Demersul diplomatic și politic vine ca reacție la situația critică de la granița sudică a Uniunii Europene, unde enclava spaniolă Ceuta, un oraș european cu o populație de aproximativ 85.000 de locuitori, a fost supusă unui asalt masiv fără precedent: peste 40.000 de cetățeni din afara UE au pătruns pe teritoriul european în mai puțin de 24 de ore.

Scrisoarea, co-semnată de Georgiana Teodorescu, avertizează că o trecere de o asemenea amploare, derulată la lumina zilei și la una dintre cele mai strict monitorizate granițe din Africa, nu s-ar fi putut produce fără o planificare prealabilă. Peste jumătate din populația echivalentă a orașului s-a aflat la porți într-o singură zi, iar cel puțin 18 persoane s-au înecat în încercarea de a trece frontiera.

„Aceasta nu este o mișcare migratorie spontană; este un atac hibrid în toată regula asupra frontierelor UE. Apărăm Ucraina pentru că un stat terț nu poate coagula sau presa o frontieră europeană. Același principiu se aplică și la Ceuta, chiar dacă unealta o reprezintă oamenii și nu tancurile, ținta rămâne frontiera Uniunii, iar obiectivul este înfrângerea voinței unui stat membru”, a subliniat europarlamentarul român.

Incidentul din Spania validează o linie roșie pe care Georgiana Teodorescu a susținut-o consecvent prin amendamentele depuse pe dosarul frontierelor externe ale UE: introducerea obligației legale de recunoaștere, definire și finanțare a amenințărilor și atacurilor hibride în legislatia de securitate a Uniunii.

„Ceea ce vedem la Ceuta este oglinda a ceea ce trăim pe Flancul Estic, unde România înfruntă zilnic incursiuni de drone, sabotaje și provocări la graniță. Fie că vorbim de Flancul Sudic sau de cel Estic, Uniunea Europeană nu își mai permite să trateze aceste crize prin proceduri birocratice sterile. Avem nevoie de un cadru legislativ capabil să gestioneze aceste perturbări orchestrate și concertate ale frontierelor, care sunt, în fapt, atacuri hibride mascate”, a declarat Georgiana Teodorescu.

Prin scrisoarea transmisă conducerii Comisiei Europene, europarlamentarul român și colegii din Grupul ECR cer măsuri imediate:

Activarea Regulamentului (UE) 2024/1359 privind situațiile de criză și instrumentalizarea migrației, aplicabil de la 1 iulie 2026, creat special pentru a răspunde unor astfel de tactici de șantaj geopolitic.

Lansarea unei intervenții rapide la frontieră din partea Frontex, sprijin din partea Agenției UE pentru Azil (EUAA) și alocarea de fonduri de urgență.

„Poarta de sud a Europei este testată. Tăcerea este, de asemenea, un răspuns, iar noi nu putem tăcea. Voi continua să lupt în Parlamentul European, ca raportor pe acest dosar, pentru ca noul pachet financiar 2028-2034 și regulamentele Schengen să reflecte realitatea de pe teren și să asigure protecția completă a cetățenilor europeni, indiferent că granița se află la Marea Neagră sau pe continentul african”, a conchis europarlamentarul AUR/ECR, Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Atacurile hibride asupra frontierelor europene trebuie oprite cu un cadru legislativ ferm și fonduri adecvate!” appeared first on AUR.

Aceasta solicită autorităților să sprijine agricultura și zootehnia românească și susține că statul trebuie să aloce resurse pentru fermierii români în aceeași măsură în care finanțează alte priorități.

„Statul român, prin ANSVSA, trebuia să reacționeze eficient, prin măsuri clare, încă de anul trecut de când Comisia a dispus interdicția exportului oilor către piața UE.

Mai bine de un an și jumătate ANSVSA nu a făcut nimic și acum se arată mirată de noua măsură a Comisiei. Ba mai mult, de la luarea acestei noi măsuri și până astăzi, ANSVSA nu s-a consultat cu experții pe care îi are, nu a făcut consultări și informări eficiente ale crescătorilor de animale, ci doar a aruncat vina pe aceștia, fără să vină cu o strategie concretă.

Comisia Europeană așteaptă de la România un plan de măsuri pentru combaterea pestei pentru a ridica interdicția de export, iar domnul Bociu de la ANSVSA nu livrează nimic coerent.

Zootehnia română este în pericol real de moarte. Piața țarilor arabe deja a găsit soluții de import din alte țări, precum Spania, pentru tot ceea ce România nu mai poate livra. Odată pierdută această piață, va fi aproape imposibil să o mai recuperăm.

Dacă statul român găsește bani pentru Ucraina, ar trebui să găsească și pentru agricultura și zootehnia românească!”, a declarat Georgiana Teodorescu, europarlamentar AUR/ECR.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR / ECR): „Dacă statul român găsește bani pentru Ucraina, ar trebui să găsească și pentru agricultura și zootehnia românească!” appeared first on AUR.

Prin amendamentele depuse, Georgiana Teodorescu atrage atenția asupra unei grave erori structurale în sistemul actual de autorizare zonală al UE, care grupează artificial România în aceeași zonă biologică cu țări precum Germania (Zona B), deși condițiile pedoclimatice sunt radical diferite.

„România deține Regiunea Stepei, o zonă unică la nivelul întregii Uniuni Europene, dar complet ignorată în dosarele standard de autorizare a produselor de protecție a plantelor. Fermierii noștri se confruntă cu atacuri agresive și recurente ale unor dăunători endemici de sol, cum este Tanymecus dilaticollis (rățișoara porumbului), care distrug culturi întregi. Nu putem aplica aceleași reguli de la Bruxelles sau Berlin într-o regiune cu secete severe, temperaturi extreme și presiuni unice de dăunători. Amendamentele mele obligă instituțiile europene să recunoască aceste specificități regionale și să integreze datele științifice ale institutelor de cercetare din România”, a declarat europarlamentarul AUR/ECR Georgiana Teodorescu.

În urma unei decizii stricte a Curții de Justiție a UE (Cauza C-162/21), utilizarea autorizațiilor de urgență pentru tratarea semințelor a fost sever restricționată, lăsând fermierii din regiunile afectate de dăunători endemici într-un blocaj juridic și operațional total. Pentru a debloca această situație, europarlamentarul român a propus un cadru juridic structural, alternativ și strict controlat, alături de un mecanism de urgență pe termen limitat ca plasă de siguranță. Acesta va permite statelor membre să folosească tratamente specifice pentru semințe acolo unde monitorizarea fitosanitară demonstrează că dăunătorii depășesc sistematic pragul de daună economică și nu există nicio altă alternativă viabilă.

„Un exemplu flagrant al acestei vulnerabilități este frontiera de est a României, învecinată cu Ucraina și alte state terțe. În timp ce fermierii români sunt obligați să respecte standarde ecologice extrem de stricte, de cealaltă parte a graniței tratamentele se fac masiv cu substanțe active care în Uniunea Europeană sunt complet interzise. Această asimetrie de reglementare creează o situație de-a dreptul absurdă: dăunătorii extrem de rezistenți și invazivi trec granița externă a Uniunii fără a fi opriți de vreo barieră legislativă, provocând infestări rapide și devastatoare în culturile din județele noastre de frontieră. Practic, fermierii români sunt obligați să lupte „cu mâinile legate” în fața unui asalt biologic transfrontalier pe care țările vecine îl combat cu arme chimice care nouă ne sunt refuzate. De aceea, amendamentele depuse cer recunoașterea acestor provocări asimetrice și acordarea de derogări de urgență pentru protejarea securității alimentare naționale.

Un punct central al intervenției mele vizează asimetria profundă dintre exigențele impuse agricultorilor europeni și toleranța manifestată față de produsele importate din afara Uniunii în baza diverselor acorduri comerciale. Statele aflate la granița externă a UE, precum România, funcționează ca o „linie de front”, fiind primele expuse riscurilor biologice transfrontaliere din țări terțe unde sunt tolerate densități uriașe de dăunători și unde substanțele active interzise în UE sunt folosite la scară largă. În mod paradoxal, deși fermierilor români li se ridică constant alternativele de protecție, piețele europene sunt inundate de produse din import care conțin niveluri ridicate de reziduuri de pesticide.

Ne confruntăm cu un dublu standard strigător la cer. Pe de o parte, acordurile comerciale favorizează intrarea pe piața europeană a unor produse din țări non-UE, cultivate cu pesticide ieftine care pe teritoriul nostru sunt strict interzise. Pe de altă parte, dăunătorii extrem de rezistenți trec granița în România din aceste țări unde nu există controale fitosanitare stricte. Este datoria noastră să punem capăt acestei concurențe neloiale. Trebuie să asigurăm securitatea alimentară a Uniunii, dar nu cu prețul falimentării agriculturii românești. Solicit mecanisme de derogare adaptate și un tratament echitabil pentru statele din prima linie!”, a precizat Georgiana Teodorescu.

Amendamentele depuse urmăresc totodată debirocratizarea laboratoarelor naționale de control prin introducerea acreditărilor flexibile și accelerarea biopesticidelor, dar fără a forța termene nerealiste care ar bloca administrativ autoritățile naționale. Aceste propuneri legislative urmează să fie dezbătute și votate în comisiile de specialitate ale Parlamentului European în perioada următoare.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Trebuie să protejăm fermierii români în fața dăunătorilor unici și a concurenței neloiale din afara UE!” appeared first on AUR.

„Dacă raportăm actualul Pilon I, adică bani pentru subvenții, la viitorul Pilon I, atunci România ar beneficia de aproape 3 miliarde de euro în plus. Ceea ce e oricum parțial adevărat, având în vedere că suprafața agricolă a României s-a mărit, iar acești bani s-ar împărți la mai multe exploatații. Însă, chiar și așa, ce omite Comisia Europeană să spună când vorbește de o creștere de 18% pentru agricultura românească e că au dispărut banii din Pilonul II, adică învestițiile în dezvoltarea rurală. Adică cele 7.675,40 miliarde Euro. Pentru că a dispărut, momentan cel puțin, Pilonul II.

În aceste condiții, față de alocarea curentă, de aproape 21 de miliarde și jumătate de euro, România riscă să primească doar 16 miliarde și jumătate de euro, ceea ce, în loc de falsa creștere anunțată de Comisia Europeana, de 18%, ar însemna, de fapt, o scădere a bugetului pentru agricultura românească cu aproximativ 23%, la care se adaugă și rata inflației, neacoperită de niciun calcul”, a explicat europarlamentarul ECR Georgiana Teodorescu.

Pentru a asigura o protecție extinsă și coerentă a fermierilor noștri, aceleași amendamente de fond au fost depuse în paralel și la Regulamentul privind Planurile Strategice Naționale (NRP), și la Bugetul Agriculturii pentru anul 2027, urmând să fie integrate și în viitorul Regulament pentru produsele fitosanitare. „România nu își permite o luptă între fermieri: mici versus mari”

Ideea de bază care guvernează întreaga activitate a europarlamentarului ECR este refuzul de a accepta o polarizare distructivă în mediul rural.

„Fiecare tip de exploatație are propriul rol esențial în angrenajul economic. Micii fermieri mențin vii comunitățile locale, tradițiile și gospodăria țărănească, în timp ce fermele mari asigură securitatea alimentară națională, volumele pentru export și locurile de muncă fiscalizate. Nu penalizăm performanța în numele unei false echități sociale!”, a declarat Georgiana Teodorescu.

Principalele puncte strategice prevăzute în amendamentele depuse vizează:

– Convergența externă totală (100%): eliminarea standardelor duble și a disparităților istorice. Este o chestiune de justiție economică ca fermierii români, care plătesc aceleași prețuri europene la inputuri (motorină, îngrășăminte, utilaje), să primească plăți pe hectar complet egale cu media Uniunii Europene.

– Eliminarea plafonării obligatorii a plăților directe: Comisia Europeană a propus o plafonare rigidă la 100.000 de euro per exploatație. Amendamentele depuse elimină obligativitatea acestei măsuri punitive, protejând fermele mari consolidate prin credite și investiții masive. Totodată, amendamentele barează introducerea oricărui alt prag numeric similar ce ar putea apărea arbitrar în timpul negocierilor din Parlament sau în trialoguri.

– Plata redistributivă ca alternativă eficientă: În loc de măsuri punitive care sabotează competitivitatea, amendamentele propun acordarea unei flexibilități administrative totale pentru statele membre. Astfel, sprijinirea fermelor mici și medii se poate realiza eficient prin plata redistributivă (pilon voluntar care ajută primele hectare să se dezvolte), fără a distruge sau afecta marile exploatații comerciale.

– Recunoașterea condițiilor speciale și a presiunilor geopolitice: Regulamentul trebuie să țină cont de realitățile unice ale României. Pe de o parte, este vorba de proximitatea războiului din Ucraina, care a generat costuri logistice uriașe, inflație a inputurilor și distorsiuni severe de piață pe Flancul Estic. Pe de altă parte, se solicită tratament special și compensații pentru crize fitosanitare asimetrice, cum ar fi combaterea dăunătorilor transfrontalieri specifici (de exemplu, Tanymecus dilaticollis, care devastează culturile românești de porumb și floarea-soarelui), în contextul în care fermierii români sunt privați de instrumentele chimice accesibile în țările terțe vecine.

– Investiții masive în infrastructura critică: Amendamentele introduc priorități clare de finanțare pentru extinderea sistemelor secundare de irigații, modernizarea și construirea de capacități regionale de stocare și procesare, pierdute prin eliminarea Pilonului II. Acestea sunt vitale pentru ca fermierii să nu mai fie obligați să vândă ieftin la recoltă, ci să păstreze valoarea adăugată în țară.

Necesitatea acestor amendamente este cu atât mai urgentă dacă privim datele financiare de context. Propunerea Comisiei Europene pentru noul Cadru Financiar Multianual aduce o lovitură dură bugetului agricol național. Din cauza unei formule matematice statice și rigide, dar și a unei reconfigurări birocratice, structura tradițională a PAC a fost alterată. Fondurile destinate dezvoltării rurale (fostul Pilon II) riscă să fie dizolvate și absorbite într-un fond regional comun (NRPP), sub pretextul simplificării. România riscă astfel o diminuare drastică sau chiar o pierdere a controlului sectorial asupra sumelor dedicate investițiilor în sate, în timp ce formula actuală plafonează creșterea anvelopei naționale la doar 105%, anulând din start impactul pozitiv al oricăror corecții financiare.

Europarlamentarul Georgiana Teodorescu atrage atenția că eforturile din Parlamentul European trebuie dublate la nivel executive.

„Eu îmi fac datoria aici, la Bruxelles, blocând experimentele ideologice și rescriind textul regulamentelor în favoarea României. Însă bătălia finală se dă în Consiliu. Este responsabilitatea directă a Guvernului României și a reprezentanților noștri ministeriali să se lupte cu aceeași determinare în negocieri pentru a obține o alocare financiară adecvată și dreaptă. Agricultura românească nu este un sector de sacrificiu, ci un pilon de securitate națională și suveranitate alimentară!”, a concluzionat Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Dreptate pentru agricultura românească. România nu își permite experimentele ideologice!” appeared first on AUR.

Într-un moment în care țara noastră riscă să piardă miliarde de euro din PNRR, așa cum ne spun exact cei din PNL, USR și UDMR, europarlamentarii lor au ales să voteze împotriva unui amendament care solicita Comisiei Europene să prezinte o soluție pentru continuarea și finalizarea acestor proiecte și să permită utilizarea integrală a fondurilor europene.

Nu discutăm despre un simplu exercițiu procedural. Discutăm despre șansa României de a salva investiții strategice pe care chiar guvernele PSD-PNL-USR-UDMR le-au întârziat și le-au gestionat defectuos.

Astăzi vedem cea mai mare ipocrizie politică. La București, premierul demis Ilie Bolojan și liderii coaliției repetă în fiecare zi că absorbția fondurilor din PNRR reprezintă principala prioritate a României. La Bruxelles, însă, reprezentanții acelorași partide votează împotriva unui demers care oferea o posibilitate concretă de prelungire a termenelor și de salvare a proiectelor aflate în implementare.

Nu poți pretinde că aperi PNRR în România și, în același timp, să blochezi la Bruxelles orice inițiativă care oferă o șansă în plus pentru finalizarea investițiilor.

Explicațiile invocate ulterior, potrivit cărora amendamentul nu ar fi fost perfect încadrat procedural, nu conving pe nimeni. Când interesul național este în joc, rolul unui europarlamentar român este să lupte pentru fiecare amendament, pentru fiecare oportunitate și pentru fiecare euro care poate ajunge în România.

PNL, USR și UDMR trebuie să le explice românilor de ce au ales să voteze împotriva unui demers care urmărea protejarea investițiilor din România. România nu își permite să piardă miliarde de euro din cauza obedienței politice față de grupurile europene sau din orgolii de partid”, a declarat europarlamentarul AUR, Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Au votat împotriva României! PNL, USR și UDMR au preferat disciplina de partid în locul interesului național” appeared first on AUR.

Punctul central al ofensivei legislative declanșate de Georgiana Teodorescu vizează modificarea directă a formulei matematice de alocare a fondurilor europene (Home Affairs Key) gestionată de Comisia Europeană.

„Incidentele recente din România, care au implicat pătrunderea ilegală a unor drone în spațiul aerian național, prăbușirea de resturi militare și pagubele materiale aferente, au fost la un pas de a se transforma în adevărate tragedii umane. Aceste realități crunte demonstrează că actualul algoritm de calcul al Comisiei Europene este complet depășit”, a declarat Georgiana Teodorescu.

În prezent, formula standard a Comisiei încadrează frontierele externe ale României la un nivel de risc de bază, oferind bonusuri exclusiv frontierelor directe cu Federația Rusă și Belarus. Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a demontat această abordare absurdă, solicitând ca uriașul efort logistic și lungimea kilometrică a granițelor României să fie recunoscute la adevărata lor valoare geopolitică printr-o dublare a finanțării.

„România păzește cea mai extinsă frontieră terestră externă a spațiului Schengen. Nu putem asigura radare de ultimă generație, sisteme anti-dronă (C-UAV) și blindate pe baza unei formule matematice care ignoră faptul că la granița noastră se desfășoară un război cinetic real”, a subliniat deputatul european.

O altă solicitare a europarlamentarul român o reprezintă definirea și introducerea oficială a conceptului de „pericol hibrid” în textul regulamentului. Deși Comisia Europeană a recunoscut oficial existența și gravitatea atacurilor hibride în flancul estic prin Comunicarea sa privind regiunile de frontieră estice, textul legislativ de finanțare rămânea blocat în tipare învechite de management migraționist standard. Georgiana Teodorescu a impus un cadru legislativ modern care definește amenințările hibride ca fiind acele acțiuni coordonate, situate sub pragul unui conflict militar convențional—precum manipularea informațiilor, atacurile cibernetice, bruierea sistemelor GPS (GNSS), sabotajul infrastructurii maritime și instrumentalizarea migrației—transformând recunoașterea politică a Comisiei într-o obligație bugetară fermă de finanțare a contra-măsurilor.

Pentru a asigura succesul acestor amendamente în contextul viitoarelor negocieri dure din Parlamentul European și din Consiliu, europarlamentarul român a derulat un amplu și intens demers de consultare și coordonare diplomatică.

Georgiana Teodorescu a organizat întâlniri de lucru cu ambasadorii și reprezentanții permanenți ai statelor membre direct vizate din Flancul Estic, asigurând o axă de solidaritate regională cu Polonia, Lituania, Letonia, inclusiv România. Scopul acestei coeziuni este susținerea reciprocă a amendamentelor în Consiliul UE.

În paralel, pe dimensiunea tehnică, europarlamentarul ECR a purtat consultări strânse cu conducerile agențiilor europene cheie implicate în securitatea frontierelor și a spațiului cibernetic: Europol, Frontex și eu-LISA. În acest sens, a fost depus un amendament specific care obligă statele și Comisia să finanțeze eliminarea barierelor de mandat care blochează în prezent schimbul de date în timp real între Frontex (managementul frontierelor) și Europol (combaterea criminalității și a atacurilor hibride).

„Banii europeni nu trebuie să mai rămână blocați în birocrație sau în proiecte conceptuale în centrul Europei, în timp ce pe frontiera estică ne confruntăm zilnic cu amenințări la adresa siguranței naționale. Am pus pe masa Parlamentului European o soluție completă: recunoașterea pericolului hibrid, sprijin diplomatic solid din partea statelor din prima linie, suportul tehnic al agențiilor UE și, cel mai important, o formulă financiară corectă care să acopere nu doar achiziția de tehnică militară de graniță, ci și costurile uriașe de mentenanță și operare a acestor sisteme de ultimă generație. Siguranța cetățenilor români este nenegociabilă, iar granițele României sunt granițele Europei”, a conchis Georgiana Teodorescu.

The post Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu solicită modificarea radicală a formulei de finanțare a frontierelor UE: „Securitatea României nu poate fi evaluată prin algoritmi birocrați independenți de realitatea dronelor care cad sau explodeaza în România” appeared first on AUR.

La eveniment au participat 95 de invitați, printre care reprezentanți ai confederațiilor sindicale, ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), ai Inspectoratului Școlar al Municipiului București, ai mediului educațional, ai mediului de afaceri și ai societății civile. Discuțiile s-au concentrat pe lipsa unei strategii naționale dedicate ocupării tinerilor, pe neconcordanța dintre sistemul de educație și cerințele angajatorilor, precum și pe măsurile care ar putea facilita tranziția de la școală către primul loc de muncă.

Liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu a vorbit despre celor două vulnerabilități majore care afectează generațiile tinere: rezultatele slabe din sistemul educațional și numărul ridicat al tinerilor care nu sunt integrați nici în educație, nici în formare profesională și nici pe piața muncii.

„În primul rând, pentru că avem două mari probleme în România. Sigur, avem mai multe, dar avem două foarte mari care au legătură cu această generație de lucru.

Prima chestiune care afectează grav ceea ce se întâmplă în țară este faptul că avem o subperformanță la toți indicatorii legați de educație.
De la scorurile pe testele standardizate, peste PISA, până la ponderea tinerilor cu studii liceale sau studii superioare, cum mai spunem noi.

De asemenea, a doua mare problemă pe care o avem și care este legată tot de vârsta tânără este acea undă uriașă a tinerilor care nu se află nici în educație, nici într-o formă de formare profesională și nici nu lucrează” a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

Senatorul AUR Niculina Stelea a vorbit despre abandonul școlar, lipsa orientării profesionale și incapacitatea statului de a pregăti tinerii pentru transformările profunde generate de noile tehnologii și inteligența artificială.

„Mai bine de jumătate dintre copiii care încep școala nu termină cu bine cele 12 clase și implicit nu sunt pregătiți nici pentru piața muncii. Până și cei care termină școala obligatorie nu au clar ce urmează să facă, încotro să se îndrepte.

Iar angajatorii, pe de altă parte, se plâng de inadaptarea sistemului la necesarul forței de muncă care este în această perioadă în industria noastră. Și de faptul că după ce termină școala, îi angajează și trebuie ei să-i formeze. Deci acești oameni vin neformați. Deci avem o problemă pe care nimeni nu vrea să o rezolve. Dar vă spun că această criză nu se oprește la locurile de muncă de azi. Se întinde dramatic și spre viitor.

Inteligența artificială transformă în acest moment structura întregii economii mondiale. Meserii care astăzi sunt vor disparea în maxim 10 ani de zile. Și ne întrebăm cu toții ce face România. Nu face nimic. Nu există o dezbatere națională, nu există o strategie, nici măcar o întrebare pusă la nivel înalt și aceasta este cum îi pregătim pe acesti tineri pentru lumea în care vor trăi. De asta v-am chemat astăzi aici pe dumneavoastră să încercăm să construim împreună o alternativă”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a prezentat preocupările existente la nivel european privind integrarea tinerilor pe piața muncii și protejarea acestora împotriva practicilor abuzive din zona stagiilor de practică.

„Prea mulți tineri români termină școala și descoperă că primul loc de muncă este, de fapt, prima dezamăgire. Salarii mici, contracte nesigure, stagii de practică neplătite și perspectiva plecării din țară pentru un trai mai bun.

În Parlamentul European, în special în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale, al cărei vicepreședinte sunt, una dintre cele mai importante teme în ultimii doi ani a fost tranziția elevilor de la educație către primul loc de muncă.

Dezbatem în prezent noua directivă privind stagiile de practică, prin care se urmărește combaterea situațiilor în care companiile folosesc tinerii ca formă de muncă ieftină, mascând locuri de muncă reale sub forma unor internshipuri fără perspectivă și fără protecție socială”, a declarat europarlamentarul AUR, Georgiana Teodorescu.

Senatorul AUR Virgiliu Vlăescu a evidențiat efectele dramatice ale degradării sistemului educațional și impactul analfabetismului funcțional asupra capacității tinerilor de a se integra profesional și social.

„În primul rând aș vorbi despre analfabetismul funcțional. Mi s-a părut interesant că domnul Peiu, fără să vorbească cu mine, chiar a pomenit două dintre lucrurile pe care ar trebui să le dezvolt.

Din nefericire, românii stau pe primul loc în Europa și, greu de crezut, dar avem între 42 și 49% a funcțional în România. În sensul că tinerii termină o școală și nu pot să beneficieze, să utilizeze cunoștințele pe care le au. Nivelul de creativitate este direct proporțional cu acest fenomen, adică tinde către zero. Practic, dacă în anii 90, în postcomunism, românii erau între cei mai calificați oameni din Europa, oriunde se duceau, astăzi suntem între cei mai necalificați din cauza învățământului și iată că avem mii de oameni care înconjoară Parlamentul la ora asta și nu întâmplător din învățământ. Educația a fost, din păcate, tratată cum a fost tratată de toate guvernele aproape de 35 de ani, încât m-am gândit la un moment dat că parcă este un plan de a distruge educația acestui popor, pentru că un popor fără educație e un popor fără vie”, a declarat deputatul AUR, Virgil Vlăescu.

Avem nevoie de o strategie națională pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri având în vedere că avem cea mai mică rată de ocupare în rândurile acestora din toată Europa. Într-un moment în care șomajul crește accelerat, de la 6% la 6,5% în doar nouă luni, statul trebuie să promoveze politici publice pentru a încuraja angajarea tinerilor absolvenți de studii superioare, liceu sau învățământ dual. Asta înseamnă inclusiv facilități fiscale pentru angajatori, dar și adaptarea programelor derulate de ANOFM la realitățile sociale pe care le trăim. Există o deconectare profundă între stat și cetățean inclusiv la acest nivel, iar problema este, ca întotdeauna, la stat. AUR va iniția mai multe demersuri legislative în sesiunea parlamentară din toamnă prin care să creeze cadrul ca tinerii români să obțină mai ușor locuri de muncă și acestea să fie mai bine plătite. Important este însă ca acest dialog pe care l-am inițiat să continue și ca măsurile propuse de noi să fie transpuse în legi și, ulterior, finanțate. Poate înțeleg și celelalte partide că, dacă nu lăsăm vlăstari în urmă, nu avem viitor.

The post Tinerii României, abandonați între un sistem educațional depășit și o piață a muncii nepregătită appeared first on AUR.

Cei trei europarlamentari solicită verificări urgente din partea instituțiilor competente și avertizează asupra riscurilor pe care astfel de practici le pot avea asupra drepturilor fundamentale și a imaginii României.

”Adrian Axinia, avocat dr. Gheorghe Piperea si avocat dr. Maria-Georgiana Teodorescu, europarlamentari AUR, am luat la cunoștință din spațiul public de conținutul referatului cu propunere de autorizare a efectuării unor percheziții domiciliare în dosarul nr. 573/160/P/2026, mai exact de fundamentarea acestei solicitări către judecătorul de drepturi și libertăți invocându-se faptul că persoana în cauză ”vorbește despre subiecte politice și sociale, exprimându-și nemulțumirea față de sistemul politic actual și actele normative inițiate de către acesta, pe diferite domenii de aplicabilitate”.

Fără a dori să influențăm în vreun fel actul de justiție și bunul mers al procesului penal, ne manifestăm profunda indignare față de această formulare de tip totalitar, neconstituțional și care încalcă grav drepturile omului.

Împrejurarea că un cetățean al României critică în mediul online sistemul politic actual nu trebuie să reprezinte un criteriu pe baza căruia să se aprecieze necesitatea admiterii unei propuneri de percheziție domiciliară sau luarea vreunei măsuri care să îi restrângă drepturile și libertățile. Ba mai mult, un astfel de argument nici nu ar trebui menționat în vreun act de urmărire penală.

Dorim să reamintim onoratului organ de cercetare penală faptul că România este stat semnatar al Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar jurisprudența CEDO oferă protecție extinsă discursurilor politice și criticilor aduse guvernelor sau regimurilor. Altfel spus, prin invocarea unui astfel de argument, se încalcă nu numai art. 10 cât și art. 6 al CEDO, cu privire la dreptul la un proces echitabil.

Solicităm Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției, precum și CSM, efectuarea de verificări urgente în cauză și luarea de măsuri urgente pentru sancționarea acestor derapaje.

România a trecut deja printr-o perioadă extinsă de 16 ani de MCV în care s-a analizat starea justiției. În plus, condiționalitatea privind statul de drept poate atrage, în cazul unor astfel de derapaje grave, chiar și suspendarea fondurilor europene privind țara noastră. Considerăm că nu este cazul ca un abuz de acest fel, nesancționat, să întoarcă România în situația de dinaintea MCV, sau, chiar mai grav, în epoca totalitară a cenzurii totale asupra criticilor aduse regimului.

Facem așadar apel către toate autoritățile din țară să dea dovadă de profesionalism și respectare a legii, pentru a nu afecta imaginea și situația pe plan extern a României”, au declarat europarlamentarii AUR/ECR.

The post Adrian Axinia, Gheorghe Piperea și Georgiana Teodorescu (europarlamentari AUR/ECR): „Împrejurarea că un cetățean al României critică în mediul online sistemul politic actual nu trebuie să reprezinte un criteriu pe baza căruia să se aprecieze necesitatea admiterii unei propuneri de percheziție domiciliară” appeared first on AUR.

Măsura radicală vine ca urmare a confirmării unui nou focar de pesta micilor rumegătoare în județul Mureș. Această restricție totală privind exporturile de animale vii din specia ovină și caprină de pe întreg teritoriul României se va aplica până la data de 31 decembrie 2026, mai explică europarlamentarul Georgiana Teodorescu.

În documentele Comisiei Europene se arată că, la data de 8 iunie 2026, autoritățile din România au notificat oficial Comisia Europeană cu privire la apariția unui focar de pesta micilor rumegătoare într-o exploatație de ovine și caprine localizată în județul Mureș. Aceasta reprezintă o recurență a bolii pe teritoriul național, ultimul focar raportat anterior fiind înregistrat pe 5 martie 2025.

Deoarece virusul a apărut într-o zonă care nu a mai fost afectată în trecut și există foarte puține informații clare despre originea focarului, Comisia Europeană a identificat un risc ridicat de răspândire rapidă a bolii la nivel național și peste granițe. Din cauza acestei urgențe epidemiologice, s-a impus extinderea interdicțiilor de mișcare nu doar în UE, ci și către piețele din afara blocului comunitar (țări terțe), pentru a proteja sectorul zootehnic european și a preveni bariere comerciale nejustificate.

„În acest sens, voi adresa o interpelare urgentă cu solicitare de răspuns scris către Comisia Europeană pentru a cere explicații clare cu privire la refuzul de a aplica principiul regionalizării și al proporționalității în cazul României. Voi solicita Executivului european să precizeze de ce nu se permite continuarea exporturilor din județele libere de boală pe baza unor garanții suplimentare stricte, cum ar fi testarea, carantina, certificarea riguroasă și sigilarea transporturilor, mecanisme perfect legale și utilizate în trecut pentru alte state membre.

România nu trebuie tratată discriminatoriu, iar costul protejării pieței unice nu poate fi transferat integral pe umerii oierilor români fără niciun fel de mecanism compensatoriu”, a explicat europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu, membru în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Comisia Europeană interzice total exporturile și mișcările de ovine și caprine din România către UE și țări terțe. Măsura este abuzivă!” appeared first on AUR.

În deschiderea evenimentului, europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a subliniat importanța găzduirii unei personalități de talia lui Gurudev Sri Sri Ravi Shankar în Parlamentul României și a evidențiat legătura dintre valorile promovate de AUR și nevoia unei fundații spirituale solide pentru societate.

„Găzduirea acestui eveniment sub egida AUR are o semnificație profundă pentru noi. Mișcarea noastră se sprijină ferm pe pilonii națiunii, familiei, libertății și credinței. Credem că o națiune nu poate prospera cu adevărat fără o coloană vertebrală spirituală puternică. Deși ne apărăm cu fermitate identitatea națională și tradițiile, știm totodată că adevărata suveranitate își are rădăcinile în puterea spiritului uman.

Gurudev, învățăturile dumneavoastră nu le cer oamenilor să renunțe la ceea ce sunt. Dimpotrivă, îi încurajează să își descopere mai profund propriile rădăcini, să își trezească pacea interioară și să își slujească comunitățile cu o inimă curată.

România este un tărâm al unei moșteniri spirituale profunde, al rezilienței și al credinței puternice. Sunt convinsă că mesajul dumneavoastră despre trezirea interioară și pacea globală va găsi un ecou profund în inimile poporului român”, a declarat Georgiana Teodorescu, europarlamentar AUR.

Gurudev Sri Sri Ravi Shankar, invitatul special al evenimentului a vorbit despre efectele depresiei și ale agresivității asupra societății moderne, atrăgând atenția asupra necesității unor soluții care să redea oamenilor echilibrul și starea de bine.

„Astăzi, una din patru persoane de pe planetă suferă de depresie. Este un număr uriaș. Nu am mai întâlnit niciodată o astfel de situație. Mai ales după pandemia de COVID, tinerii oscilează între agresivitate și depresie.

Veți observa cât de repede își pierd răbdarea tinerii. La cel mai mic pretext se enervează, se supără, ajung la furie și se implică în acte de violență. Familiile se destramă din cauza lipsei de stabilitate interioară și de pace sufletească. Pe de o parte avem agresivitatea, iar pe de altă parte depresia. De aceea spunem că trebuie să găsim o cale de ieșire din aceste două extreme cu care se confruntă societatea noastră.

Organizația Mondială a Sănătății afirmă astăzi că la fiecare 40 de secunde o persoană se sinucide. Am auzit că și în România rata depresiei și a sinuciderilor a crescut foarte mult în comparație cu trecutul. În ultimul deceniu, indicele fericirii a scăzut semnificativ. Acesta este unul dintre motivele pentru care călătoresc în întreaga lume și pentru care mă aflu și aici.

România este o țară frumoasă, cu aproximativ 20 de milioane de locuitori. Puteți transforma foarte ușor România într-una dintre cele mai fericite țări într-o perioadă relativ scurtă de timp”, a declarat Gurudev Sri Sri Ravi Shankar.

Deputatul AUR Ștefan Avrămescu a evidențiat importanța relației dintre România și India și contribuția comunității indiene la consolidarea legăturilor dintre cele două popoare.

„Prezența dumneavoastră este profund apreciată de toți membrii Parlamentului care se află aici, de toți colegii noștri prezenți la această întâlnire cu dumneavoastră, deoarece este important să întâlnim un lider spiritual de anvergură mondială, al cărui mesaj de pace, dialog, demnitate umană și armonie interioară a inspirat milioane și milioane de oameni.

România, așa cum probabil au spus deja colegii mei, prețuiește prietenia sa cu India, o țară cu o civilizație remarcabilă, un patrimoniu cultural bogat și o profundă tradiție spirituală. De-a lungul anilor, comunitatea indiană din România a crescut și a dezvoltat legături puternice cu societatea noastră, iar membrii săi sunt primiți cu căldură de poporul român”, a declarat deputatul AUR, Ștefan Avrămescu.

Senatorul AUR Mircia Chelaru a vorbit despre importanța păcii, a dialogului și a valorilor spirituale care au modelat identitatea poporului român de-a lungul timpului.

„Cel mai important lucru din lume, în mintea mea, în opinia mea, este pacea. Pacea este valoarea supremă a umanității. Iar pentru a păstra pacea, niciodată, niciodată, niciodată nu ne vom înțelege unii pe alții dacă nu comunicăm. Aceasta este calea către comunitate, către buna înțelegere, către iubire, nu iubirea fizică. Este necesar să înțelegem adevărata iubire, dincolo de păcatele noastre. Acesta este ceea ce avem în noi, ca popor român. Aceasta este moștenirea noastră de la daci”, a declarat senatorul AUR, Mircia Chelaru.

The post Gurudev Sri Sri Ravi Shankar, prezent în Parlamentul României la invitația europarlamentarului AUR Georgiana Teodorescu appeared first on AUR.