Este o măsură susţinută de antreprenorii români, de specialişti în fiscalitate şi de mediul de afaceri, pentru că vine cu o soluţie reală împotriva evaziunii fiscale şi a fraudelor de tip carusel, care produc anual pierderi de miliarde de euro pentru România.
În loc să crească taxe, TVA şi impozite pentru firmele corecte şi pentru românii care muncesc cinstit, statul român trebuie să combată furtul din banul public şi evaziunea fiscală.
Taxarea inversă înseamnă prevenţie. Înseamnă să nu mai oferim un teren fertil pentru reţelele de evaziune fiscală. Înseamnă mai multă transparenţă, mai multă echitate fiscală şi mai puţină presiune pe firmele româneşti.
Prin această măsură, IMM-urile vor avea mai multă lichiditate, mai puţine blocaje financiare şi un sprijin real pentru dezvoltare.
Taxarea inversă nu este un experiment! Ea funcţionează deja în domenii precum construcţiile, comerţul cu metale sau sectorul deşeurilor, acolo unde s-a demonstrat clar că reduce frauda fiscală şi creşte transparenţa.
AUR vine cu soluţii concrete pentru economia românească şi va continua să susţină acest proiect până la adoptarea lui finală, pentru că România are nevoie de măsuri care sprijină producţia, firmele româneşti şi munca cinstită, nu de noi poveri puse pe cei care ţin economia în picioare”, a declarat Gianina Şerban, deputat AUR.

The post Gianina Șerban – Declarație de presă – O primă victorie obţinută de AUR pentru mediul de afaceri românesc appeared first on AUR.

Și vreau să fie limpede: nu vorbim despre o alianță politică cu alte partide. Nu vorbim despre calcule de partid. Această moțiune reprezintă un gest de responsabilitate. România nu își mai permite jocuri politice.

Aceasta nu este moțiunea AUR. Nu este moțiunea PSD. Este moțiunea a 80% dintre românii care s-au săturat. Este moțiunea celor care văd că țara merge într-o direcție greșită. Obiectivul este unul singur: plecarea guvernului Bolojan.

După aceea, România are nevoie de resetare. Are nevoie de alegeri corecte. Are nevoie de o conducere care să pună românii pe primul loc. Nu avem nevoie de guverne care administrează declinul. Nu avem nevoie de executanți ai unor agende străine. Avem nevoie de o direcție clară: capital românesc, producție, muncă, demnitate națională. România are resurse. România are oameni capabili. Ceea ce lipsește astăzi este voința politică. A venit momentul ca Parlamentul să facă ceea ce guvernul refuză: să oprească acest declin. România trebuie redată românilor.

The post Gianina Șerban – Declarație politică – România nu este de vânzare, românii nu mai pot aștepta! appeared first on AUR.

Oamenii muncesc mai mult şi rămân cu mai puţin. Pensionarii sunt împinşi spre umilinţă. Tinerii nu mai au perspective. Antreprenorii sunt sufocaţi. Fermierii sunt abandonaţi. Au promis stabilitate. Au livrat haos. Au promis reforme. Au livrat austeritate. Au promis competenţă. Au livrat improvizaţie. Acesta este bilanţul guvernului Bolojan. Și, în timp ce românii strâng cureaua, ni se spune că nu sunt bani pentru pensii, pentru educaţie, pentru sănătate, dar se pregătesc vânzări din patrimoniul strategic al statului. Aici trebuie spus foarte clar: România nu este un activ de lichidat. România este o naţiune care trebuie reconstruită. De aceea, AUR face un pas firesc. Am depus moţiune de cenzură împotriva acestui guvern.
Și vreau să fie limpede: nu vorbim despre o alianţă politică cu alte partide. Nu vorbim despre calcule de partid. Această moţiune reprezintă un gest de responsabilitate. România nu îşi mai permite jocuri politice.
Aceasta nu este moţiunea AUR. Nu este moţiunea PSD. Este moţiunea a 80% dintre românii care s-au săturat. Este moţiunea celor care văd că ţara merge într-o direcţie greşită. Obiectivul este unul singur: plecarea guvernului Bolojan.
După aceea, România are nevoie de resetare. Are nevoie de alegeri corecte. Are nevoie de o conducere care să pună românii pe primul loc. Nu avem nevoie de guverne care administrează declinul. Nu avem nevoie de executanţi ai unor agende străine. Avem nevoie de o direcţie clară: capital românesc, producţie, muncă, demnitate naţională. România are resurse. România are oameni capabili. Ceea ce lipseşte astăzi este voinţa politică. A venit momentul ca Parlamentul să facă ceea ce guvernul refuză: să oprească acest declin. România trebuie redată românilor.

The post Gianina Șerban – Declarație de presă – România nu este de vânzare, românii nu mai pot aştepta! appeared first on AUR.

De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov

Obiectul întrebării: Protejarea antreprenorilor români împotriva fraudelor în accesarea fondurilor europene

Stimate domnule ministru,

Accesarea fondurilor europene reprezintă una dintre principalele oportunități de dezvoltare pentru antreprenorii români, însă, în ultimii ani, au apărut tot mai multe situații în care persoane sau firme care se prezintă drept consultanți în domeniu profită de lipsa de informare a beneficiarilor și comit fraude de amploare. Persoanele vătămate au fost induse în eroare prin prezentarea unor rezultate fictive, dar și prin falsificarea unor documente oficiale, inclusiv transformarea unor scrisori de respingere în aparente aprobări de finanțare. Astfel de practici nu doar că produc pierderi financiare semnificative, dar afectează grav încrederea în mecanismele de accesare a fondurilor europene.

Aceste situații indică existența unor vulnerabilități serioase în sistem, atât în ceea ce privește informarea beneficiarilor, cât și în ceea ce privește controlul și reglementarea activității de consultanță în domeniul fondurilor europene.

Având în vedere aceste aspecte, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Câte cazuri de fraudă sau înșelăciune legate de accesarea fondurilor europene au fost semnalate în ultimii 5 ani și care este valoarea totală estimată a prejudiciilor?

2. Există o evidență oficială a firmelor sau consultanților autorizați în domeniul accesării fondurilor europene? Dacă da, unde poate fi consultată public?

3. Ce măsuri de reglementare și control există în prezent pentru activitatea firmelor de consultanță în domeniul fondurilor europene?

4. Ce mecanisme de verificare sunt puse la dispoziția potențialilor beneficiari pentru a se asigura că lucrează cu consultanți legitimi?

5. Există campanii de informare publică pentru prevenirea acestor tipuri de fraude? Dacă da, care este impactul acestora?

6. Ce măsuri concrete intenționează ministerul să adopte pentru protejarea antreprenorilor și creșterea transparenței în procesul de accesare a fondurilor europene?

7. Este avută în vedere introducerea unui sistem de certificare sau licențiere obligatorie pentru consultanții în fonduri europene?

The post Gianina ȘERBAN – Întrebare – Protejarea antreprenorilor români împotriva fraudelor în accesarea fondurilor europene appeared first on AUR.

De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov

Obiectul întrebării: Fenomenul locuințelor abandonate din zona București–Ilfov

Stimate domnule ministru,

România se confruntă cu un fenomen amplu de depopulare și de neutilizare a fondului locativ. Aproximativ 2,5 milioane de locuințe, adică un sfert din total, sunt în prezent neocupate, iar această tendință nu caracterizează doar zonele rurale izolate, ci se manifestă tot mai accentuat și în proximitatea marilor centre urbane.

În mod paradoxal, zona București–Ilfov, care ar trebui să reprezinte principalul pol de dezvoltare economică și demografică al țării, înregistrează peste 298.000 de locuințe neocupate, dintre care peste 218.000 doar în municipiul București. În același timp, comunități aflate la distanțe relativ mici de capitală se confruntă cu depopulare accelerată, îmbătrânirea populației și reducerea drastică a activităților economice și sociale. Această realitate indică disfuncționalități majore în politicile de dezvoltare teritorială, urbanism și locuire, precum și o utilizare ineficientă a resurselor existente.

Având în vedere aceste aspecte, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care sunt cauzele identificate de minister pentru nivelul ridicat al locuințelor abandonate, în special în zona București–Ilfov?

2. Câte dintre aceste locuințe înregistrează datorii la plata impozitelor?

3. Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pe care îl conduceți pentru actualizarea evidențelor privind dreptul de proprietate asupra acestor imobile și pentru îmbunătățirea colectării impozitelor aferente locuințelor neocupate?

The post Gianina ȘERBAN – Întrebare – Fenomenul locuințelor abandonate din zona București–Ilfov appeared first on AUR.

De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov

Obiectul întrebării: Riscul decuplării IMM-urilor din România de la accesarea fondurilor europene în perioada 2028–2034

Stimate domnule ministru,

Declarațiile recente ale Secretarului general al Guvernului, domnul Ștefan Radu Oprea, în cadrul evenimentului IMM România “Indexul Antreprenoriatului Românesc” 2026, atrag atenția asupra unui risc major pentru economia românească, respectiv posibilitatea ca întreprinderile mici și mijlocii din România să fie, în mod practic, decuplate de la accesul la fondurile europene în viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034.

În contextul discuțiilor privind viitorul Fond european pentru competitivitate, există îngrijorări legitime că lipsa unor criterii clare de alocare, inclusiv a unor criterii geografice echilibrate, ar putea favoriza economiile deja dezvoltate și companiile mari, în detrimentul IMM-urilor din state precum România. Experiențele anterioare, cum este cazul fondurilor pentru inovare, unde participarea României a fost extrem de redusă, indică faptul că fără o strategie coerentă și o poziție fermă la nivel european, aceste riscuri se pot materializa.

Având în vedere că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei românești și principalul motor al ocupării forței de muncă, limitarea accesului acestora la finanțare europeană ar avea consecințe directe asupra dezvoltării economice, competitivității și convergenței României în cadrul Uniunii Europene.

În acest context, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este poziția oficială a României în negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 și Fondul european pentru competitivitate?

2. Ce măsuri concrete a întreprins ministerul pentru a se asigura că IMM-urile din România vor avea acces echitabil la aceste fonduri?

3. Există riscul real ca IMM-urile românești să fie dezavantajate în lipsa unor criterii geografice clare? Care este evaluarea ministerului în acest sens?

4. Ce mecanisme de sprijin vor fi dezvoltate la nivel național pentru a pregăti IMM-urile în vederea accesării noilor tipuri de finanțare europeană?

5. Care este gradul actual de absorbție a fondurilor europene de către IMM-uri și cum se estimează evoluția acestuia în următorii 5 ani?

6. Cum va asigura ministerul că cele aproximativ 60,2 miliarde euro alocate României și potențialele fonduri suplimentare din Fondul pentru competitivitate vor fi utilizate în mod echilibrat și în beneficiul economiei naționale?

The post Gianina ȘERBAN – Întrebare – Riscul decuplării IMM-urilor din România de la accesarea fondurilor europene în perioada 2028–2034 appeared first on AUR.

De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov

Obiectul întrebării: Situația tinerilor NEET și eficiența politicilor de integrare pe piața muncii

Stimate domnule ministru,

 Fenomenul tinerilor NEET (Not in Education, Employment or Training) reprezintă una dintre cele mai grave vulnerabilități structurale ale pieței muncii din România, cu efecte directe asupra dezvoltării economice, sustenabilității sistemelor sociale și coeziunii societății.

În acest context, rolul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) este esențial deoarece are atribuții directe în implementarea politicilor de ocupare, medierea între cererea și oferta de muncă, organizarea programelor de formare profesională și facilitarea integrării persoanelor vulnerabile pe piața muncii, inclusiv a tinerilor. Cu toate acestea, în ciuda acestui cadru instituțional, România continuă să înregistreze un nivel ridicat al tinerilor NEET (19,4% tineri neangajați și inactivi în programe de formare și educație, aproape dublu față de media UE, de 11%, conform celui mai recent studiu realizat de Consilium Policy Advisors Group), ceea ce ridică semne de întrebare serioase privind eficiența măsurilor implementate și capacitatea instituțiilor de a răspunde real nevoilor acestei categorii.

Având în vedere aceste aspecte, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați, următoarele:

1. Care este numărul actual al tinerilor NEET în România și evoluția în ultimii 5 ani?

2. Câți dintre acești tineri sunt înregistrați în evidențele ANOFM?

3. Care este rata de ocupare a tinerilor NEET după participarea la programele ANOFM?

4. Ce tipuri de cursuri de formare profesională sunt oferite și în ce măsură acestea sunt corelate cu cererea reală de pe piața muncii?

5. Care este bugetul alocat programelor destinate tinerilor NEET și care este gradul de absorbție al fondurilor europene aferente?

6. Ce măsuri sunt implementate pentru identificarea activă a tinerilor NEET care nu sunt înregistrați în sistemele instituționale?

7. Există o strategie integrată între ANOFM și sistemul educațional pentru prevenirea intrării tinerilor în categoria NEET?

8. Ce măsuri concrete intenționează ministerul să adopte pentru reducerea acestui fenomen în următorii ani?

The post Gianina ȘERBAN -Întrebare – Situația tinerilor NEET și eficiența politicilor de integrare pe piața muncii appeared first on AUR.

De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov

Obiectul întrebării: Impactul schemelor de compensare în energie în contextul creșterii prețurilor și al tensiunilor geopolitice

 Stimate domnule prim-ministru,

 Piața energetică din România continuă să fie puternic influențată de evoluțiile geopolitice recente, în special de conflictele din Orientul Mijlociu, care generează volatilitate și presiuni constante asupra prețurilor la energie. Analizele economice arată că aceste tensiuni se transmit rapid în economie prin creșterea costurilor la combustibili, amplificarea inflației și reducerea puterii de cumpărare a populației.

Mai mult, estimările indică faptul că fiecare creștere semnificativă a prețului petrolului contribuie direct la creșterea inflației și la încetinirea creșterii economice, afectând atât consumatorii casnici, cât și mediul de afaceri.

În acest context, schemele de plafonare și compensare a prețurilor la energie au avut rolul de a amortiza șocurile externe asupra populației și economiei. Cu toate acestea, menținerea sau modificarea acestor scheme ridică probleme majore privind sustenabilitatea bugetară, eficiența intervenției statului și funcționarea corectă a pieței energiei.

În același timp, evoluțiile recente arată că principalul canal de transmitere al impactului conflictelor geopolitice asupra economiilor din regiune este creșterea prețurilor la energie, ceea ce generează presiuni suplimentare asupra bugetelor publice și asupra schemelor de sprijin existente.

Având în vedere aceste aspecte, domnule prim-ministru, vă rog să îmi comunicați, următoarele:

1. Care a fost impactul bugetar total al schemelor de plafonare și compensare a energiei în perioada 2021–2025?

2. Care este suma totală alocată în anul 2026 pentru plata compensațiilor către furnizorii de energie și gaze?

3. În ce măsură creșterea prețurilor la energie, determinată de contextul geopolitic actual, a influențat necesarul de finanțare pentru aceste scheme?

4. Ce măsuri aveți în vedere pentru protejarea consumatorilor vulnerabili în condițiile eliminării sau reducerii schemelor de plafonare?

5. Care este impactul estimat asupra facturilor populației în perioada următoare, în contextul volatilității prețurilor la energie?

6. Ce mecanisme alternative pregătește ministerul pentru a răspunde unor eventuale noi creșteri de preț generate de evoluțiile geopolitice?

7. Există o strategie pe termen mediu și lung pentru reducerea dependenței de factori externi și creșterea securității energetice a României?

The post Gianina ȘERBAN – Întrebare – Impactul schemelor de compensare în energie în contextul creșterii prețurilor și al tensiunilor geopolitice appeared first on AUR.

De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov

Obiectul întrebării: Protecția și sprijinul acordat cetățenilor români din diaspora

                                      Stimată doamnă ministru,

Mobilitatea externă a cetățenilor români a crescut semnificativ în ultimele decenii, conturând una dintre cele mai extinse comunități de cetățeni aflați în afara granițelor. În acest context, responsabilitatea statului român de a asigura protecția, sprijinul și menținerea legăturii cu acești cetățeni devine una strategică și constantă.

Totodată, în ultimii ani s-au înregistrat numeroase situații în care românii din diaspora s-au confruntat cu dificultăți legate de accesul la servicii consulare, protecția în situații de criză, integrarea în statele gazdă, dar și riscuri crescute asociate fraudelor online și telefonice sau dezinformării.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog, doamnă ministru, să îmi comunicați următoarele:

1. Care este numărul total al intervențiilor consulare realizate de Ministerul Afacerilor Externe în anii 2024 și 2025, defalcate pe tipuri de situații (urgențe, repatrieri, asistență juridică, situații de criză etc.)?

2. Care sunt principalele probleme semnalate de cetățenii români din diaspora în relația cu serviciile consulare?

3. Ce măsuri concrete au fost adoptate pentru îmbunătățirea accesului la servicii consulare, în special în zonele cu comunități românești numeroase?

4. Există un plan strategic privind dezvoltarea sau extinderea centrelor comunitare pentru românii din diaspora? Dacă da, vă rog să precizați stadiul implementării acestuia.

5. Care sunt măsurile adoptate de Minister pentru protecția cetățenilor români aflați în zone de risc sau în situații de criză internațională?

6. Ce buget a fost alocat în ultimii 3 ani pentru programe dedicate diasporei și care este gradul de absorbție al acestor fonduri?

The post Gianina ȘERBAN – Întrebare – Protecția și sprijinul acordat cetățenilor români din diaspora appeared first on AUR.

De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov

Obiectul întrebării: Necesitatea programelor de recalificare profesională în contextul concedierilor și al locurilor de muncă vacante

                                 Stimate domnule ministru,

 Piața muncii din România se confruntă în prezent cu un dezechilibru structural tot mai evident: pe de o parte, un număr semnificativ de persoane își pierd locurile de muncă, în special în contextul reducerii activității sau închiderii unor întreprinderi mici și mijlocii și în urma restructurărilor din sistemul bugetar, iar pe de altă parte, există un număr considerabil de locuri de muncă vacante care rămân neocupate din lipsa competențelor necesare.

Această discrepanță între cererea și oferta de forță de muncă indică o problemă sistemică legată de adaptarea competențelor profesionale la nevoile actuale ale economiei. În lipsa unor programe eficiente de recalificare și reconversie profesională, persoanele disponibilizate riscă să rămână în afara pieței muncii pe termen lung, în timp ce angajatorii întâmpină dificultăți în ocuparea posturilor disponibile.

În acest context, rolul statului devine esențial în facilitarea tranziției profesionale a persoanelor afectate de concedieri și în valorificarea oportunităților existente pe piața muncii.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog, domnule ministru, să îmi comunicați următoarele:

1. Care este numărul estimat al persoanelor care în prezent nu au lun loc de muncă și care este numărul actual al locurilor de muncă vacante la nivel național?

2. Există o analiză oficială privind gradul de nepotrivire între competențele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și cerințele angajatorilor? Dacă da, vă rog să o comunicați.

3. Ce programe de recalificare și reconversie profesională sunt disponibile în prezent pentru persoanele disponibilizate?

4. Care este numărul de beneficiari ai acestor programe în ultimii 3 ani și rata de reintegrare pe piața muncii după finalizarea cursurilor?

5. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru extinderea și adaptarea programelor de formare profesională la cerințele actuale ale pieței muncii?

6. Există parteneriate active cu mediul privat pentru dezvoltarea unor programe de formare profesională orientate către domenii cu deficit de forță de muncă?

7. Ce mecanisme sunt prevăzute pentru sprijinirea persoanelor disponibilizate în procesul de tranziție profesională, inclusiv din punct de vedere financiar?

8. În ce măsură fondurile europene disponibile sunt utilizate pentru finanțarea programelor de recalificare și care este gradul de absorbție al acestora?

The post Gianina ȘERBAN – Întrebare – Necesitatea programelor de recalificare profesională în contextul concedierilor și al locurilor de muncă vacante appeared first on AUR.