ca vin din direcția vest, acum!

Să fie clar, atunci când alegi un mecanism rapid și închis, nu doar că vinzi un activ, ci alegi și cui îi permiți să intre în el”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Hidroelectrica nu se mai listează ca acum trei ani, ci se vinde pe ascuns, cu discount, către investitori aleși” appeared first on AUR.

Deși, legislația nu impune în mod automat organizarea unei proceduri de atribuire în cazul constituirii unui joint venture între doi operatori economici, absența oricărei forme de selecție competitive, transparente și deschise a partenerului strategic este profund problematică atunci când este vorba despre un proiect de importanță strategică națională, cu participare majoritară a statului român.

Mai grav, documentele oficiale arată că partenerul francez a condiționat asocierea de garanții explicite privind acordarea unui sprijin financiar din partea statului român, sub forma unor scheme de venituri garantate (rezervare de capacitate, contracte pentru diferență, tarife reglementate). Această abordare transferă riscul investiției de la investitor către stat și contribuabil, înainte de finalizarea studiilor de fezabilitate și fără o evaluare comparativă a alternativelor existente pe piață.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția că statul român nu poate deveni garantul de profit al unor companii străine, în lipsa unei analize riguroase de oportunitate și fără respectarea principiilor de transparență, concurență loială și utilizare eficientă a capitalului public.

În contextul întâlnirilor politice recente dintre președintele României și președintele Franței, precum și al declarațiilor publice care au precedat această decizie controversată, se conturează o percepție legitimă că acest proiect riscă să fie folosit ca monedă de schimb politic, un „gest de recunoștință” mascat, plătit din resursele strategice ale României. România nu datorează nimănui „tribut” economic, iar securitatea energetică națională nu trebuie transformată într-o monedă de negociere.

În acest context, AUR solicită Guvernului României:

• să dispună verificarea de urgență a legalității și oportunității procedurii prin care Hidroelectrica a ales partenerul pentru proiectul Tarnița–Lăpuștești;
• să clarifice implicațiile bugetare și riscurile de ajutor de stat asumate în favoarea partenerului străin;
• să prezinte public toate documentele care au stat la baza acestei decizii, inclusiv condițiile impuse de EDF.

AUR susține investițiile strategice în infrastructura energetică a României, dar respinge ferm orice formă de netransparență, dependență politică externă sau subordonare economică care afectează interesul național”, a declarat Valeriu Munteanu, deputat AUR.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Guvernul riscă să transforme Tarnița–Lăpuștești într-un „tribut” economic: parteneriat netransparent, pe banii românilor” appeared first on AUR.

„Guvernul PSD-USR-PNL-UDMR vrea să vândă companiile de stat. Sigur că vin cu o retorică frumoasă, că aceste companii sunt pe pierderi, nu le putem recupera si e nevoie să le vindem, să le punem pe piața liberă. Însă aceste companii au fost aduse pe pierdere chiar de ei, de oamenii din aceste partide politice, pentru că le-au devalizat, nu pentru că nu puteau fi profitabile. Ele pot fi profitabile și astăzi. Cu atât mai mult cu cât discutam despre companii din domenii strategice, cum ar fi cele din energie si apărare. Însă nu se dorește acest lucru. Din 1989 a existat un plan bine pus la punct pentru ca fabricile țării să fie falimentate, apoi vândute pe nimic, distruse, demolate, iar beneficiarii acestui furt sunt oamenii din aceste partide politice si stăpânii lor.

Spre exemplu Hidroelectrica, o companie foarte importantă a statului român deține peste 200 de hidrocentrale, construite cu muncă grea de către părinții si bunicii noștri. Este cea mai mare si mai puternică companie energetică din toată UE în ceea ce privește energia verde. O companie care valorează în termeni reali undeva la 150 de miliarde de euro. Sigur, nu e nimeni să o cumpere, pentru că nimeni nu are atâția bani, așa că o vor vinde pe nimic, pentru că vor spune că aceste este prețul real. De aceea Hidroelectrica nu trebuie să fie vândută. Nuclearelectrica este o altă companie importantă a statului român, valorează zeci de miliarde de euro. Nu există atâția bani ca să cumperi aceste bogății ale României”, a declarat Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR.

Astăzi importăm aproape tot: alimente, produse industriale, echipamente, materiale de construcții. Tot ce în trecut produceam în țară. În schimb, exportăm ieftin resursele brute – gaze, lemn, minereuri, energie. România a fost transformată într-o piață de consum și într-o sursă de materie primă, exact ca o colonie economică.

AUR susține reindustrializarea națională. România are nevoie de producție internă, de companii românești mari, de prelucrarea resurselor în țară, de locuri de muncă bine plătite în industrie. Avem nevoie de politicieni care construiesc, nu de trădători care semnează acte de vânzare.

„Statul austriac este principalul acționar OMV, de ce statul român să nu fie acționar la diverse companii de importantă strategică? De ce să nu plătească românii energie ieftină, dacă tot este produsă în România cu fabrici construite de către poporul român, cu resurse care aparțin poporului român? De aceea este nevoie să avem o altfel de guvernare. Noi nu avem nevoie să vindem, avem nevoie să dezvoltăm. Este nevoie să creștem mediul de afaceri, să avem mai multe companii performante si mari. Avem nevoie de politicieni chibzuiți, care să nu se repeadă spre avuția publică si să o folosească în interes personal”, a subliniat Marius Lulea.

Fără industrie proprie, România va rămâne o piață slabă, dependentă și ușor de jefuit.

The post Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR: „În loc să reindustrializeze România, Guvernul o scoate la vânzare! Companiile strategice sunt puse pe tarabă” appeared first on AUR.

Domnului Sebastian-Ioan BURDUJA, Ministrul Energiei

De către: Domnul Deputat George-Nicolae SIMION

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 26.02.2025

Obiectul întrebării: Reiterarea întrebării parlamentare numărul 13576A și solicitare informații Președinte Consiliu de Supraveghere al Companiei Hidroelectrica

Domnule ministru,

Având în vedere că răspunsul pe care l-ați remis întrebării parlamentare numărul 13576A din 31-07-2024, pe care v-am adresat-o, cu subiectul ”Clarificări asupra salariilor și sistemelor de bonusuri corespunzătoare funcțiilor de membru în Consiliul de supraveghere și Președinte directorat Hidroelectrica S.A.” este unul incomplet, prin care domnul domnul Pavel Casian Niţulescu, Secretar de Stat, s-a eschivat cerinței explicite din text, anume, precizarea defalcată a veniturilor salariale anuale corespunzătoare funcțiilor de membru în Consiliul de supraveghere și Președinte directorat din cadrul Hidroelectrica S.A, precum și cuantumul bonusurilor de performanță acordate acestor funcții, începând cu anul 2020 și până în prezent (2024), prin remiterea unui link nefuncțional, vă reiterez, domnule ministru, solicitarea exprimată anterior, precum și rugămintea de a îmi transmite, explicit, următoarele:

1. Având în vedere că doamna Ioana-Andreea Lambru a fost Președintele Consiliului de Supraveghere al companiei Hidroelectrica, ce venit salarial anual a avut și ce bonusuri de performanță a primit, începând cu anul 2020 până la eliberarea funcției, defalcat, pentru fiecare an în parte.

Solicit răspuns în scris.

The post George Simion – Întrebare parlamentară – Reiterarea întrebării parlamentare numărul 13576A și solicitare informații Președinte Consiliu de Supraveghere al Companiei Hidroelectrica appeared first on AUR.