„Guvernul pregătește o nouă măsură de austeritate: bursele sociale ale elevilor ar urma să nu mai fie plătite în vacanțele școlare. Ministerul Educației a pus în dezbatere un proiect de Hotărâre de Guvern care schimbă regulile actuale, potrivit cărora bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor. Bursa socială este de 300 de lei pe lună. Aceasta este, în viziunea Guvernului, marea soluție pentru reducerea cheltuielilor: să ia 300 de lei de la un copil dintr-o familie vulnerabilă.

Copiii nu încetează să fie săraci atunci când intră în vacanță. Nu dispar facturile, nu scad prețurile la alimente și nu devin familiile vulnerabile peste noapte mai prospere. Din contră, pentru multe familii, lunile de vacanță înseamnă cheltuieli suplimentare și o presiune și mai mare asupra bugetului familiei.

Guvernul vorbește despre reformă, eficiență și responsabilitate fiscală, dar când vine momentul să facă economii începe de la cei care au cel mai puțin. În loc să taie risipa, taie sprijinul pentru copii. În loc să reducă privilegiile și cheltuielile inutile ale statului, pune austeritatea pe umerii familiilor care abia reușesc să se descurce.

Mai grav este că această modificare apare într-un proiect de HG fără ca schimbarea privind plata burselor sociale în vacanțe să fie explicată clar în nota de fundamentare, potrivit informațiilor publicate despre proiect. În același timp, datele privind execuția bugetară indică faptul că la sfârșitul lunii iulie rămâneau peste 2,4 miliarde de lei din bugetul anual aprobat pentru bursele elevilor.

Așadar, întrebarea pentru Guvern este simplă: de ce trebuie să plătească tocmai copiii pentru găurile din buget create de cei care au condus România? Un Guvern care nu găsește soluții fără să lovească în cei vulnerabili nu face reformă, face contabilitate pe spatele oamenilor.

Bursele sociale nu trebuie să intre în vacanță. Guvernul trebuie să retragă această măsură și să înceteze să trateze copiii săraci drept prima sursă de economii”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „Guvernul Bolojan vrea să lase copiii vulnerabili fără burse sociale în vacanță pentru a face economii la buget” appeared first on AUR.

Situația este confirmată chiar de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin răspunsul oficial nr. 20774/23.07.2026, transmis deputatului Valeriu Munteanu la întrebarea parlamentară nr. 5710A/30.06.2026, privind stadiul proiectului și măsurile pentru accelerarea conexiunii rutiere dintre București și Chișinău. 

La șase ani de la semnarea contractului pentru Studiul de Fezabilitate, proiectul celor aproximativ 141 km de drum expres este în continuare blocat. Prestatorul estima inițial aproximativ 5.350 de metri liniari de foraje, însă ulterior a solicitat executarea a 27.851 de metri liniari, de peste cinci ori mai mult. Contractul a fost suspendat succesiv începând cu 27 noiembrie 2025, apoi la 27 februarie 2026 și din nou la 27 mai 2026, pe fondul problemelor privind investigațiile geotehnice și al costurilor suplimentare. Ministerul recunoaște inclusiv că valoarea contractuală inițială a fost depășită și că încă sunt căutate soluții pentru deblocarea Studiului de Fezabilitate. 

Mai grav, Ministerul estimează finalizarea Studiului de Fezabilitate abia în 2028, în timp ce pentru proiectarea și execuția drumului indică drept sursă viitorul program european aferent perioadei 2028–2034. 

„Guvernul Bolojan a pus pe pauză una dintre cele mai importante investiții rutiere pentru estul României. Tișița–Albița nu este un drum oarecare. Este axa care trebuie să scoată județul Vaslui din izolarea rutieră, să ofere o conexiune rapidă pentru Bârlad, Vaslui și Huși și, mai departe, să lege Bucureștiul de Chișinău. În loc să accelereze un asemenea proiect strategic, Guvernul îl ține blocat la nivelul unui Studiu de Fezabilitate început în urmă cu șase ani”, declară Valeriu Munteanu. 

Pentru județul Vaslui, proiectul reprezintă una dintre investițiile majore capabile să schimbe accesibilitatea și perspectivele economice ale zonei. Pentru Republica Moldova, drumul reprezintă continuarea firească a infrastructurii rapide din România până la Albița-Leușeni și mai departe spre Chișinău. 

„Nu putem vorbi în fiecare zi despre apropierea Republicii Moldova de România și despre integrarea ei europeană, iar drumul care trebuie să unească Bucureștiul de Chișinău să rămână blocat în hârtii. Și nu putem condamna județul Vaslui la izolare, în timp ce marile proiecte de infrastructură ocolesc de zeci de ani această parte a țării. Bârladul, Vasluiul și Hușiul au nevoie de acest drum la fel de mult cum România și Republica Moldova au nevoie de o conexiune rutieră modernă peste Prut”, afirmă deputatul AUR. 

Valeriu Munteanu solicită Guvernului să deblocheze proiectul, să asigure finanțarea necesară finalizării Studiului de Fezabilitate și să prezinte public un calendar ferm pentru proiectare și execuție, astfel încât Tișița-Albița să nu devină încă un proiect strategic împins după 2030. 

„Dacă Republica Moldova este într-adevăr o prioritate strategică pentru România, iar dezvoltarea Moldovei românești este mai mult decât o promisiune electorală, atunci drumul rapid Tișița-Albița trebuie tratat ca o prioritate națională. România are nevoie de acest drum construit, nu de încă un deceniu de studii și promisiuni.” 

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Guvernul Bolojan a blocat drumul expres Tișița-Albița” appeared first on AUR.

Parlamentarul pune sub semnul întrebării decizia guvernului și cere explicații privind prioritizarea acestor investiții într-un moment în care autoritățile invocă tot mai mult lipsa banilor și situația dificilă a bugetului.

„În timp ce românilor li se cere să strângă cureaua, guvernul condus de Ilie Bolojan găsește peste un miliard de lei din bugetul de stat pentru patru stadioane. Timișoara, Oradea, Slatina și Brașov sunt beneficiarele unor proiecte cu o valoare totală de aproximativ 1,4 miliarde de lei, dintre care aproape 1,14 miliarde urmează să fie suportate de la bugetul de stat.

Nu contestăm faptul că România are nevoie de infrastructură sportivă și nici dreptul comunităților locale de a investi în dezvoltarea lor. Contestăm însă prioritățile unui guvern care a cerut sacrificii populației în numele unei situații bugetare excepționale, iar acum găsește resurse pentru investiții care cu greu pot fi prezentate drept urgențe naționale.

Românilor li s-a spus că nu sunt bani. Nu sunt bani pentru menținerea tuturor facilităților acordate mamelor. Nu sunt bani pentru veteranii de război. Nu sunt bani pentru protejarea puterii de cumpărare. În schimb, au existat majorări de taxe și o creștere a TVA care s-a transmis în prețuri și a pus o presiune suplimentară asupra familiilor și întreprinderilor românești.

Dar pentru patru stadioane se găsesc peste un miliard de lei din bugetul de stat.

Iar unul dintre aceste proiecte este chiar la Oradea, orașul condus timp de 12 ani de Ilie Bolojan. Complexul sportiv are o valoare totală de aproximativ 386 de milioane de lei. Într-un moment în care guvernul justifică măsurile de austeritate prin necesitatea reducerii cheltuielilor și a deficitului, este legitim să întrebăm de ce un asemenea proiect reprezintă acum o prioritate și după ce criterii au fost stabilite investițiile care merită finanțate.

Contrastul devine cu atât mai greu de explicat în cazul Clujului. În timp ce guvernul găsește bani pentru patru stadioane, Spitalul Pediatric Monobloc din Cluj a rămas fără finanțarea solicitată de la guvern, deși proiectul este deja în construcție. Decizia a provocat revolta chiar în interiorul PNL.

Discuția nu mai este, așadar, despre opoziție versus putere, ci despre o întrebare elementară privind prioritățile unui stat aflat în austeritate: dacă banii sunt atât de puțini încât românilor li se cer sacrificii, cum se face că există peste un miliard de lei pentru stadioane, dar nu și pentru un spital de copii?

Cinismul acestei politici nu poate trece neobservat. Austeritatea pare să funcționeze într-un singur sens: când trebuie acoperite găurile bugetare, factura ajunge la cetățean; când trebuie finanțate proiectele statului, disciplina bugetară devine mult mai flexibilă.

Un guvern responsabil ar trebui să înceapă economiile cu propriile cheltuieli și să stabilească o ordine clară a priorităților. Într-o perioadă de dificultăți economice, fiecare miliard cheltuit trebuie justificat prin nevoile reale ale societății. Sănătatea, sprijinirea familiilor, infrastructura critică, energia, educația și protejarea celor vulnerabili nu pot fi puse în plan secund, în timp ce investițiile care pot fi amânate primesc undă verde.

Problema nu este existența unui stadion la Oradea, Timișoara, Brașov sau Slatina. Problema este momentul ales și dubla măsură. Nu poți cere sacrificii unei țări întregi, nu poți explica fiecărei familii că statul trebuie să facă economii și, în același timp, să te comporți ca și cum austeritatea dispare atunci când ajungi la proiectele pe care tu însuți le consideri importante.

Dacă situația bugetară a României este atât de gravă încât justifică taxe mai mari și tăierea unor facilități sociale, atunci trebuie să fie suficient de gravă și pentru amânarea proiectelor care nu reprezintă o urgență. Iar dacă există peste un miliard de lei pentru stadioane, guvernul are obligația să le explice românilor de ce nu au existat bani atunci când sacrificiul le-a fost cerut lor.

Austeritatea nu poate fi o politică aplicată doar cetățeanului de rând. Responsabilitatea bugetară trebuie să înceapă de la guvern”, a declarat Ramona Bruynseels, deputat AUR.

The post Ramona Bruynseels (deputat AUR): „În timp ce românilor li se cere să strângă cureaua, guvernul condus de Ilie Bolojan găsește peste un miliard de lei din bugetul de stat pentru patru stadioane” appeared first on AUR.

Niculina Stelea explică faptul că țara noastră deja se află în junk dacă analizăm costurile de finanțare ale împrumuturilor, iar reducerea deficitului bugetar rămâne un obiect încă foarte îndepărtat.

„Extazul guvernanților după ce agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus cu perspectivă negativă” arată penibilul absolut în care se scaldă actuala Putere. Din patru motive:

1. În realitate, Fitch ne retrogradase inițial, așa cum au și recunoscut. Doar după intervenții politice, ratingul a fost păstrat.

2. Agențiile de rating sunt mai interesate de capacitatea unui stat de a plăti datoriile către creditori. Asta înseamnă că ei pun mai mare preț dacă România își plătește datoriile decât pe performanța economică. Dovezi în acest sens sunt următoarele două fapte:

a) în primele șase luni ale anului 2026, s-au plătit 29,37 miliarde de lei doar dobânzi la credite (în creștere cu 16,4% față de anul trecut). Așa cum am mai spus și în alte dăți, împrumuturile pe care statul le ia de la administratorii de Fonduri de pensii private Pilon II vor genera, la un moment dat, o problemă uriașă celor care au contribuit la aceste pensii;

b) Fitch estimează o contracție economică de 0,6% pentru România în 2026. Adică și ei spun că performanțele binomului Ilie Bolojan – Alexandru Nazare sunt absolut abisale.

3. În realitate, România este deja la „junk” dacă ne uităm la costurile de finanțare ale împrumuturilor. Ultima emisiune s-a făcut la o dobândă anuală de 6,48%, dar au fost multe momente în care s-a depășit 7%. Sunt cele mai costisitoare împrumuturi din UE. De asemenea, investițiile străine directe (ISD) în România au scăzut cu 25% în primele cinci luni din 2026, însumând 2,195 miliarde de euro față de 2,913 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Ceea ce înseamnă că, iată, investitorii nu vor să aibă de-a face cu țara noastră.

4. Așa cum oricine poate constata, deși taxele și impozitele au explodat și nivelul de trai al populației s-a prăbușit, suntem foarte departe de ieșirea din criza deficitului bugetar. Acesta a fost ținut artificial jos în primele trei luni ale anului de amânarea neconstituțională a Bugetului. În iunie însă, deficitul a fost de 0,25% din PIB, comparabil cu aceeași lună din 2025 când a fost 0,27%. Asta pentru că, în lipsa lor de înțelegere a fenomenului economic, guvernanții nu înțeleg că inflația îi obligă și pe ei la cheltuieli foarte mari. Spre exemplu, administrațiile locale din țară nu mai prididesc cu hotărârii de Consiliu prin care să indexeze facturile celor care fac proiecte de infrastructură după ce materialele de construcții s-au scumpit cam cu 50% în ultimii trei ani.

Deci, păstrarea ratingului nu e vreo mare reușită sau o formă de apreciere pentru ce face Guvernul Bolojan. Oricum, suntem în nisipuri mișcătoare până la gât. Fitch nu a făcut altceva decât să le dea nadă celor care conduc România să-și plătească în continuare datoriile către creditorii străini”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „4 motive pentru care păstrarea ratingului de țară nu este o reușită pentru Guvernul Bolojan” appeared first on AUR.

„Încă un miliard de euro din PNRR sunt sub semnul întrebării. Asta pe lângă banii legați de Legea salarizării și Codul urbanismului.

Guvernul Bolojan a adoptat prin două hotărâri de guvern Strategia națională privind biodiversitatea pentru perioada 2026-2030 și Strategia pentru o mai bună reglementare 2026-2034. Problema, așa cum a semnalat-o și avocatul Adrian Toni Neacșu, ține de faptul că un Guvern demis nu mai poate promova politici publice, el fiind obligat să gestioneze doar treburile curente ale țării conform Constituției.

Practic, cele două HG-uri pot fi atacate în contencios și astfel blocate, ceea ce ne va lăsa fără argumente în fața Comisiei Europene. Și la Bruxelles este o plăcere teribilă să se agațe de orice chichiță pentru a bloca banii către statele membre.

În cazul Strategiei pentru biodiversitate, vinovată este eroina focilor progresiste: Diana Buzoianu. Această Strategie trebuia promovată de mult și nu există nicio scuză că ea nu a fost adoptată până în aprilie. Decât să facă spectacol de tip Piedone pe plajă, mai bine se ocupa de document din timp. Sunt absolut convins că ONG-urile de mediu plătite cu bani frumoși pe ascuns din diverse capitale europene vor ataca respectiva Strategie și, pac!, un miliard de euro în minus pentru România.

Evident că vina aparține și lui Nicușor Dan, cel care (total împotriva spiritului Constituției) refuză să desemneze un nou Prim-ministru.

Fără să încerc să fiu alarmist, eu vă spun că ne vom trezi cu un gol de aproape 2,5 miliarde de euro în perspectiva ultimei cereri de plată din PNRR. Este aproape sigur că se va ajunge acolo și miza pare să fie doar aruncarea responsabilității. PeNeLiștii lui Bolojan vor încerca să plaseze vina în cârca lui Grindeanu. PeSeDiștii vor da vina pe Ilie Sărăcie. Vina este însă a lor, comună. Ei sunt cei care au făcut ca, din cele 30 de miliarde din PNRR, România să nu atragă nici jumătate. De cinci ani și jumătate își bat joc de țară și au impresia că vor reuși să îngrașe porcul în ajunul Crăciunului.

Uite aici un motiv excelent pentru care să ajungem la anticipate și voi, românii, să decideți dacă mai vreți cu cei care au distrus țara sau încercăm, în sfârșit, și cu patrioți adevărați.”, a declarat europarlamentarul AUR/ECR Adrian Axinia.

The post Adrian Axinia (europarlamentar AUR/ECR): „Guvernul Bolojan pune în pericol încă un miliard de euro din PNRR prin hotărâri care pot fi anulate în instanță” appeared first on AUR.

„16 ani de muncă au fost învinși de stat, nu de piață! Povestea păstrăvăriei din Gura Teghii, județul Buzău, care își închide porțile după 16 ani de muncă cinstită, nu este doar drama unei familii. Este radiografia României de astăzi. O Românie în care statul nu îi mai încurajează pe cei care produc, ci îi împovărează până în punctul în care renunță.

Cuvintele proprietarilor sunt cutremurătoare: „Nu munca ne-a învins. Nu lipsa clienților. Ne-a învins administrația.”Din păcate, acesta este sentimentul pe care îl împărtășesc astăzi mii de antreprenori români.

Cum este posibil ca o afacere de familie, construită prin sacrificii, fără datorii și fără lipsă de clienți, să fie închisă din cauza birocrației și a taxelor? Cum este posibil ca un mic producător de hrană românească să fie tratat aproape la fel ca o activitate industrială cu impact incomparabil asupra mediului? Aceste întrebări ar trebui să îi preocupe pe cei care guvernează.

Ani la rând ni s-a vorbit despre sprijinirea producătorilor români, despre dezvoltarea satului românesc și despre încurajarea antreprenoriatului. În realitate, statul îi obligă pe cei care muncesc să plătească tot mai multe taxe, tot mai multe avize, tot mai multe autorizații și, culmea, chiar și atunci când sunt nevoiți să închidă afacerea. Aceasta este diferența dintre discursul oficial și realitatea din teren.

În timp ce Guvernul vorbește despre creștere economică, în România se închid afaceri românești. În timp ce miniștrii se laudă cu reforme, antreprenorii renunță după ani întregi de muncă pentru că nu mai pot face față poverii administrative.

AUR a atras în repetate rânduri atenția că mediul antreprenorial românesc este sufocat de birocrație, de impredictibilitatea fiscală și de costurile impuse de stat. Din păcate, cazul de la Gura Teghii nu este o excepție, ci devine o regulă.

România nu va avea o economie puternică dacă își pierde micii producători. Nu vom avea sate vii dacă cei care aleg să investească acasă sunt împinși spre faliment. Nu vom avea capital românesc dacă statul îi tratează pe antreprenori ca pe niște adversari, nu ca pe niște parteneri.

Întreaga mea solidaritate se îndreaptă către toți antreprenorii care încă mai încearcă să reziste. Statul român trebuie să înceteze să îi pedepsească pe cei care muncesc și produc. România are nevoie de mai puțină birocrație, mai puține taxe și mai mult respect pentru capitalul românesc.”, a declarat deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „O afacere din județul Buzău se închide după 16 ani de muncă. Guvernul Bolojan vorbește despre sprijinirea economiei, dar îi sufocă prin taxe fix pe cei care produc” appeared first on AUR.

Sorin Muncaciu cere Guvernului reluarea imediată a dialogului cu reprezentanții Federației SANITAS și ai celorlalte organizații sindicale pentru a se renunța la măsurile contestate și a pregăti o lege a salarizării corecte, care să nu le încalce drepturile salariale.

„Luni, peste 400 de spitale din România vor intra într-o grevă de avertisment, iar mii de medici, asistenți medicali, infirmieri, brancardieri, registratori, personal TESA și angajați din asistența socială vor transmite un mesaj fără precedent: sistemul sanitar a ajuns la limita rezistenței.

Ca medic și vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, nu pot privi această situație ca pe un simplu conflict de muncă. Este un semnal de alarmă național.

În intervalul 09:00–11:00 nu vor avea loc internări, consultații, tratamente sau intervenții chirurgicale programate, fiind asigurate doar urgențele și activitatea minimă prevăzută de lege.

Dacă dialogul cu Guvernul va eșua, pe 28 iulie este anunțată greva generală, cu efecte mult mai grave asupra sistemului medical.

Această situație nu a apărut peste noapte. Actualul Guvern a ales să construiască politica de austeritate inclusiv pe spatele sistemului sanitar, reducând drepturi și afectând veniturile celor care au ținut spitalele deschise în cele mai dificile momente.

Prin actele normative contestate de sindicate au fost diminuate sau afectate drepturi salariale, sporuri și alte beneficii, deși personalul medical lucrează zilnic în condiții de stres, risc biologic, epuizare fizică și psihică și cu o responsabilitate uriașă față de viața pacienților.

Federația SANITAS solicită, în mod legitim:

• restabilirea drepturilor salariale prevăzute de Contractul Colectiv de Muncă nr. 1480/2023, afectate prin OUG nr. 7/2026;
• anularea reducerii sporurilor și a diminuării concediilor suplimentare introduse prin OUG nr. 36/2025;
• acordarea nediscriminatorie a indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță;
• reluarea dialogului privind noua lege a salarizării;
• coeficienți de salarizare corecți pentru întreg personalul din sănătate și asistență socială;
• menținerea sporului de tură de 15%;
• menținerea sporului de 100% pentru activitatea desfășurată în weekend și în zilele de sărbătoare legală;
• reintroducerea sporului pentru condiții de muncă;
• includerea personalului TESA în aceeași anexă de salarizare;
• alinierea salariilor din asistența socială la nivelul sectorului sanitar.

Aceste revendicări nu reprezintă privilegii. Ele reprezintă recunoașterea unor condiții reale de muncă.

În spitale se lucrează zi și noapte, în weekend, de Crăciun, de Paște și în toate sărbătorile legale. Se lucrează în secții ATI, UPU, blocuri operatorii, oncologie, boli infecțioase, psihiatrie, laboratoare și secții unde fiecare tură înseamnă responsabilitate maximă și expunere permanentă la risc.

Nu poți cere performanță, profesionalism și responsabilitate maximă în timp ce diminuezi drepturile celor care poartă pe umeri întreg sistemul.

România se confruntă deja cu un deficit major de personal medical. Mii de medici și asistenți au ales în ultimii ani să profeseze în alte state europene, unde munca lor este respectată și remunerată corespunzător.

Orice nouă reducere a veniturilor riscă să accelereze acest exod. Iar atunci nu vor pierde doar angajații din sănătate. Vor pierde pacienții. Vor pierde spitalele. Va pierde România.

În loc să combată risipa administrativă, birocrația excesivă, achizițiile ineficiente și managementul defectuos, Guvernul a ales cea mai simplă soluție: diminuarea drepturilor personalului medical. Aceasta nu este reformă. Este transferarea costului dezechilibrelor bugetare asupra celor care salvează vieți.

Ca vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate solicit Guvernului să reia imediat dialogul cu reprezentanții Federației SANITAS și ai celorlalte organizații sindicale, să renunțe la măsurile care afectează personalul medical și să prezinte un calendar clar pentru noua lege a salarizării.

Sistemul sanitar are nevoie de investiții, de predictibilitate, de respect și de stabilitate.

Românii nu își doresc spitale în grevă. Românii își doresc spitale funcționale, personal medical motivat și un stat care înțelege că sănătatea nu este o cheltuială, ci cea mai importantă investiție într-o națiune.

Când peste 400 de spitale ajung să protesteze, problema nu mai este a personalului medical. Problema este a Guvernului. Iar consecințele le suportă fiecare român care intră pe poarta unui spital”, a declarat deputatul AUR și vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, Sorin Muncaciu.

The post Sorin Muncaciu (deputat AUR): „Greva din Sănătate este strigătul de disperare al celor care salvează vieți, după tăierile impuse de actualul Guvern” appeared first on AUR.

„Am discutat astăzi, în Buzău, cu unii dintre marii fermieri, care mi-au spus același lucru: dacă lucrurile vor continua ca până acum, vor fi nevoiți să își închidă fermele și, mai grav, să plece din țară. Nu își doresc acest lucru. Nu vor, sub nicio formă, să renunțe la munca lor de o viață. Însă problema cea mare ține de cei care au guvernat până acum, pentru că presiunea statului asupra fermierilor este tot mai mare.

Culturile din acest an, mai ales în zona Buzăului, nu sunt la nivelul așteptărilor. A plouat foarte mult, iar ploile au afectat recoltele. Prețurile la grâu, rapiță și orz nu sunt la nivelul la care fermierii să își poată acoperi costurile, să își plătească datoriile și să obțină un profit. Cu toate acestea, statul, guvernul și cei aflați la putere nu îi ajută cu nimic.

Ne aflăm într-o criză politică prelungită, care nu face altceva decât să accentueze criza economică. O criză economică pentru care AUR nu este de vină, ci cei care au guvernat România: PSD, PNL, USR și UDMR, împreună cu președintele Nicușor Dan. România trebuie să fie guvernată, iar fermierii au nevoie de stabilitate și de predictibilitate, pentru a știe că au un viitor în această țară.

Îmi spunea astăzi unul dintre cei mai mari fermieri din România că nu el este proprietarul fermei sale. Proprietarii sunt, în această ordine, statul, băncile, salariații și abia pe locul al patrulea este el.

Statul, guvernul și toți cei care s-au aflat la putere au pus toată povara pe umerii fermierilor și ai românilor, iar în schimb nu le-au oferit decât haos și criză!

România trebuie guvernată, iar țara noastră trebuie să se rupă, odată pentru totdeauna, de aceleași vechi metehne. Fermierii și toți românii trebuie să știe că statul are grijă și de ei”, a declarat deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „Guvernul Bolojan și Nicușor Dan împing agricultura românească spre colaps și îi obligă pe fermieri să își închidă fermele” appeared first on AUR.

„Raportul care plasează România printre statele europene cu cele mai mici venituri ale cadrelor didactice confirmă că Guvernul Bolojan continuă să trateze educația ca pe un domeniu care poate fi sacrificat ori de câte ori apar probleme bugetare sau calcule politice de moment. În timp ce alte state au înțeles că școala este o investiție strategică, statul român continuă să își subfinanțeze profesorii și să ignore rolul esențial pe care aceștia îl au în dezvoltarea societății.

În spatele fiecărui salariu insuficient se află ani de studii, examene, perfecționare continuă, responsabilitatea formării caracterelor și efortul zilnic al oamenilor care modelează viitorul acestei țări. Fiecare lecție predată construiește competențe, fiecare generație educată susține economia, cultura, cercetarea și siguranța națională.

Profesorii au fost transformați în ultimii ani în țapi ispășitori pentru neputințele unui sistem administrativ care le cere permanent mai mult, dar le oferă tot mai puțin. Cadrelor didactice li se solicită să gestioneze dificultăți sociale, abandon școlar, violență, schimbări legislative succesive și o birocrație sufocantă, în timp ce recunoașterea materială și profesională rămâne mult sub nivelul responsabilității pe care o poartă.

Tot mai mulți tineri evită cariera didactică, iar mulți profesori experimentați își pierd motivația într-un sistem care le cere sacrificii continue fără să le ofere stabilitate și respect.

România nu poate pretinde că își dorește performanță europeană în timp ce îi plasează pe cei care formează generațiile următoare la coada clasamentului european în privința veniturilor. Dacă statul dorește cu adevărat o educație modernă, capabilă să pregătească tineri competitivi și bine pregătiți, atunci trebuie să înceapă prin a reda demnitatea profesiei de dascăl și prin a transforma finanțarea educației într-o prioritate reală, nu într-un simplu slogan electoral.

România ocupă astăzi ultimele poziții europene în privința veniturilor cadrelor didactice, iar Guvernul Bolojan continuă să administreze această realitate fără măsuri capabile să redea demnitatea profesiei de dascăl și să transforme educația într-o prioritate națională.

Fiecare discurs despre dezvoltare, competitivitate și excelență se transformă într-un exercițiu de imagine. România merită profesori respectați prin lege, prin salariu și prin statut, deoarece valoarea unei țări începe întotdeauna în fața tablei, acolo unde se formează conștiința unei generații.”, a declarat deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu.

The post Cristina-Emanuela Dascălu (deputat AUR): „Guvernul Bolojan perpetuează subfinanțarea educației, iar profesorii români au ajuns printre cei mai prost plătiți din Uniunea Europeană” appeared first on AUR.

„Ce știm până acum despre evoluția economiei în 2026:

• În primele patru luni ale anului, producția industrială a scăzut cu 2,6% față de primele patru luni din 2025.

• În primele cinci luni ale anului, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,3% față de primele cinci luni din 2025.

• În primele cinci luni ale anului, numărul sosirilor turistice a scăzut cu 4,5%, iar numărul înnoptărilor, cu 7%, față de primele cinci luni din 2025.

• În primele patru luni ale anului, lucrările de construcții au avansat cu 10,3% față de primele patru luni din 2025.

• În primele cinci luni ale anului, cifra de afaceri din serviciile prestate populației a scăzut cu 8% față de primele cinci luni din 2025.

• În primele patru luni ale anului, cifra de afaceri din serviciile prestate companiilor a scăzut cu 4% față de primele patru luni din 2025.

Deci, din toate ramurile economiei, se pare că avem creșteri doar în construcții (cu o pondere de aproximativ 8% în PIB) și, se pare, vom avea un an bun în agricultură (cu o pondere de maximum 3% în PIB). În rest, scăderi pe toată linia, mai ales în zona serviciilor (care are cea mai mare pondere în PIB, aproape un sfert) și în industrie (a doua cea mai mare pondere în PIB, aproximativ o șesime).

Și atunci, de unde să avem creștere economică anul acesta? Mai crede cineva această gogoașă?”, a declarat liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Datele oficiale demască propaganda guvernului Bolojan: România se îndreaptă spre un nou an de stagnare economică” appeared first on AUR.