Doar în primele două luni ale anului 2026, importurile de cărbune au crescut cu 430,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Asta se petrece în timp ce minele și carierele noastre sunt puse sub lacăt, iar minerii și energeticienii sunt forțați să ia calea străinătății pentru a mai avea un loc de muncă.

Este evident pentru oricine că așa-zisa decarbonizare, o politică păguboasă introdusă de USR în PNRR și acceptată orbește de PSD și PNL, nu este altceva decât un auto-sabotaj la adresa siguranței energetice naționale. În timp ce alte state europene, precum Germania sau Polonia, au înțeles că există riscuri reale pentru un colaps energetic la nivel european, motiv pentru care își redeschid minele, România ar trebui și ea să renunțe la ambițiile ideologice ale Pactului Verde.

Dacă vrem prețuri mai mici la facturi și independență reală, trebuie să oprim imediat acest proces de distrugere! Nu putem accepta ca țara noastră să devină o simplă piață de desfacere pentru resursele altora, în timp ce bogăția noastră stă îngropată în pământ.

AUR a venit cu soluții pentru a proteja sectorul energetic. Resursele de cărbune din minele țării trebuie valorificate, nu date uitării. Este necesară suspendarea imediată a decarbonizării, începerea construcției de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj și realizarea unei fuziuni strategice între Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica și Hidroelectrica.

Așa cum s-a dovedit că soluțiile pe care AUR le-a prezentat pentru salvarea combinatului Azomureș de la faliment au fost cele fezabile, tot așa ar trebui și de această dată ca Executivul să ia în considerare măsurile pe care AUR le pune astăzi pe masă pentru salvarea CE Oltenia și a industriei mineritului”, a declarat deputatul AUR de Gorj, Ionelia Priescu.

The post Ionelia Priescu (deputat AUR): „Trădarea resurselor naționale: România își crește cu 430% importurile de cărbune în vreme ce își ține propriile mine și cariere închise!” appeared first on AUR.

În contextul crizei economice și energetice provocate de politicile guvernului Bolojan, președintele AUR, George Simion, a declarat că salvarea CE Oltenia reprezintă una dintre principalele priorități pentru care AUR este dispus să își asume guvernarea.

„Dacă ar fi un top cu motivele pentru care mâine ne asumăm guvernarea, acestea ar fi salvarea mineritului din România și salvarea locurilor de muncă, salvarea CE Oltenia. Asta este prioritatea. O prioritate națională pentru că odată ce închizi nu mai poți porni.

Eu am fost marcat de ceea ce am văzut la o mină tot românească, în județul Suceava, la Crucea, unde în fața mea niște oameni care aveau mâna, cred că cât capul meu, plângeau și spuneau, domnul Simion, se închide mina de uraniu, ce facem noi? Ne ducem la cules de flori în Germania? Cu ce ochi o să se uite copiii noștri la noi? Ne ducem să facem munci umilitoare în alte țări, în loc să muncim în țara noastră, să stăm lângă casa părintească, să ne facem un viitor aici. ”, a declarat George Simion.

Liderul AUR a atras atenția că România are resurse, dar ajunge să plătească energie scumpă din cauza lipsei unei strategii reale și a distrugerii capacităților de producție.

„Totul pornește de la energie. Se reflectă în fiecare aliment, în fiecare cumpărătură pe care o facem, prețul energiei. Dacă avem pentru cetățeni și pentru companii energie la un preț accesibil, și românii pot trăi”, a afirmat George Simion.

George Simion a criticat guvernul Bolojan pentru faptul că nu a adoptat o soluție pentru cărbune și pentru suspendarea decarbonizării până la punerea în funcțiune a noilor capacități pe gaze.

„Guvernul n-a vrut să adopte o soluție pentru cărbune, pentru suspendarea decarbonificării până când sunt puse noile rețele pe gaze naturale în funcțiune. Și întârzie Iernutul, întârzie Chișcaniu, întârzie înlocuirea cărbunelui cu ceva sustenabil în momentul în care nu ai vânt și în momentul în care nu bate soarele corespunzător.

De aceea soluția noastră este fuziunea CE Oltenia cu Hidroelectrica și cu Nuclearelectrica. În felul acesta, cauza pentru care nu suntem competitivi cu cărbunele și cu CE Oltenia, pe care mi-au spus-o greviștii foamei la București, în fața Ministerului Energiei, și pe care o zic toți experții în toate strategiile, certificatele verzi pe care România trebuie să le plătească, CE Oltenia trebuie să le plătească, să fie suportate din energia hidro și din energia nucleară. (…) Avem în vedere crearea unui holding care să ofere energie la prețuri accesibile. Ăsta este impactul direct asupra economiei românești și, totodată, este soluția prin care locuri de muncă aici acasă, pentru gorjeni, pentru hunedoreni, pentru români să fie menținute”, a mai spus George Simion.

Soluția propusă de AUR este oprirea decarbonizării și menținerea grupurilor energetice funcționale până când România va avea capacități alternative reale.

„Avem nevoie să oprim această decarbonizare acum și să lăsăm cele trei grupuri energetice să funcționeze, cele trei care încă mai funcționează, cam până prin 2035, așa ar fi bine. (…) Al doilea element central după suspendarea decarbonizării este construcția de baterii naturale, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. (…) Al treilea element important, care deja a fost spus, n-o să insist foarte mult pe el, realizarea unui holding, a unei fuziuni între Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, pentru a putea să am un preț pe holding, să nu am prețuri diferite între cele trei surse de energie”, a declarat Petrișor Peiu.

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a explicat că problema CE Oltenia nu este una naturală, ci rezultatul unor decizii politice greșite, care au crescut artificial costurile și au afectat competitivitatea economiei românești.

„Declanșatorul principal al crizei economice din România este rata mare a inflației, care are două rădăcini. Pe de-o parte (…) prețurile crescute ale energiei (…) și pe de altă parte, accelerarea acestor creșteri de prețuri prin creșterea taxelor de consum și a accizelor. Taxele de consum, TVA-ul în primul rând. Fenomenul ăsta a dus la o scădere dramatică a competitivității, că vorbim în primul rând de așa numita inflație industrială, adică creșterea prețurilor la poarta fabricii, care generează inflația sau creșterea prețurilor de consum sau prețurile la raft”, a declarat Petrișor Peiu.

Petrișor Peiu a arătat că politica Green Deal și costurile impuse prin certificatele de emisii au adus CE Oltenia în dificultate, deși complexul ar fi putut rămâne un pilon al securității energetice.

„Complexul Energetic Oltenia producea din ce în ce mai scump, dar trebuia să vândă cam jumătate din producție la niște prețuri prestabilite către Tinmar Energy, dar producea din ce în ce mai scump pentru că existau certificatele de emisii de carbon care penalizau faptul că se producea din cărbune. Și lucrurile au mers așa in crescendo, culminând cu rezultatele de anul trecut, prezentate în timpul moțiunii de cenzură de către premierul Bolojan, ca fiind o mare nenorocire și un exemplu de proastă funcționare a companiilor de stat”, a explicat liderul senatorilor AUR.

Petrișor Peiu a subliniat că pierderile invocate public nu reflectă realitatea economică a complexului.

„În realitate, profitul a fost de vreun miliard de lei, numai că două miliarde de lei trebuiau plătite, sau au trebuit plătite pentru certificatele de gaze cu efect de ser. Bani pe care, în cea mai mare parte, în mod tradițional, complexul energetic (…) îi primea de la guvern. Numai că guvernul anul trecut nu le-a mai dat bani”, a precizat Petrișor Peiu.

Liderul senatorilor AUR a arătat că România a pierdut sume uriașe din cauza decarbonizării făcute fără strategie.

„Deci pentru a primi un aviz să dăm un ajutor de stat de 215 milioane de euro, România a pierdut 25 de miliarde de euro. Cam asta e povestea decarbonizării. Am ajuns, cu alte cuvinte, la punctul nodal, pentru a putea să supraviețuim energetic, de acum încolo, și să trecem această perioadă grea în următorii 4, 5, 6 ani, poate și mai mult”, a spus Petrișor Peiu.

AUR atrage atenția că România nu își mai permite să închidă capacități energetice funcționale fără să pună nimic solid în loc. Salvarea CE Oltenia, oprirea decarbonizării, crearea unui holding energetic național și finalizarea investițiilor energetice sunt măsuri esențiale pentru reducerea prețurilor, protejarea locurilor de muncă și recâștigarea independenței energetice.

The post AUR a prezentat la Târgu Jiu soluțiile pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia: oprirea decarbonizării, protejarea mineritului și energie la prețuri accesibile appeared first on AUR.

Vizita are loc în contextul unei crize sociale majore în Gorj, unde aproximativ 1.500 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia riscă să își piardă locurile de muncă în perioada următoare. O parte dintre angajați protestează de mai bine de o săptămână, cerând garanții pentru locurile de muncă, majorări salariale și soluții pentru viitorul companiei.

George Simion a declarat că a venit la Târgu Jiu pentru a discuta direct cu protestatarii și pentru a transmite un mesaj de solidaritate cu minerii și energeticienii care spun că se simt abandonați de autorități.

„Suntem alături de colegii dumneavoastră care, în acest moment, se află în greva foamei, recurgând la un gest extrem pentru salvarea familiilor lor, pentru salvarea Gorjului și pentru salvarea întregii țări”, a spus liderul AUR.

Simion a avertizat că situația de la Complexul Energetic Oltenia are implicații majore pentru securitatea energetică a României.

„Ceea ce se întâmplă acum este un atentat la siguranța națională. Felul în care sunt concediați tinerii, viitorul țării, în timp ce oameni care au muncit 20–25 de ani în condiții grele nu pot ieși la pensie în mod corect arată ceea ce vor să facă acești guvernanți”, a declarat acesta.

Președintele AUR a făcut apel la guvern să intervină urgent pentru salvarea companiei și pentru protejarea locurilor de muncă din sectorul energetic.

„Apelez la ministrul energiei Bogdan Ivan și la premierul Ilie Bolojan să intervină urgent pentru salvarea CE Oltenia, pentru continuarea producției de energie în Gorj și pentru protecția socială a celor care au muncit o viață în cariere”, a spus Simion.

George Simion a subliniat că mineritul trebuie să rămână un sector strategic pentru România și că resursele energetice ale țării trebuie exploatate în beneficiul românilor.

„Mineritul trebuie continuat, resursele țării trebuie exploatate în favoarea românilor, iar tinerii trebuie să aibă locuri de muncă sigure în țara lor, nu să fie trimiși să muncească peste hotare”, a declarat George Simion.

The post George Simion, alături de minerii din Gorj: „Ceea ce se întâmplă la CE Oltenia este un atentat la siguranța națională” appeared first on AUR.

În deschiderea evenimentului președintele AUR, George Simion, a transmis un mesaj puternic despre identitatea și istoria județului Gorj.

„Aici, la Târgu Jiu, se simte altfel România. Așa că dragi gorjeni, dragi români, suntem într-un loc care nu mai are nevoie de prezentări. Aici e Coloana Infinitului, aici e Masa Tăcerii, aici e Poarta Sărutului (…) Aici este geniul românesc, aici a respirat Constantin Brâncuși, românul care ne-a urcat cultura la cer și a arătat lumii întregi cine suntem”.

George Simion a vorbit și despre realitatea economică dură cu care județul Gorj se confruntă de peste trei decenii, aducând în prim-plan nedreptățile la care minerii, energeticienii și familiile lor au fost supuși.

„Gorjul mințit, Gorjul folosit și Gorjul abandonat. Județul care a ținut România în lumină și căldură, care astăzi este împins către sărăcie și depopulare (…) Aici, la Târgu Jiu, la Motru, la Rovinari, la Turceni, fiecare familie are pe cineva care a lucrat în minerit sau în energie, oameni care au riscat chiar și viața, care au transpirat, care au ținut România întreagă în funcțiune. Și din păcate ce au primit la schimb? Închiderea capacităților energetice, distrugerea mineritului, lipsa oricărei alternative și multă, multă umilință. Ultima în lista asta de umilințe este testul antidrog care se face minerilor. Asta mai lipsea!”

Președintele AUR a reamintit că Alianța pentru Unirea Românilor a rămas singura forță politică parlamentară care luptă pentru menținerea în funcțiune a Complexului Energetic Oltenia și pentru protejarea industriei românești.

„Mâine, la inițiativa noastră, în Parlament, în Camera Deputaților, chiar se votează o moțiune simplă împotriva ministrului Energiei care trebuie să spună clar, tare, răspicat, exact când vor ei să închidă CEO Oltenia, pentru că în PNRR este cuprins clar că închiderea se va face anul viitor, în 2026. Iar el tot o ține cu 2029. Trebuie să spună clar aceste partide împotriva cărora voi aici, la Gorj, ați votat și ați votat în număr mare. (…) Să explice acum ministrul și primul ministru și cei care au compus coaliția asta antiromânească, de ce plătim în România o energie mai scumpă decât în Germania, când noi avem facilități de producție”

Deputatul AUR Ionelia Priescu, aleasă președinte al filialei Gorj, a anunțat la Târgu Jiu obiectivul clar: construirea unei organizații puternice, capabile să câștige alegerile locale din 2028.

„Atât această echipă, cât și echipele teritoriale, echipele din județ, trebuie dezvoltate. Și vă promit că această structură este abia la început. Avem nevoie de oameni în bresle, de specialiști, care să ne fie sprijin și care să ajute actul de guvernare din 2028”

În moțiunea depusă pentru candidatură, Ionelia Priescu și-a propus creșterea anuală a numărului de membri, înființarea de organizații locale în toate UAT-urile județului și consolidarea vizibilității publice prin acțiuni civice, campanii sociale, întâlniri lunare cu cetățenii și o implicare constantă în presă și mediul online.

„La data preluării mandatului, în septembrie 2022, AUR Gorj număra aproximativ 60 de membri. (…) Cum stăm în prezent? Filiala Gorj are un număr de 1.130 de membri și vă felicit și vă mulțumesc pentru această realizare extraordinară!”

În încheiere, deputatul Ionelia Priescu a transmis un mesaj puternic, care a definit direcția filialei pentru următorii ani: „Pornim pe acest drum de trei ani, cât a mai rămas până în 2028, cu o echipă de 23 de oameni în structura de conducere județeană. (…) Nu trebuie să mai cedăm fricii, nu trebuie să mai cedăm primarilor care se cred regi, trebuie să găsim acei oameni curajoși care pot să formeze echipe pentru noi. (…) Noi, ca să învingem, trebuie să avem o dorință mai mare de a face România sănătoasă decât au ei frică de represaliile legii pentru tot ce au făcut în acești 35 de ani. (…) Au vrut să păcălească românii și rolul nostru, al partidului AUR, este tocmai acela de a aduce românii laolaltă.”

Ionelia Priescu a fost aleasă președinte al AUR Gorj cu 341 de voturi pentru și doar 8 împotrivă, confirmând sprijinul clar al organizației pentru direcția anunțată și pentru lupta politică pe care filiala o începe în perspectiva anului 2028.

The post Ionelia Priescu a fost aleasă președinte al organizației AUR Gorj: „Trebuie să ne iubim țara și trebuie să fim uniți pe mai departe, pentru că numai uniți îi putem bate!” appeared first on AUR.

Senatorul arată că investiția companiei elvețiano-franceze HolCim de la Câmpulung în prima capacitate de stocare a CO2 din România nu ajută cu nimic statul român și face aproape imposibilă finanțarea altor proiecte în țara noastră.

„În luna februarie a acestui an, am atras atenția în Parlamentul României că putem salva locurile de muncă la Complexul Energetic Oltenia dacă accesăm fonduri europene pentru construcția unor depozite de stocare a dioxidului de carbon având în vedere regulamentul NZIA (Net-Zero Industry Act) al UE prin care se impune celor care exploatează ţiţei sau gaze naturale să construiască, până în 2030, instalații de captare și stocare CO2, cu o capacitate însumată de minimum 50 de milioane de tone pentru a putea opera în continuare.

Aflăm acum de la ministrul Ivan că, în negocierea cu UE, sunt garantate doar 4.500 de locuri de muncă la CEO până la sfârșitul lui 2028 și că nu s-a făcut nimic pentru accesarea acestor fonduri. În condițiile în care RomGaz a dat în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiție a UE tocmai pe subiectul cotelor înalte, ar fi trebuit inițiat un dialog pentru accesarea fondurilor europene și construcția acestor capacități în județul Gorj. Practic, investiția de peste 100 de milioane de euro a HolCim de la Câmpulung, finanțată cu bani europeni, ne va împiedica să mai accesăm aceste fonduri. Iau francezii și elvețienii bani de la UE să stocheze dioxid de carbon în România pentru că noi nu suntem în stare”, a declarat senatorul Mircea-Ionuț Sandu.

Declarațiile senatorului vin în contextul în care Comisia Europeană a selectat 61 de proiecte din 18 țări pentru o finanțare cumulată de 2,9 miliarde de euro în stocarea CO2. Investiția HolCim de la Câmpulung face parte dintr-un grup de 10 proiecte din 7 țări (România, Belgia, Danemarca, Franța, Grecia, Spania și Italia) ale căror costuri depășesc 100 milioane de euro fiecare și care vor primi granturi totale de 1,26 miliarde de euro.

„Din discuțiile personale pe care le-am purtat cu experții, sunt multiple zăcăminte depletate în județul nostru, în zona Turceni-Rovinari, unde solul s-ar putea preta stocării dioxidului de carbon. Faptul că nu s-a avansat deloc pe această direcție, nici măcar ca discuție la Bruxelles, dovedește haosul de nedescris de la nivelul statului român.

Putea să existe foarte bine un contract între RomGaz și CEO care să ajute ambele companii. Dacă RomGaz pierde la CJUE, costurile vor fi de ordinul miliardelor de euro. Europarlamentarii AUR au făcut un demers de sprijin pentru compania românească printr-o adresă către Comisia Europeană, dar, în lipsa implicării de la nivelul Guvernului și Administrației Prezidențiale, sunt șanse mici ca acesta să fie soluționat pozitiv. Nu mai vorbesc de faptul că nouă ni s-a impus o cotă de 20% din totalul CO2 la nivel european în condițiile în care producem doar 3% din poluarea din UE. Așa se întâmplă când guvernanții stau în genunchi și nu vor sau nu pot să apere interesele României”, a concluzionat senatorul AUR de Gorj, Mircea-Ionuț Sandu.

The post Mircea-Ionuț Sandu (senator AUR): „A fost ratată oportunitatea stocării dioxidului de carbon în minele depletate din Gorj” appeared first on AUR.

Domnului Mircea FECHET, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor

De către: Deputat Ionelia-Florenţa PRIESCU

Circumscripția electorală: Nr. 20 Gorj

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 25.03.2025

Interpelare: PNRR şi zonele de protecţie propuse în judeţul Gorj

Stimate domnule Ministru,

În calitate de deputat al județului Gorj, vă adresez prezenta interpelare cu privire la situația generată de includerea unei suprafețe semnificative din fondul forestier al județului Gorj în zone de protecție, conform prevederilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Conform informațiilor publice, aproape 45% din suprafața totală a pădurilor județului Gorj urmează să fie incluse în arii naturale protejate, aspect ce implică un regim de protecție strictă asupra pădurilor în cauză. Această decizie are implicații majore asupra economiei locale, turismului și mijloacelor de trai ale locuitorilor din zonă. Menționez că această veste a dat naștere unui adevărat val de revoltă în rândul comunităților afectate întrucât viața locuitorilor, viață care se desfășoară conform unor cutume bine înrădăcinate, va fi afectată profund.

Astfel, restricțiile impuse prin această măsură interzic nu doar exploatarea lemnului, ci și alte activități specifice zonei precum adunarea de lemne de foc, culesul fructelor de pădure și al ciupercilor, elemente esențiale pentru subzistența multor familii din aceste zone. Nu trebuie să scot în evidență gradul de sărăcie ridicat din județul Gorj, întrucât este un aspect cunoscut, dar cum le vom spune acestor oameni, care au fost abandonați de Statul Român în repetate rânduri, că nu vor mai putea aduna lemne pentru foc, fructe de pădure sau ciuperci.

Această măsură ridică semne de întrebare în ceea ce privește sustenabilitatea economică a județului Gorj, care se bazează pe turism, resurse naturale și pe avantajele economice oferite de natură. Inclusiv președintele Consiliului Județean Gorj, Cosmin Popescu, a recunoscut public pericolul acestui demers și a susținut că această suprafață nu va fi aplicată. Însă, la acest moment, nu avem nicio garanție că asigurările date de acesta ori de alți oameni politici vor fi respectate.

Doresc să atrag atenția că Strategia Europeană privind biodiversitatea pentru anul 2030 prevede că, în ceea ce privește conservarea biodiversității, România trebuie să implementeze noile ținte propuse de Strategia Europeană privind biodiversitatea care prevăd un procent de 30% din suprafața terestră și marină acoperită cu arii naturale protejate și un procent de 10% din teritoriul național aflat în protecție strictă.

Trebuie stabilit de ce județul Gorj depășește cu mult această limită și de ce județul Gorj este cel care trebuie să ridice media națională. La o primă analiză se poate argumenta că altor județe le-au fost atribuite procentaje de suprafață de arii naturale protejate mult mai mici decât ar fi trebuit în realitate. Mai mult de atât, se poate argumenta că procedura prin care au fost stabilite aceste suprafețe a fost viciată prin erori ori prin rea-credință dat fiind faptul că un județ se află mult peste media înaintată de Strategia Europeană și pare să fie cel sacrificat pentru a ridica media națională.

În calitate de deputat de Gorj, este de datoria mea să întreprind acțiunile necesare pentru protejarea traiului populației din Gorj, mai ales în contextul actual în care județul Gorj este cel mai afectat județ al Țării în ce privește prevederile PNRR propuse.

Astfel, mă poziționez în sprijinul comunităților locale și vă solicit, pe cale oficială, analiza situației și identificarea soluțiilor conforme de ameliorare a problemei. Consider că trebuie avută în vedere renegocierea prevederilor din PNRR în sensul micșorării suprafețelor de arii protejate propuse pentru județul Gorj.

Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră, în scris, la această interpelare întrucât problemele semnalate au implicații majore asupra vieții și securității economice a populației din județul Gorj, populație pe care o reprezint în calitatea mea de deputat în Parlamentul României.

The post Ionelia Priescu – Interpelare – PNRR şi zonele de protecţie propuse în judeţul Gorj appeared first on AUR.