„Guvernul Bolojan nu mai are nicio legătură cu România.

Pe data de 14 aprilie 2026, Bradley Smith, directorul OFAC (Biroul pentru Controlul Activelor Străine) din administrația americană îi confirmă ministrului Energiei, Bogdan Ivan, că România poate redeschide rafinăria Petrotel, deținută de Lukoil România, fără teamă de a fi supusă sancțiunilor americane. Excepția de la sancțiuni este valabilă până pe 29 octombrie 2026, cel puțin.

Au trecut două luni de la acea scrisoare și rafinăria Petrotel încă nu este pornită!

Guvernul ține artificial închisă o rafinărie care reprezintă 21% din capacitatea de rafinare a țițeiului din țară. În tot acest timp, anumite firme importă cantitatea de combustibili care s-ar fi putut produce la Petrotel, iar alte firme vând pe piața europeană uleiurile care s-ar fi putut exporta de la Petrotel.

Cine are interesul să țină închisă a treia rafinărie a țării, deși guvernul a numit consiliul de supraveghere al Lukoil și controlează tot ce se produce/vinde acolo, inclusiv cele 321 de benzinării ale companiei?

De ce ține închisă guvernul Bolojan rafinăria Petrotel de două luni? Pentru cine lucrează guvernul Bolojan?”, a declarat liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Cine câștigă din blocarea artificială a rafinăriei Petrotel de către Guvernul Bolojan?” appeared first on AUR.

„Pe românește, programul „SAFE” se citește programul „ȚEAPĂ”. În fiecare zi mai aflăm câte o „perlă” făcută de guvern, sub acoperirea urgenței de a cheltui 16,68 miliarde de euro.

Guvernul Bolojan învață de la India, Rusia, Indonezia, China sau Mexic și decide să cumpere un tren medical. Niciun stat membru al UE nu mai are așa ceva, dar se pare că noi avem nevoie fix de un tren sanitar care să străbată prea-rapida cale ferată din țară, unde viteza medie de circulație a trenurilor de marfă nu depășește 20 km/h. Iată, într-adevăr, un lucru de care armata noastră, lipsită de drone, va avea nevoie urgentă: un tren medical cu care să fie transportate „urgențele”.

Trecând peste ridicolul unei astfel de decizii, m-am gândit că măcar va fi fost luată pentru ca statul să poată cumpăra, pentru prima dată după 1990, vagoane de la singurul producător român de vagoane: Astra Vagoane Călători din Arad. Fiind singurul producător, Astra este și unicul producător de vagoane din țară certificat NATO. Nici gând!

Nu rezultă de nicăieri dacă vagoanele vor fi produse noi sau vagoane vechi, furnizate de o fabrică unde se modernizează material rulant, Electroputere VFU Pașcani, deținută de magnatul Gruia Stoica. Firma lui Stoica este menționată ca furnizor declarat. Bine măcar că acestea sunt furnizate de o firmă românească, chiar dacă vor fi, probabil, doar modernizate.

A! Am uitat să vă spun că România a avut, ca orice stat din lagărul socialist, un tren sanitar, care a fost însă vândut în 2016, după 27 de ani de nefolosire, pentru umila sumă de 200.000 de euro.

Altă curiozitate vine din faptul că trenul cumpărat este prevăzut cu locomotivă duală, cu tracțiune electrică și diesel, un lucru scump de care nu avem nevoie, căci orice locomotivă diesel poate circula și pe linii electrificate, ceea ce se întâmplă și astăzi în toată țara. Aici suntem la capitolul: ce-i trebuie chelului tichie de mărgăritar!

Prețul? Un mizilic de 73 de milioane de euro, în condițiile în care un vagon nou costă aproximativ un milion de euro, iar o locomotivă nouă aproximativ patru milioane de euro. Vorbim despre 20 de vagoane și două locomotive. Deci materialul rulant ar costa cel mult 28 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că aproximativ 45 de milioane de euro sunt alocate aparaturii medicale. Dar 45 de milioane de euro costă un spital cu 120 de paturi, cu tot cu clădire.

Am lăsat la final cireașa de pe tort: trenul a fost cumpărat de la societatea clujeană Deltamed SRL, cu subcontractant declarat Electroputere VFU Pașcani. Acum mă întreb și eu, ca orice contribuabil nedumerit de cheltuielile statului: dacă nu a existat nicio licitație, de unde a știut Deltamed să se asocieze cu firma din Pașcani pentru a depune o ofertă? Sau s-a gândit specialistul feroviar Raed Arafat să cerceteze piața și să inventeze el o astfel de combinație?

Iată, așadar, ce ar trebui să se întrebe procurorii DNA dacă vor citi vreodată acest contract:

• Pe ce bază s-a atribuit acest contract unui consorțiu de firme, dacă nu a existat o licitație sau o altă procedură de selecție?
• De ce a decis guvernul să cumpere un tren sanitar care să circule pe a doua cea mai lentă rețea feroviară din UE? De ce nu a cumpărat ambulanțe de acești bani? Ar fi putut cumpăra peste 100 de ambulanțe, care ar fi fost, cu siguranță, mult mai rapide.
• De ce a ales guvernul să cumpere locomotive cu tracțiune duală, un produs scump și inutil?
• Cum s-a stabilit suma de 73 de milioane de euro?
• De ce nu s-au cumpărat vagoanele de la singurul producător român de vagoane? De ce are armata nevoie de vagoane „modernizate”?
• Când s-a calificat Raed Arafat în industria feroviară? Arafat a fost audiat la finalul lunii aprilie 2026 la DNA Militar într-un dosar legat de achiziția unui elicopter din anul 2017.

Poate guvernul să răspundă acestor întrebări? Altfel, mai devreme sau mai târziu, exact ca în cazul vaccinurilor, procurorii vor ajunge și la aceste dosare.”, a declarat liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernul Bolojan cumpără un tren medical de 73 de milioane de euro, în timp ce spitalele și infrastructura feroviară sunt în colaps” appeared first on AUR.

„Astăzi, în plenul Camerei Deputaților, au fost prezenți elevi de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, cu rezultate extraordinare. Performanța trebuie susținută, iar acești elevi trebuie încurajați. Ar fi fost bine ca reprezentanții Guvernului Bolojan să acorde către acești copii care fac performanță măcar 5% din contractul pe care l-au încheiat cu Digi, în valoare de 196 de milioane de euro”, a declarat deputatul AUR Bogdan Velcescu.

Parlamentarul AUR a atras atenția că există soluții legislative concrete pentru sprijinirea elevilor de excepție, însă acestea au fost respinse de majoritatea parlamentară. Un exemplu este proiectul de lege Pl-x nr. 769/2022, inițiat de deputatul AUR Dumitrina Mitrea, care urmărea instituirea unui mecanism prin care elevii cu rezultate deosebite la concursuri, olimpiade și competiții internaționale să beneficieze de sprijin financiar pentru participarea la aceste evenimente.

Potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă avea ca obiectiv eliminarea situațiilor în care elevii și familiile acestora sunt obligați să suporte din propriile resurse costurile transportului, cazării și participării la competiții internaționale, deși acești tineri reprezintă România și contribuie la prestigiul țării prin performanțele lor. Cu toate acestea, proiectul a fost respins, iar problema lipsei de finanțare pentru elevii performeri a rămas nerezolvată.

Bogdan Velcescu consideră că situația prezentată de elevii aflați astăzi în Parlament demonstrează că respingerea acestui proiect a fost o greșeală. În opinia sa, statul trebuie să garanteze prin lege sprijinul acordat tinerilor performeri, nu să lase participarea acestora la competiții internaționale la discreția sponsorizărilor sau a colectelor publice.

„Sunt bani pentru orice alte lucruri, dar nu pentru educație, nu pentru cercetare și cu atât mai puțin pentru deplasarea acestor tineri în străinătate, pentru a reprezenta România, în condițiile în care s-au dus acolo în calitate de învingători.

Pentru asta nu găsim bani. În schimb, domnul Bolojan găsește de fiecare dată posibilitatea de a aloca sute și sute de milioane de euro către interese străine, către interesele altora”, a declarat deputatul AUR Bogdan Velcescu.

The post Bogdan Velcescu (deputat AUR): „Guvernul Bolojan găsește 196 de milioane de euro pentru contracte controversate, dar nu găsește bani pentru elevii care fac cinste României” appeared first on AUR.

„Au câștigat băncile și conducătorii instituțiilor de stat. Au pierdut, pe de altă parte (…) cei aproape 400.000 de profesori, ale căror venituri s-au redus per total cu 2 miliarde de lei; firmele care au un profit real în scădere, impozitul pe profit colectat a crescut cu 1,5% la o inflație de 10%; cei 5 milioane de pensionari, cu pensiile înghețate; și infrastructura publică, pentru că nu s-au mai făcut cheltuieli de capital în valoare de 9 miliarde de lei”, a declarat senatorul AUR.

Potrivit lui Petrișor Peiu, veniturile statului au crescut din cauza majorărilor de taxe și impozite, iar scăderea cheltuielilor a venit pe fondul tăierii investițiilor și a înghețării pensiilor și salariilor.

„Execuția bugetară ne indică foarte clar care este esența reformei Bolojan: stoparea investițiilor, înghețarea pensiilor și creșterea cheltuielilor cu dobânzile (…) Efectul PNRR asupra bugetului este zero. Avem venituri de 4 miliarde de lei, cheltuieli în plus față de anul trecut, cheltuieli în plus de 4,2 miliarde de lei.

Plusul de venituri vine din creșterea cotelor de impozitare și din inflație, pe când minusul de la cheltuieli vine în proporție de 90% din reducerea cheltuielilor de capital, investițiile reduse, dar și din înghețarea pensiilor și scăderea salariilor în educație”, a mai spus liderul AUR.

Petrișor Peiu a prezentat datele și evoluția execuției bugetare din ultimele 10 luni.

„Băncile care au împrumutat Guvernul și care se bucură de dobânzi mult mai mari încasate. În raport cu cele încasate anul trecut, avem un plus de 3,2 miliarde de lei pe care, în primele patru ani, băncile le-au primit de la Guvern în contul dobânzilor pentru datoria publica.

Avem un plus de 1,6 miliarde de lei la cheltuielile cu bunurile și serviciile, adică toate achizițiile de zi cu zi pe care le realizează șefii instituțiilor publice (…) Avem peste 9 miliarde de lei în plus de la TVA. Această sumă reprezintă creșterea cotelor de TVA de la 19% la 21% pentru cota standard, de la 9% la 11% pentru cota redusă, plus efectul inflației.

Avem o creștere de 6 miliarde de lei din colectările la contribuțiile pe asigurări. Iarăși, în primul rând, este creșterea salariilor datorată inflației și, în al doilea rând, este impunerea unor cote de CASS pentru mame, veterani, foști deținuți politici.

După aceea, avem 4,5 miliarde de lei în plus la impozitul pe venit. Acești bani vin din creșterea impozitului pe dividende și din faptul că anul trecut și anul acesta s-au distribuit dividende în plus.

4 miliarde de lei încasări din PNRR, încă 2,2 miliarde de lei încasări în plus la impozitul pe proprietate, adică acesta este efectul creșterii cotei de impozitare pe proprietate. Și au scăzut veniturile nefiscale încasate de stat.

De unde vine scăderea de cheltuieli? Cu 9 miliarde de lei au scăzut cheltuielile de capital, adică investițiile, plus achiziția de tehnologii, de echipamente, de utilaje, de programe software, întreținere și mentenanță.

Cu aproape 2 miliarde de lei a scăzut anvelopa cheltuielilor cu salariile bugetarilor, ca urmare a diminuării numărului de angajați și a creșterii normei didactice în educație. 1,4 miliarde de lei mai puțin cheltuieli cu pensiile.

Cheltuielile cu pensiile au fost înghețate, nu au mai fost indexate, iar numărul de pensionari a scăzut. Și, de asemenea, au crescut cheltuielile cu dobânzile și cheltuielile cu PNRR”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Execuția bugetară indică clar esența ‘reformei’ Bolojan: stoparea investițiilor, înghețarea pensiilor și creșterea cheltuielilor cu dobânzile” appeared first on AUR.

„În conformitate cu datele prezentate după ultima ședință de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, rata inflației este așteptată să ajungă la 10,3% la jumătatea anului curent.

Această valoare este mai pesimistă comparativ cu previziunea anterioară, care indica o inflație de „doar” 9,8% la jumătatea anului curent.

De altfel, evoluția lunilor calendaristice din cursul anului 2026 indică o presiune puternică pe prețuri, conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică, respectiv:

• În luna ianuarie, inflația a fost 9,6%;
• În luna martie, inflația a fost 9,87%;
• În luna aprilie, inflația a fost 10,7%.

Dincolo de datele din statistici, realitatea este că inflația este simțită de fiecare român mai ales la raft, nu în rapoarte. Nu se pot ignora efectele inflației asupra bugetului de familie, deoarece se înregistrează cheltuieli lunare tot mai mari, planuri amânate și nevoia constantă de a prioritiza strictul necesar.

Guvernările din ultimii ani au pus românii în situația de a reduce din cheltuielile „neesențiale”, de a evita investițiile mai mari, iar totul se reduce la „a se ajunge cu banii până la finalul lunii”. Acest lucru se simte în confortul și calitatea vieții, nu doar în cifre.

În plus, pentru românii care au credite, inflația va însemna și rate mai mari, în special dacă dobânzile sunt variabile, ceea ce va dezechilibra suplimentar bugetul familial.

Cei mai vulnerabili la inflație sunt pensionarii și familiile cu venituri mici, pentru care această evoluție inflaționistă se simte puternic. Pentru acești semeni ai noștri, inflația nu mai este doar un termen economic, ci, din păcate, un factor care afectează direct traiul de zi cu zi.

În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor solicită ca actualul guvern, prioritar prin Ministerul Finanțelor, să implementeze, în mod foarte urgent, măsuri antiinflaționiste pentru a reface echilibrul economic deteriorat de inflație și pentru a proteja nivelul de trai al românilor.

Alianța pentru Unirea Românilor, prin măsurile de relansare economică propuse, are în vedere adoptarea unor soluții concepute pentru a dezvolta economia națională pe termen scurt, mediu și lung.

Doar prin aplicarea unei strategii economice și fiscale adaptate cerințelor actuale se va putea realiza sprijinirea producției naționale, cu efecte pozitive pentru fiecare român și pentru fiecare IMM românesc.

Alianța pentru Unirea Românilor militează pentru crearea de facilități fiscale pentru producătorii locali și agricultori, pentru a reduce dependența de importuri și a diminua deficitul comercial care alimentează inflația.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor propune reducerea inflației prin scăderea TVA la alimente și energie, prin reducerea drastică a cheltuielilor bugetare inutile și prin reducerea taxelor pe muncă, astfel încât să fie stimulată dezvoltarea economică”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Guvernul Bolojan împinge România într-o criză economică tot mai gravă, iar românii plătesc prețul exploziei inflației” appeared first on AUR.

„Execuția bugetară pe primele patru luni ale anului 2026 ne arată, în mod cât se poate de clar, cam ce crede Guvernul Bolojan că înseamnă „reformă” sau „consolidare fiscală”: a crescut nivelul taxelor (TVA, impozit pe dividende, impozite pe proprietate), a redus cheltuielile de capital la jumătate (investiții, modernizări, întreținere, noi echipamente sau programe software), a înghețat pensiile și a crescut normele profesorilor.

Cine pierde în România, pe primele patru luni din 2026:

• cei aproape 400.000 de profesori, ale căror venituri s-au redus cu aproape 2 miliarde de lei;
• firmele, cu un profit real în scădere (impozit pe profit în creștere cu 1,5% la o inflație de 10%);
• cei aproape 5 milioane de pensionari, care au pensiile înghețate, la o inflație cumulată de 16% în ultimii doi ani;
• infrastructura publică, prin reducerea la jumătate a cheltuielilor de capital;
• proprietarii de locuințe, care plătesc un impozit mărit cu 70%.

Cine câștigă ceva în plus din bugetul pe ianuarie-aprilie 2026:

• băncile care au împrumutat România, care au încasat 3,2 miliarde de lei în plus;
• șefii din instituțiile statului și firmele de partid, care au încasat 1,6 miliarde de lei în plus, categorie în care intră și contractul de lobby pentru președinte în SUA.

Atât!

Cifrele mari sunt următoarele:

• veniturile statului au crescut cu 24 de miliarde de lei, adică cu 12% față de anul trecut, de la 200 la 224 de miliarde de lei;
• cheltuielile statului au scăzut cu 8 miliarde de lei, adică cu 0,4% față de anul trecut, pe primele patru luni, de la 256 la 248 de miliarde de lei;
• deficitul bugetar s-a redus de la 56 la 24 de miliarde de lei, adică a scăzut cu 32 de miliarde de lei;
• totul la o rată a inflației de peste 10%.

Guvernul Bolojan se laudă pe la toate televiziunile că a făcut reformă și a redus deficitul bugetar. Ei bine, hai să vedem ce a făcut, de fapt.

De unde vine creșterea de venituri:

• 4,5 miliarde de lei în plus din impozitul pe venit, efectul creșterii impozitului pe dividende plus inflația;
• 2,2 miliarde de lei în plus din impozitul pe proprietate, care a crescut cu 70%;
• 9,3 miliarde de lei în plus din încasările pe TVA, ca efect al creșterii cotelor de TVA și al inflației;
• 6 miliarde de lei în plus din contribuțiile pe asigurări, ca efect al creșterii salariului minim, al introducerii CASS pentru mame, veterani și foști deținuți politici, plus inflația;
• 4 miliarde de lei în plus din încasările din PNRR.

Au scăzut, în schimb, sumele din venituri nefiscale, cu 1,8 miliarde de lei, și încasările de la UE din fondurile pentru perioada 2021-2027, cu 800 de milioane de lei.

De unde vine scăderea de cheltuieli:

• a scăzut cu 1,9 miliarde de lei cheltuiala cu salariile bugetarilor, prin înghețarea salariilor și creșterea normei în învățământ;
• a scăzut cu 1,4 miliarde de lei cheltuiala cu pensiile, prin înghețarea pensiilor și scăderea numărului de pensionari;
• au scăzut cu 9 miliarde de lei cheltuielile de capital, adică investițiile și echipamentele.

Au crescut, în schimb:

• cheltuielile cu dobânzile, cu 3,3 miliarde de lei;
• cheltuielile cu bunurile și serviciile, cu 1,6 miliarde de lei, adică achizițiile de zi cu zi ale statului;
• cheltuielile pentru PNRR, cu 4,2 miliarde de lei.

Au scăzut:

• cheltuielile din împrumuturile din PNRR, cu 1,4 miliarde de lei;
• cheltuielile din fondurile UE 2021-2027, cu 1,2 miliarde de lei.

Concluzii:

1. Efectul PNRR asupra bugetului este zero: plus 4 miliarde la venituri, plus 4,2 miliarde la cheltuieli.

2. Plusul de la venituri vine din creșterea taxelor de către guvern și din inflație. Au crescut prețurile, a crescut și TVA-ul aferent.

3. Minusul de la cheltuieli vine din reducerea investițiilor, în proporție de 90%, și din înghețarea pensiilor și a salariilor, în proporție de 10%.

4. Avem o execuție bugetară care ne indică clar „reforma Bolojan”: stoparea investițiilor, sugrumarea nivelului de trai, pedepsirea pensionarilor, profesorilor, proprietarilor de locuințe și a antreprenorilor, umplerea buzunarelor băncilor care împrumută statul și ale șefilor care cumpără orice, de la hârtie la benzină!”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Execuția bugetară arată adevărul despre „reforma” Bolojan, austeritate pentru români, miliarde pentru sistem” appeared first on AUR.

Practic suntem în plină criză economică și este foarte probabil ca anul acesta să avem recesiune, nici măcar creștere infimă.

În momentul în care AUR a anunțat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Sărăciei păstorit de Ilie Bolojan, am spus clar și răspicat că motivele pentru care cerem plecarea coaliției de guvernare constau în evoluția catastrofală a indicatorilor economici.

Am explicat la acel moment că majorarea irațională, lipsită de studii de impact și fără argumente a taxelor și impozitelor pe spinarea românilor va înăbuși creșterea economică, prin explozia inflației și scăderea puterii de cumpărare.

Iar la mai puțin de o lună de la votul moțiunii de cenzură, datele publicate de către Institutul Național de Statistică și Comisia Europeană au dovedit că AUR a avut dreptate.

Impactul măsurilor de austeritate a fost devastator, iar rămânerea în funcție a aceluiași premier nu ar fi însemnat altceva decât degradarea continuă a economiei. Reformele pentru reducerea cheltuielilor bugetare au fost mimate, deși au fost promise cu emfază de premier la momentul investirii.

AUR a propus măsuri reale care ar fi avut un impact imediat și într-adevăr reformator.

Ilie Bolojan, sprijinit de PSD, PNL, USR, UDMR nu a schițat o mișcare pentru a aplica măsuri de ieșire din criză, pentru că interesul lor nu era ca inclusiv clasa politică și instituțiile statutului să ducă povara deficitului bugetar, ci doar cetățenii români, de la mame, veterani, elevi și până la antreprenori și fermieri”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Comisia Europeană dă dreptate AUR! Măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan au îngropat economia” appeared first on AUR.

Datele publicate de INS confirmă ceea ce AUR a spus încă de la bun început: guvernul condus de Bolojan a produs doar inflație, scădere economică și sărăcie generalizată.

România nu mai poate continua pe acest drum, iar AUR este singurul partid capabil să implementeze reforme reale și să schimbe în bine direcția țării. Ceea ce noi propunem este clar și eficient: reducerea numărului de parlamentari la 300, conform voinței poporului român, diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din toate instituțiile publice, introducerea taxării inverse a TVA-ului și revenirea la cota de TVA de 19%, TVA redus de 9% și impozit pe dividende de 8%.

Acestea sunt doar câteva exemple concrete de măsuri prin care putem reduce cheltuielile statului și, implicit, deficitul bugetar, fără a pune presiune pe cetățeanul de rând, pe oamenii onești care muncesc zilnic pentru a-și întreține familiile, și fără a distruge mediul de afaceri și antreprenoriatul local. AUR are soluții și are viziune, iar România are nevoie de o guvernare pro-românească și în acord cu interesul național”, a declarat deputatul AUR, Samuel Miclău.

The post Samuel Miclău (deputat AUR): „INS confirmă dezastrul Guvernului Bolojan!” appeared first on AUR.

„Unele glume se scriu singure, mai ales atunci când guvernul vrea să își cosmetizeze cele mai penibile acțiuni. Premierul Ilie Bolojan se întâlnește cu cei mai mari importatori din România pentru a vorbi despre „promovarea producătorilor români”. Omul nostru de la palatul Victoria s-a întâlnit, servil, cu un mare producător german de mâncare, care își vinde produsele aici prin cele mai mari supermarket-uri din țară și vrea să ne convingă că a făcut-o pentru a promova industria românească.

De fapt, este ca în bancurile de la Radio Erevan: nemții nu doreau să cumpere ceva din România, ci doreau să vândă. Și nu mâncare, ci „servicii de digitalizare”. Și nu pe piața liberă, ci direct instituțiilor de stat, inclusiv STS.

În contextul efortului, depus de vicepremierul Oana Gheorghiu, de promovare a serviciilor grupului german Schwarz către achizitorii publici din țară am aflat cu toții că, în ziua de 10 martie 2026, premierul Ilie Bolojan și CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, s-au întâlnit, la Palatul Victoria, pentru a vorbi despre „oportunitățile de investiții în sectorul producției alimentare din România, precum și despre promovarea producătorilor români pe piețele europene”.

Ei bine, ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns, dar Lidl și Kaufland, firmele din grupul Schwarz prezente în România, sunt printre importatorii fruntași la noi în țară: Lidl pe locul 5, iar Kaufland pe locul 20. E drept că una dintre ele, Kaufland, se află printre primii 500 de exportatori din România. Dar pe locul 281!
Pentru a fi cât se poate de clar: cele două rețele germane domină piața locală a comerțului alimentar: în funcție de cifra de afaceri din 2024, Lidl a ocupat primul loc, cu aproximativ 24 de miliarde de lei, iar Kaufland locul al doilea, cu aproape 20 de miliarde de lei.

Oricine intră în magazinele Lidl și Kaufland va vedea produsele importate care fac din cele două firme unii dintre marii importatori de alimente din țară. Nu știu cum i-o fi prezentat Oana Gheorghiu realitatea șefului ei de guvern, dar firmele Lidl și Kaufland au tot interesul să importe cantități uriașe de mâncare, căci Schwarz Group deține 23 de fabrici care produc dulciuri, băuturi și produse de patiserie destinate în special mărcilor private ale Lidl și Kaufland”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernul Bolojan confundă promovarea producătorilor români cu întâlnirile de protocol ale marilor importatori” appeared first on AUR.

Măsurile propuse de AUR urmăresc eliminarea obstacolelor administrative pentru investitori, deschiderea de noi piețe externe și folosirea relațiilor diplomatice pentru dezvoltarea capitalului românesc.

În acest context, AUR propune următoarele soluții menite să repare erorile guvernului Bolojan:

1. Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe se desființează, la fel ca și suma minimă de 5 milioane de euro pentru avizul comisiei, ca și orice altă barieră birocratică în calea investițiilor: „În România funcționează o comisie pentru examinarea investițiilor străine, care se activează când o investiție depășește 2 milioane. Intervine această comisie, care cercetează dacă investiția e bună sau nu e bună, și îți mai ia câteva luni până faci investiția propriu-zisă. (…) Este o inițiativă greșită, o instituție care pune bariere investitorului străin. (…) Nu începi să-i verifici pe toți cei care au 2 milioane și vin să investească și să-i mai ții câteva luni, ca să-i oprești să-și pună banii în economia românească”, a precizat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

2. Concentrarea promovării comerciale și de investiții în zonele Indo-Pacific, Orientul Mijlociu și noile piețe emergente: „Sunt două zone care cresc în lume: Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu. Noi nu avem nicio prezență acolo. Suntem complet absenți diplomatic, în termeni de politică externă sau în termeni de interese economice. (…) Ministerul de Externe nu deschide piețe și nu pregătește, dacă vreți, ca eventualii campioni regionali sau campioni naționali să se ducă acolo să investească”, a afirmat Dan Dungaciu.

3. Ministerul de Externe și atașații economici din țările Uniunii Europene se vor concentra pe facilitarea schimburilor economice cu românii care activează în țările Uniunii Europene și pe repatrierea oamenilor și capitalului în țară: „Ministerul de Externe trebuie să se transforme inclusiv într-un minister al Comerțului Exterior. Unul dintre criteriile după care măsori activitatea unor diplomați este și câte proiecte economice au adus în țară. (…) Românii de pretutindeni trebuie să fie, sunt văzuți din punctul nostru de vedere, ca o punte, ca un pod între noi și alte state”, a precizat prim-vicepreședintele AUR.

4. Fondul de investiții Moldova va lua locul ajutorului financiar necondiționat din prezent: „Rămâne pentru Republica Moldova instrumentul nostru, Fondul de Investiții Republica Moldova, pe care l-am prezentat. (…) Investițiile în Republica Moldova se fac pe baza unui fond de investiții, adică pe bază de business, pe bază de avantaj reciproc”, a declarat Dan Dungaciu.

România are nevoie de o strategie externă orientată către investiții, dezvoltare economică și susținerea capitalului românesc, nu de birocrație, blocaje administrative și lipsă de viziune economică.

The post Echipe dedicate pentru atragerea de investiții străine, una dintre măsurile AUR pentru repararea erorilor Guvernului Bolojan appeared first on AUR.