Sorin Muncaciu cere Guvernului reluarea imediată a dialogului cu reprezentanții Federației SANITAS și ai celorlalte organizații sindicale pentru a se renunța la măsurile contestate și a pregăti o lege a salarizării corecte, care să nu le încalce drepturile salariale.

„Luni, peste 400 de spitale din România vor intra într-o grevă de avertisment, iar mii de medici, asistenți medicali, infirmieri, brancardieri, registratori, personal TESA și angajați din asistența socială vor transmite un mesaj fără precedent: sistemul sanitar a ajuns la limita rezistenței.

Ca medic și vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, nu pot privi această situație ca pe un simplu conflict de muncă. Este un semnal de alarmă național.

În intervalul 09:00–11:00 nu vor avea loc internări, consultații, tratamente sau intervenții chirurgicale programate, fiind asigurate doar urgențele și activitatea minimă prevăzută de lege.

Dacă dialogul cu Guvernul va eșua, pe 28 iulie este anunțată greva generală, cu efecte mult mai grave asupra sistemului medical.

Această situație nu a apărut peste noapte. Actualul Guvern a ales să construiască politica de austeritate inclusiv pe spatele sistemului sanitar, reducând drepturi și afectând veniturile celor care au ținut spitalele deschise în cele mai dificile momente.

Prin actele normative contestate de sindicate au fost diminuate sau afectate drepturi salariale, sporuri și alte beneficii, deși personalul medical lucrează zilnic în condiții de stres, risc biologic, epuizare fizică și psihică și cu o responsabilitate uriașă față de viața pacienților.

Federația SANITAS solicită, în mod legitim:

• restabilirea drepturilor salariale prevăzute de Contractul Colectiv de Muncă nr. 1480/2023, afectate prin OUG nr. 7/2026;
• anularea reducerii sporurilor și a diminuării concediilor suplimentare introduse prin OUG nr. 36/2025;
• acordarea nediscriminatorie a indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță;
• reluarea dialogului privind noua lege a salarizării;
• coeficienți de salarizare corecți pentru întreg personalul din sănătate și asistență socială;
• menținerea sporului de tură de 15%;
• menținerea sporului de 100% pentru activitatea desfășurată în weekend și în zilele de sărbătoare legală;
• reintroducerea sporului pentru condiții de muncă;
• includerea personalului TESA în aceeași anexă de salarizare;
• alinierea salariilor din asistența socială la nivelul sectorului sanitar.

Aceste revendicări nu reprezintă privilegii. Ele reprezintă recunoașterea unor condiții reale de muncă.

În spitale se lucrează zi și noapte, în weekend, de Crăciun, de Paște și în toate sărbătorile legale. Se lucrează în secții ATI, UPU, blocuri operatorii, oncologie, boli infecțioase, psihiatrie, laboratoare și secții unde fiecare tură înseamnă responsabilitate maximă și expunere permanentă la risc.

Nu poți cere performanță, profesionalism și responsabilitate maximă în timp ce diminuezi drepturile celor care poartă pe umeri întreg sistemul.

România se confruntă deja cu un deficit major de personal medical. Mii de medici și asistenți au ales în ultimii ani să profeseze în alte state europene, unde munca lor este respectată și remunerată corespunzător.

Orice nouă reducere a veniturilor riscă să accelereze acest exod. Iar atunci nu vor pierde doar angajații din sănătate. Vor pierde pacienții. Vor pierde spitalele. Va pierde România.

În loc să combată risipa administrativă, birocrația excesivă, achizițiile ineficiente și managementul defectuos, Guvernul a ales cea mai simplă soluție: diminuarea drepturilor personalului medical. Aceasta nu este reformă. Este transferarea costului dezechilibrelor bugetare asupra celor care salvează vieți.

Ca vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate solicit Guvernului să reia imediat dialogul cu reprezentanții Federației SANITAS și ai celorlalte organizații sindicale, să renunțe la măsurile care afectează personalul medical și să prezinte un calendar clar pentru noua lege a salarizării.

Sistemul sanitar are nevoie de investiții, de predictibilitate, de respect și de stabilitate.

Românii nu își doresc spitale în grevă. Românii își doresc spitale funcționale, personal medical motivat și un stat care înțelege că sănătatea nu este o cheltuială, ci cea mai importantă investiție într-o națiune.

Când peste 400 de spitale ajung să protesteze, problema nu mai este a personalului medical. Problema este a Guvernului. Iar consecințele le suportă fiecare român care intră pe poarta unui spital”, a declarat deputatul AUR și vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, Sorin Muncaciu.

The post Sorin Muncaciu (deputat AUR): „Greva din Sănătate este strigătul de disperare al celor care salvează vieți, după tăierile impuse de actualul Guvern” appeared first on AUR.

„Am discutat astăzi, în Buzău, cu unii dintre marii fermieri, care mi-au spus același lucru: dacă lucrurile vor continua ca până acum, vor fi nevoiți să își închidă fermele și, mai grav, să plece din țară. Nu își doresc acest lucru. Nu vor, sub nicio formă, să renunțe la munca lor de o viață. Însă problema cea mare ține de cei care au guvernat până acum, pentru că presiunea statului asupra fermierilor este tot mai mare.

Culturile din acest an, mai ales în zona Buzăului, nu sunt la nivelul așteptărilor. A plouat foarte mult, iar ploile au afectat recoltele. Prețurile la grâu, rapiță și orz nu sunt la nivelul la care fermierii să își poată acoperi costurile, să își plătească datoriile și să obțină un profit. Cu toate acestea, statul, guvernul și cei aflați la putere nu îi ajută cu nimic.

Ne aflăm într-o criză politică prelungită, care nu face altceva decât să accentueze criza economică. O criză economică pentru care AUR nu este de vină, ci cei care au guvernat România: PSD, PNL, USR și UDMR, împreună cu președintele Nicușor Dan. România trebuie să fie guvernată, iar fermierii au nevoie de stabilitate și de predictibilitate, pentru a știe că au un viitor în această țară.

Îmi spunea astăzi unul dintre cei mai mari fermieri din România că nu el este proprietarul fermei sale. Proprietarii sunt, în această ordine, statul, băncile, salariații și abia pe locul al patrulea este el.

Statul, guvernul și toți cei care s-au aflat la putere au pus toată povara pe umerii fermierilor și ai românilor, iar în schimb nu le-au oferit decât haos și criză!

România trebuie guvernată, iar țara noastră trebuie să se rupă, odată pentru totdeauna, de aceleași vechi metehne. Fermierii și toți românii trebuie să știe că statul are grijă și de ei”, a declarat deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „Guvernul Bolojan și Nicușor Dan împing agricultura românească spre colaps și îi obligă pe fermieri să își închidă fermele” appeared first on AUR.

„Raportul care plasează România printre statele europene cu cele mai mici venituri ale cadrelor didactice confirmă că Guvernul Bolojan continuă să trateze educația ca pe un domeniu care poate fi sacrificat ori de câte ori apar probleme bugetare sau calcule politice de moment. În timp ce alte state au înțeles că școala este o investiție strategică, statul român continuă să își subfinanțeze profesorii și să ignore rolul esențial pe care aceștia îl au în dezvoltarea societății.

În spatele fiecărui salariu insuficient se află ani de studii, examene, perfecționare continuă, responsabilitatea formării caracterelor și efortul zilnic al oamenilor care modelează viitorul acestei țări. Fiecare lecție predată construiește competențe, fiecare generație educată susține economia, cultura, cercetarea și siguranța națională.

Profesorii au fost transformați în ultimii ani în țapi ispășitori pentru neputințele unui sistem administrativ care le cere permanent mai mult, dar le oferă tot mai puțin. Cadrelor didactice li se solicită să gestioneze dificultăți sociale, abandon școlar, violență, schimbări legislative succesive și o birocrație sufocantă, în timp ce recunoașterea materială și profesională rămâne mult sub nivelul responsabilității pe care o poartă.

Tot mai mulți tineri evită cariera didactică, iar mulți profesori experimentați își pierd motivația într-un sistem care le cere sacrificii continue fără să le ofere stabilitate și respect.

România nu poate pretinde că își dorește performanță europeană în timp ce îi plasează pe cei care formează generațiile următoare la coada clasamentului european în privința veniturilor. Dacă statul dorește cu adevărat o educație modernă, capabilă să pregătească tineri competitivi și bine pregătiți, atunci trebuie să înceapă prin a reda demnitatea profesiei de dascăl și prin a transforma finanțarea educației într-o prioritate reală, nu într-un simplu slogan electoral.

România ocupă astăzi ultimele poziții europene în privința veniturilor cadrelor didactice, iar Guvernul Bolojan continuă să administreze această realitate fără măsuri capabile să redea demnitatea profesiei de dascăl și să transforme educația într-o prioritate națională.

Fiecare discurs despre dezvoltare, competitivitate și excelență se transformă într-un exercițiu de imagine. România merită profesori respectați prin lege, prin salariu și prin statut, deoarece valoarea unei țări începe întotdeauna în fața tablei, acolo unde se formează conștiința unei generații.”, a declarat deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu.

The post Cristina-Emanuela Dascălu (deputat AUR): „Guvernul Bolojan perpetuează subfinanțarea educației, iar profesorii români au ajuns printre cei mai prost plătiți din Uniunea Europeană” appeared first on AUR.

„Ce știm până acum despre evoluția economiei în 2026:

• În primele patru luni ale anului, producția industrială a scăzut cu 2,6% față de primele patru luni din 2025.

• În primele cinci luni ale anului, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,3% față de primele cinci luni din 2025.

• În primele cinci luni ale anului, numărul sosirilor turistice a scăzut cu 4,5%, iar numărul înnoptărilor, cu 7%, față de primele cinci luni din 2025.

• În primele patru luni ale anului, lucrările de construcții au avansat cu 10,3% față de primele patru luni din 2025.

• În primele cinci luni ale anului, cifra de afaceri din serviciile prestate populației a scăzut cu 8% față de primele cinci luni din 2025.

• În primele patru luni ale anului, cifra de afaceri din serviciile prestate companiilor a scăzut cu 4% față de primele patru luni din 2025.

Deci, din toate ramurile economiei, se pare că avem creșteri doar în construcții (cu o pondere de aproximativ 8% în PIB) și, se pare, vom avea un an bun în agricultură (cu o pondere de maximum 3% în PIB). În rest, scăderi pe toată linia, mai ales în zona serviciilor (care are cea mai mare pondere în PIB, aproape un sfert) și în industrie (a doua cea mai mare pondere în PIB, aproximativ o șesime).

Și atunci, de unde să avem creștere economică anul acesta? Mai crede cineva această gogoașă?”, a declarat liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Datele oficiale demască propaganda guvernului Bolojan: România se îndreaptă spre un nou an de stagnare economică” appeared first on AUR.

În timp ce românii muncesc din ce în ce mai greu iar mulți nici nu mai au unde să lucreze, PSD și PNL vorbesc despre reforme și stabilitate, după ce au făcut economia praf cu propriile decizii.

Potrivit datelor aflate în posesia Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității, în anul 2025 numărul contractelor de muncă active a scăzut cu 250.000. Numărul efectiv al salariaților a scăzut cu aproape 140.000.

Mulți dintre acești oameni lucrau în mediul privat, cel care a fost pus pe butuci de fosta guvernare Ciolacu și sacrificat cu toporișca de guvernarea Bolojan. Taxele mai mari, birocrația excesivă și impredictibilitatea fiscală au fost transformate în politici de stat, fără să existe măsuri reale de sprijin pentru antreprenorii români.

Înăsprirea legislației fiscale privind microîntreprinderile a fost cea mai nocivă măsură ce putea fi gândită de guvernanți. Dispariția facilităților fiscale din vremea lui Ciolacu pentru angajații din IT, construcții și industria alimentară au lovit puternic în sutele de mii de angajați din aceste sectoare.

Deciziile politice ale lui Ilie Bolojan de a crește povara fiscală au lovit și mai puternic mediul de afaceri. Și efectele se văd în statistici: 6% șomaj, un nivel comparabil cu cel din perioada pandemiei, o scădere constantă a volumului cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației și o creștere a procentului de firme care își închid activitatea.

Ceea ce nu înțeleg PSD-PNL-USR-UDMR este că fiecare contract de muncă pierdut înseamnă o familie care a rămas fără venituri și o economie care se clatină tot mai mult, fiind incapabilă să mai asigure prosperitate pentru propria populație.

AUR a propus soluții și măsuri pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri românesc și a angajaților. Am propus proiecte de lege valoroase, multe dintre ele fiind blocate de majoritatea parlamentară care mimează grija față de răul românilor.

România are nevoie de măsuri concrete: eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, creșterea pragului pentru microîntreprinderi la 500.000 euro, revenirea la cotele TVA de dinainte de august 2025, dar și scăderea taxării și impozitării salariului minim. Soluții există! Dar politicienii care nu au fost aproape niciodată de mediul de afaceri nu pot să priceapă greutățile antreprenorilor și angajaților români”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Românii ar munci, dar nu mai au unde! România are cu sute de mii de contracte de muncă mai puțin din cauza politicienilor care nu au muncit o zi în viața lor la privat” appeared first on AUR.

„Din 2020 încoace, puterea pro-europeană a condus țara prin stări de excepție: alertă, urgență, război, pandemie, fierbere climatică. În stare excepțională, lucrurile nu mai sunt judecate limpede și normal, iar drepturile și obligațiile sunt înghețate sau amânate pentru vremuri „normale”.

Conducerea prin management de criză este un joc între salvator și dușman (deseori, dușmanul este participant voluntar la joc), în care guvernele nu fac politici publice și nici planificare strategică pe termen mediu sau lung, ci reacționează la crize cu ordonanțe de urgență, legi trecute prin Parlament fără dezbatere (prin „asumarea” răspunderii) și cheltuieli de avarie. Astfel de guverne nu rezolvă cauzele structurale ale crizelor. Nici nu își propun. Stingând focul, distrug și mai mult, dar, între timp, unii, puțini, fac bani, iar alții, foarte puțini, fac ceva mult mai prețios: acumulează control și resurse.

Bugetul unei națiuni este un uriaș sac plin cu bani. România a avut un buget mediu de 650 de miliarde de lei anual, din 2020 încoace, la care s-au adăugat și niște bănuți de la Uniunea Europeană, precum și împrumuturi masive. Banii intră continuu în sac. Ar putea fi de trei-patru ori mai mulți dacă nu s-ar practica sistematic evaziunea și „optimizarea” fiscală sub privirile binevoitoare ale statului. Numai că sacul este ciuruit și rupt în fund.

Banii ies din sac mai repede și în cantități mai mari decât intră, prin:
• plăți către o administrație supradimensionată și ineficientă;
• bugete exorbitante alocate anual organelor de represiune (servicii secrete, jandarmi, milițieni și procurori specializați pe delictele de opinie);
• susținerea unor războaie care nu ar trebui să ne implice;
• dezvoltarea complexului industrial al cenzurii;
• achiziții publice de unde se fură 30-40% din valoare (care mai sunt și inutile, scumpe, prost executate și orientate exclusiv către clientela politică);
• ajutoare de stat acordate corporațiilor;
• dobânzi exorbitante achitate băncilor.

Rezultatul: deficitul rămâne structural ridicat (în jur de 6-7% în ultimii ani), datoria publică crește, iar cetățeanul de rând nu primește nimic. În continuare lipsesc spitale, școli, drumuri, salarii decente în sectorul privat și șansele unui trai decent.

Guvernul Bolojan a prezentat bugetul pe 2026 ca pe unul „responsabil”, cu reforme, fără majorări mari de taxe și cu o țintă de deficit în scădere. Interimatul prelungit dincolo de limitele Constituției arată că, de fapt, se amână sau se încearcă evitarea rectificării bugetare din august, care ar putea arăta adevărul dureros al anului de domnie bolojaniană: poporul a fost chinuit degeaba, nimic nu s-a rezolvat, totul s-a agravat, până în buza falimentului suveran..

Oprirea consumului prin austeritate brutală, în criză, a agravat recesiunea; a dus la stagflație, adică recesiune economică, inflație și șomaj în creștere.

Strângerea șurubului doar pe seama oamenilor de rând (înghețarea salariilor publice mici și medii, înghețarea sau reducerea pensiilor, creșterea TVA și a accizelor, creșterea prețurilor la energie, creșterea taxelor pe proprietate), în timp ce privilegiile rămân, este o greșeală strategică majoră. Erodează încrederea în democrație, în statul de drept și în economia de piață. Alimentează extremismul. Pavează calea către totalitarism.

România are o problemă structurală de productivitate a cheltuielilor publice de zeci de ani. Cauzele sunt hoția, corupția, conflictele de interese, precum și incompetența, birocrația obtuză, lipsa de responsabilitate și prioritățile greșite. Bolojan, văzând România pe marginea prăpastiei, a obligat-o să facă un pas înainte. Achizițiile publice încredințate entităților de pe „lista scurtă” a politicienilor și a birocraților de rang înalt, ajutoarele de stat selective pentru corporații și „optimizările fiscale” permise marilor actori sunt forme de clientelism și anti-concurență. Asta distorsionează piața și fură din buzunarul statului și al cetățeanului.

România a cheltuit enorm cu înarmarea: 28 de miliarde de euro în cei patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina. A cheltuit acești bani ineficient (unele achiziții vor fi livrate peste cinci sau chiar zece ani), pe armament scump (contractare directă, cu partener impus, fără licitație), prost și învechit. O parte din acest armament vechi, ineficient și scump a fost donată Ucrainei.

Apropo, România a cheltuit incredibil de mult cu ajutorul acordat Ucrainei (condusă la dezastru de un regim mafiot). Atât de mult, încât nimeni nu a putut afla vreodată câți bani au fost aruncați în această gaură neagră. Totul este secret de stat, situație unică în grupul susținătorilor financiari ai Ucrainei.

Astfel de ajutor extern trebuie justificat strict când ai un deficit structural de 9% din PIB, iar pentru acesta plătești cea mai mare dobândă la credite și titluri de stat din întreaga Uniune Europeană. De aceea, este urgentă suspendarea oricărui ajutor financiar sau militar către Ucraina, precum și a oricărui ajutor financiar către alte state terțe, până la revenirea la un deficit bugetar de sub 3% din PIB.

În aceeași logică, sunt necesare înghețarea oricărui ajutor de stat pentru corporațiile care au cifre de afaceri de peste 100 de milioane de euro în România și restituirea tuturor ajutoarelor de stat și a subvențiilor acordate de statul român unor corporații mari care nu au avut, până acum, un impact clar, ușor demonstrabil, în locuri de muncă reale și tehnologie.

Digitalizarea fiscală (e-Factura, SAF-T etc.) nu a livrat rezultatele promise. Gradul de necolectare a TVA rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană: 30%. Dacă gradul de colectare ar fi fost mai mare cu doar 10 puncte procentuale, nu am fi avut probleme de finanțare a indexării pensiilor. De aceea, atenția și logistica organelor fiscale trebuie concentrate asupra lanțurilor mari, lungi sau medii de aprovizionare și asupra marilor rețele de evaziune, nu asupra PFA-urilor și microîntreprinderilor care, oricum, plătesc.

„Optimizarea fiscală” agresivă a multinaționalelor și a marilor jucători locali trebuie pedepsită ca practică anticoncurențială. Trebuie oprite sau reduse la minimum împrumuturile noi pentru cheltuieli curente sau ajutoare externe. Astfel de credite trebuie utilizate doar pentru investiții cu randament clar (infrastructură productivă, energie, educație, sănătate). În mod normal, un buget care are venituri predictibile și cheltuieli clare, transparente, nu ar trebui să fie niciodată pe deficit, caz în care împrumuturile ar deveni inutile. Cea mai mare problemă a împrumuturilor este că, fiind nevoit să le rambursezi, devii dependent de creditor.

O națiune suverană nu are captivități cauzate de supraîndatorare. Tot ce trebuie făcut este ca statul să nu mai fure de la propriii cetățeni prin clientelism, evaziune fiscală selectiv permisă și privilegii. Disciplina fiscală fără protecția oamenilor de rând este sinucidere politică. Disciplina fiscală pentru dulăi, tăierea privilegiilor și combaterea reală a marii evaziuni reprezintă singura combinație care poate funcționa fără să arunce țara în feudalism.”, a declarant europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea.

The post Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR): „După ani de guvernare prin crize și împrumuturi, guvernul Bolojan continuă să pună povara dezechilibrelor bugetare pe umerii românilor” appeared first on AUR.

Astfel, principalele măsuri adoptate au vizat:

• majorarea TVA de la 19% la 21%;
• creșterea accizelor cu 10% pentru produsele din tutun, băuturi alcoolice și carburanți;
• plata CASS pentru pensiile mai mari de 3.000,00 de lei;
• majorarea impozitului pe dividende pentru societătile comerciale de la 10,00 % la 16,00%;
• taxe pentru coletele venite din afara Uniunii Europene: guvernul a introdus o taxă fixă de 25 de lei pentru toate coletele din afara Uniunii Europene cu o valoare sub 150 de euro;
• reforma administrației publice (cu economii estimate la peste 1,6 miliarde de lei în 2026): in fapt, autoritățile locale au foat lăsate să decidă singure dacă reduc numărul de posturi sau doar cheltuielile salariale (ceea ce determinat ca economiile estimate să nu fie atinse);
• începând cu 1 ianuarie 2026, prin OUG 89/2025, a fost eliminată cota de 3%; pentru a beneficia în continuare de regimul micro în 2026, firma trebuie fi obtinut venituri in anul precedent (2025) sub pragul de 100.000,00 euro;
• impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), aplicat firmelor cu cifra de afaceri de peste 50 milioane EUR, se reduce de la 1% la 0,5% de la 1 ianuarie 2026 și se elimină începând din 2027;

Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția asupra faptului că aceste măsuri au avut un efect dramatic pentru nivelul de trai al marii majorități a românilor, precum și pentru IMM-urile naționale.

Rata inflației a avut un permanent trend crescător pe parcursul anului 2026 (9,6% în ianuarie / 9,3% în februarie / 9,9 % în martie / 10,7 % în aprilie / 10,9 % în mai).

Dincolo de datele din statistici, realitatea este că inflația este simțită de fiecare român mai ales la raft, nu în rapoarte. Nu se pot ignora efectele inflației asupra bugetului de familie, deoarece se înregistrează cheltuieli lunare tot mai mari, planuri amânate și nevoia constantă de a prioritiza strictul necesar.

Guvernarea Bolojan a pus românii in situatia de a reduce din cheltuielile „neesențiale”, de a evita investițiile mai mari, iar totul se reduce la „a se ajunge cu banii până la finalul lunii”. Acest lucru se simte în confortul și calitatea vieții, nu doar în cifre.

În plus, pentru românii care au credite, inflația presupune și rate mai mari, în special dacă dobânzile sunt variabile, ceea ce dezechilibrează suplimentar bugetul familiar.

Cei mai vulnerabili la inflație sunt pensionarii si familiile cu venituri mici, pentru care această evolutie inflationistă se simte puternic. Pentru acesti semeni ai nostrii, inflația nu mai e doar un termen economic, ci – din păcate – este un factor care afectează direct traiul de zi cu zi.

Ca și o consecință directă a măsurilor luate de Guvernul Bolojan, consumul în România a înregistrat o scădere accentuată în cursul anului 2026, ajungând la o contracție a volumului vânzărilor din comerțul cu amănuntul de peste 6%, cu un impact major în sectoarele alimentar și nealimentar. Această tendință plasează România printre țările cu cele mai drastice reduceri ale consumului la nivelul Uniunii Europene, iar trendul este negativ în continuare.

În plus, după primele cinci luni ale anului 2026, deficitul a ajuns la 48,3 miliarde de lei, echivalentul a 2,8% din PIB. România are unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană. Anul trecut, deficitul bugetar a fost de aproximativ 7,6% din PIB, după ce în 2024 depășise 8,5%.

O altă situație dramatică este referitoare și la datoria publică. Statul român se împrumută la cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană. Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Raportat la ponderea in PIB, cheltuielile cu dobânzile ajung la un procent de aproximativ 3,0% din PIB.

Astfel, valoarea dobânzilor este aproape egală cu deficitul bugetar primar (deficitul bugetar fără cheltuiala cu dobânzile), ceea ce înseamnă că România plătește astăzi, practic, un întreg deficit bugetar la maximul permis de UE (3% din PIB) doar sub formă de dobânzi la datoriile acumulate în anii anteriori. De exemplu, dobânzile scadente pentru anul 2026 depășesc bugetul armatei. România plătește astăzi mai mult pe dobânzi decât cheltuie pe întreaga armată.

Din păcate, acestea sunt “rezultatele” guvernării Bolojan, iar nota de plată o suportă fiecare român.

În acest context foarte defavorabil economic, Alianța pentru Unirea Românilor – prin măsurile de relansare economică propuse – are în vedere adoptarea unor soluții concepute pentru a dezvolta economia națională pe termen scurt, mediu şi lung.

Doar prin aplicarea unei strategii economice și fiscale adaptate cerințelor actuale se va putea realiza sprijinirea producției naționale, cu efecte pozitive pentru fiecare român și pentru fiecare IMM românesc.

Alianța pentru Unirea Românilor militează pentru crearea de facilități fiscale pentru IMM-urile naționale, pentru producătorii locali și agricultori, pentru a reduce dependența de importuri și a diminua deficitul comercial care alimentează inflația.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor propune reducerea inflației prin scăderea TVA la alimente și energie, prin reducerea drastică a cheltuielilor bugetare inutile și prin reducerea taxelor pe muncă, astfel încât sa fie stimulată dezvoltarea economică.

The post Un an de guvernare al Guvernului Bolojan, un an de dezastre pentru economia României appeared first on AUR.

„Guvernul Bolojan nu mai are nicio legătură cu România.

Pe data de 14 aprilie 2026, Bradley Smith, directorul OFAC (Biroul pentru Controlul Activelor Străine) din administrația americană îi confirmă ministrului Energiei, Bogdan Ivan, că România poate redeschide rafinăria Petrotel, deținută de Lukoil România, fără teamă de a fi supusă sancțiunilor americane. Excepția de la sancțiuni este valabilă până pe 29 octombrie 2026, cel puțin.

Au trecut două luni de la acea scrisoare și rafinăria Petrotel încă nu este pornită!

Guvernul ține artificial închisă o rafinărie care reprezintă 21% din capacitatea de rafinare a țițeiului din țară. În tot acest timp, anumite firme importă cantitatea de combustibili care s-ar fi putut produce la Petrotel, iar alte firme vând pe piața europeană uleiurile care s-ar fi putut exporta de la Petrotel.

Cine are interesul să țină închisă a treia rafinărie a țării, deși guvernul a numit consiliul de supraveghere al Lukoil și controlează tot ce se produce/vinde acolo, inclusiv cele 321 de benzinării ale companiei?

De ce ține închisă guvernul Bolojan rafinăria Petrotel de două luni? Pentru cine lucrează guvernul Bolojan?”, a declarat liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Cine câștigă din blocarea artificială a rafinăriei Petrotel de către Guvernul Bolojan?” appeared first on AUR.

„Pe românește, programul „SAFE” se citește programul „ȚEAPĂ”. În fiecare zi mai aflăm câte o „perlă” făcută de guvern, sub acoperirea urgenței de a cheltui 16,68 miliarde de euro.

Guvernul Bolojan învață de la India, Rusia, Indonezia, China sau Mexic și decide să cumpere un tren medical. Niciun stat membru al UE nu mai are așa ceva, dar se pare că noi avem nevoie fix de un tren sanitar care să străbată prea-rapida cale ferată din țară, unde viteza medie de circulație a trenurilor de marfă nu depășește 20 km/h. Iată, într-adevăr, un lucru de care armata noastră, lipsită de drone, va avea nevoie urgentă: un tren medical cu care să fie transportate „urgențele”.

Trecând peste ridicolul unei astfel de decizii, m-am gândit că măcar va fi fost luată pentru ca statul să poată cumpăra, pentru prima dată după 1990, vagoane de la singurul producător român de vagoane: Astra Vagoane Călători din Arad. Fiind singurul producător, Astra este și unicul producător de vagoane din țară certificat NATO. Nici gând!

Nu rezultă de nicăieri dacă vagoanele vor fi produse noi sau vagoane vechi, furnizate de o fabrică unde se modernizează material rulant, Electroputere VFU Pașcani, deținută de magnatul Gruia Stoica. Firma lui Stoica este menționată ca furnizor declarat. Bine măcar că acestea sunt furnizate de o firmă românească, chiar dacă vor fi, probabil, doar modernizate.

A! Am uitat să vă spun că România a avut, ca orice stat din lagărul socialist, un tren sanitar, care a fost însă vândut în 2016, după 27 de ani de nefolosire, pentru umila sumă de 200.000 de euro.

Altă curiozitate vine din faptul că trenul cumpărat este prevăzut cu locomotivă duală, cu tracțiune electrică și diesel, un lucru scump de care nu avem nevoie, căci orice locomotivă diesel poate circula și pe linii electrificate, ceea ce se întâmplă și astăzi în toată țara. Aici suntem la capitolul: ce-i trebuie chelului tichie de mărgăritar!

Prețul? Un mizilic de 73 de milioane de euro, în condițiile în care un vagon nou costă aproximativ un milion de euro, iar o locomotivă nouă aproximativ patru milioane de euro. Vorbim despre 20 de vagoane și două locomotive. Deci materialul rulant ar costa cel mult 28 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că aproximativ 45 de milioane de euro sunt alocate aparaturii medicale. Dar 45 de milioane de euro costă un spital cu 120 de paturi, cu tot cu clădire.

Am lăsat la final cireașa de pe tort: trenul a fost cumpărat de la societatea clujeană Deltamed SRL, cu subcontractant declarat Electroputere VFU Pașcani. Acum mă întreb și eu, ca orice contribuabil nedumerit de cheltuielile statului: dacă nu a existat nicio licitație, de unde a știut Deltamed să se asocieze cu firma din Pașcani pentru a depune o ofertă? Sau s-a gândit specialistul feroviar Raed Arafat să cerceteze piața și să inventeze el o astfel de combinație?

Iată, așadar, ce ar trebui să se întrebe procurorii DNA dacă vor citi vreodată acest contract:

• Pe ce bază s-a atribuit acest contract unui consorțiu de firme, dacă nu a existat o licitație sau o altă procedură de selecție?
• De ce a decis guvernul să cumpere un tren sanitar care să circule pe a doua cea mai lentă rețea feroviară din UE? De ce nu a cumpărat ambulanțe de acești bani? Ar fi putut cumpăra peste 100 de ambulanțe, care ar fi fost, cu siguranță, mult mai rapide.
• De ce a ales guvernul să cumpere locomotive cu tracțiune duală, un produs scump și inutil?
• Cum s-a stabilit suma de 73 de milioane de euro?
• De ce nu s-au cumpărat vagoanele de la singurul producător român de vagoane? De ce are armata nevoie de vagoane „modernizate”?
• Când s-a calificat Raed Arafat în industria feroviară? Arafat a fost audiat la finalul lunii aprilie 2026 la DNA Militar într-un dosar legat de achiziția unui elicopter din anul 2017.

Poate guvernul să răspundă acestor întrebări? Altfel, mai devreme sau mai târziu, exact ca în cazul vaccinurilor, procurorii vor ajunge și la aceste dosare.”, a declarat liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernul Bolojan cumpără un tren medical de 73 de milioane de euro, în timp ce spitalele și infrastructura feroviară sunt în colaps” appeared first on AUR.

„Astăzi, în plenul Camerei Deputaților, au fost prezenți elevi de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, cu rezultate extraordinare. Performanța trebuie susținută, iar acești elevi trebuie încurajați. Ar fi fost bine ca reprezentanții Guvernului Bolojan să acorde către acești copii care fac performanță măcar 5% din contractul pe care l-au încheiat cu Digi, în valoare de 196 de milioane de euro”, a declarat deputatul AUR Bogdan Velcescu.

Parlamentarul AUR a atras atenția că există soluții legislative concrete pentru sprijinirea elevilor de excepție, însă acestea au fost respinse de majoritatea parlamentară. Un exemplu este proiectul de lege Pl-x nr. 769/2022, inițiat de deputatul AUR Dumitrina Mitrea, care urmărea instituirea unui mecanism prin care elevii cu rezultate deosebite la concursuri, olimpiade și competiții internaționale să beneficieze de sprijin financiar pentru participarea la aceste evenimente.

Potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă avea ca obiectiv eliminarea situațiilor în care elevii și familiile acestora sunt obligați să suporte din propriile resurse costurile transportului, cazării și participării la competiții internaționale, deși acești tineri reprezintă România și contribuie la prestigiul țării prin performanțele lor. Cu toate acestea, proiectul a fost respins, iar problema lipsei de finanțare pentru elevii performeri a rămas nerezolvată.

Bogdan Velcescu consideră că situația prezentată de elevii aflați astăzi în Parlament demonstrează că respingerea acestui proiect a fost o greșeală. În opinia sa, statul trebuie să garanteze prin lege sprijinul acordat tinerilor performeri, nu să lase participarea acestora la competiții internaționale la discreția sponsorizărilor sau a colectelor publice.

„Sunt bani pentru orice alte lucruri, dar nu pentru educație, nu pentru cercetare și cu atât mai puțin pentru deplasarea acestor tineri în străinătate, pentru a reprezenta România, în condițiile în care s-au dus acolo în calitate de învingători.

Pentru asta nu găsim bani. În schimb, domnul Bolojan găsește de fiecare dată posibilitatea de a aloca sute și sute de milioane de euro către interese străine, către interesele altora”, a declarat deputatul AUR Bogdan Velcescu.

The post Bogdan Velcescu (deputat AUR): „Guvernul Bolojan găsește 196 de milioane de euro pentru contracte controversate, dar nu găsește bani pentru elevii care fac cinste României” appeared first on AUR.