De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării:. Situația rezervelor de aur ale României și oportunitatea repatrierii lor integrale sau parțiale.

Domnule Guvernator,

În ultimii ani, pe fondul accentuării instabilității geopolitice și economice la nivel mondial, tot mai multe state au reevaluat rolul aurului în arhitectura lor financiară și monetară. Numeroase bănci centrale au continuat să acumuleze aur, considerat un activ strategic de refugiu și o garanție a stabilității financiare naționale. În același timp, mai multe țări europene, între care Germania, Franța, Italia, Olanda, Suedia, Statele Unite ale Americii, India, Austria, Polonia, Grecia, Serbia, Ungaria și altele, au decis repatrierea unei părți importante din rezervele lor de aur depozitate în străinătate, invocând considerente de suveranitate, securitate și control direct asupra activelor strategice.

În această situație, opinia publică din România urmărește cu interes și preocupare situația rezervei naționale de aur, mai ales în condițiile în care aceasta a rămas neschimbată de două decenii, la aproximativ 103,6 tone, iar circa 60% din cantitate este păstrată la Banca Angliei.

De asemenea, experiențele istorice traumatizante legate de pierderea Tezaurului României trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial determină numeroși cetățeni să solicite garanții suplimentare privind securitatea și controlul asupra rezervelor naționale.

Potrivit datelor publice ale Consiliului Mondial al Aurului și ale băncilor centrale, anii 2022-2025 au înregistrat cele mai mari achiziții de aur de către băncile centrale din ultimele decenii, ceea ce contrastează cu menținerea neschimbată a rezervei României. Acest argument este dificil de contestat tehnic și pune accentul pe tendințele internaționale, nu pe polemici politice interne.

Având în vedere importanța strategică a aurului pentru credibilitatea financiară a statului român, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Care sunt motivele pentru care Banca Națională a României nu a majorat rezerva de aur în ultimii ani, în condițiile în care numeroase bănci centrale din Europa și din lume au adoptat politici active de acumulare a acestui activ strategic.

2.Care sunt argumentele economice, financiare și de securitate care justifică menținerea a aproximativ 61,2 tone de aur românesc la Banca Angliei și de ce BNR consideră că această soluție este preferabilă repatrierii parțiale sau totale a rezervei.

3.Ce costuri anuale implică depozitarea aurului românesc în străinătate și ce garanții contractuale și instituționale există pentru a exclude orice risc de indisponibilizare, blocare, sechestru sau utilizare a acestuia fără acordul explicit al statului român.

4.Când a avut loc ultima verificare fizică a rezervelor de aur ale României păstrate în străinătate, cine a efectuat această verificare și este BNR dispusă să sprijine realizarea unor verificări periodice la care să participe și reprezentanți ai Parlamentului sau experți independenți.

5.Dacă BNR a analizat sau nu posibilitatea repatrierii unei părți din aurul aflat în străinătate, după modelul aplicat de alte state europene, și, dacă da, care au fost concluziile acestei analize.

6.Care este strategia BNR pentru următorii ani în ceea ce privește administrarea rezervei de aur a României și ce măsuri are în vedere pentru consolidarea rolului acesteia în asigurarea securității financiare a statului.

Având în vedere caracterul strategic al rezervelor de aur ale României, vă rog să prezentați și punctul de vedere oficial al Băncii Naționale privind oportunitatea:

1. creșterii graduale a rezervei de aur;
2. repatrierii unei părți a aurului depozitat în străinătate;
3. sporirii transparenței și a mecanismelor de audit privind administrarea acestui activ de importanță națională.

The post Costache Chertif – Întrebare – Situația rezervelor de aur ale României și oportunitatea repatrierii lor integrale sau parțiale appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării:. Cauze și soluții în cazul situării României pe poziția întâi privind rata anuală a inflației printre statele membre UE.

Domnule guvernator,

Potrivit datelor furnizate recent de către Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene EUROSTAT privind rata anuală a inflației pe luna octombrie 2025, România se situează în continuare pe poziția întâi în ceea ce privește inflația printre toate statele membre UE.

Astfel, clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește rata anuală a inflației calculată în luna octombrie 2025 a fost următoarea: 2,1% în zona Euro, 2,5% în UE, 0,2% în Cipru, 0,8% în Franța, 1,3% în Italia, 1,4% în Finlanda, 1,6% în Grecia, 2,0% în Portugalia, 2,1% în Danemarca, 2,3% în Germania, 2,3% în Cehia, 2,5% în Malta, 2,5% în Belgia, 2,8% în Irlanda, 2,9% în Polonia, 3,0% în Olanda, 3,0% în Luxemburg, 3,1% în Suedia, 3,1% în Slovenia, 3,2% în Spania, 3,7% în Lituania, 3,8% în Bulgaria, 3,9% în Slovacia, 4,0% în Austria, 4,0% în Croația, 4,2% în Ungaria, 4,3% în Letonia, 4,5% în Estonia și 8,4% în România.

Din datele comparative furnizate de către EUROSTAT observăm că România înregistrează acest „antirecord” alarmant de mai mult timp. Astfel, rata anuală a inflației calculată pentru luna octombrie 2024 a fost în România de 5,0%, iar în mai 2025 a fost de 5,4%, în iunie 2025 – de 5,8%, în iulie 2025 – de 6,6%, în august 2025 – de 8,5%, în septembrie 2025 – de 8,6%.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să-mi comunicați:

1. Care sunt cauzele identificate de de Banca Națională a României care au condus la menținerea, timp de mai multe luni consecutiv, a celei mai ridicate rate anuale a inflației din Uniunea Europeană?
2. Ce măsuri imediate intenționați să adoptați, în aria dumneavoastră de competență, pentru a stopa creșterea accelerată a inflației și pentru a readuce indicatorul în intervalul țintit de BNR?
3. Care este calendarul estimat pentru revenirea inflației la o valoare comparabilă cu nivelul mediu al statelor membre ale Uniunii Europene?
4. Ce măsuri bugetare, fiscale și monetare considerați că trebuie ajustate sau introduse astfel încât presiunile inflaționiste să fie diminuate în mod sustenabil, fără afectarea excesivă a mediului economic și a populației?
5. Ce analiză ați realizat asupra impactului inflației ridicate asupra puterii de cumpărare a populației, în special a categoriilor vulnerabile, și ce măsuri sociale de sprijin aveți în vedere?
6. În ce măsură considerați că politicile de plafonare a prețurilor, subvențiile temporare sau alte intervenții administrative au contribuit pozitiv sau negativ la evoluția inflației din România în perioada 2024-2025?
7. Ce dialog instituțional există între  Banca Națională a României și Guvern în privința coordonării politicilor fiscale și monetare în contextul situației actuale, și care sunt concluziile acestui dialog?
8. Care sunt prognozele actualizate ale Băncii Naționale a României privind evoluția inflației pentru trimestrele I-IV 2026?

The post Costache Chertif – Întrebare – Cauze și soluții în cazul situării României pe poziția întâi privind rata anuală a inflației printre statele membre UE appeared first on AUR.