„Intervenția Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, asupra proiectului privind transparența finanțării ONG-urilor ridică o întrebare legitimă: de ce este prezentată divulgarea unor finanțări semnificative ca o amenințare la adresa libertății de asociere, în condițiile în care mecanisme similare există deja în mai multe state europene? În Slovacia, anumite ONG-uri trebuie să publice numele persoanelor care contribuie cu peste 5.000 de euro anual, iar în Bulgaria și Cehia există, de asemenea, obligații de raportare privind donatorii și finanțările. Modelele nu sunt identice, dar principiul transparenței nu este nici nou, nici străin practicii europene.

Contradicția devine și mai evidentă dacă privim propriile instituții ale Uniunii Europene. Curtea de Conturi Europeană critica în 2025 lipsa de transparență privind miliardele de euro care ajung din bugetul european la ONG-uri și arăta că informațiile despre finanțări, activități de advocacy și sursele banilor sunt adesea incomplete sau greu de urmărit. În același timp, Registrul de transparență al UE obligă organizațiile care încearcă să influențeze procesul decizional european să furnizeze informații despre finanțarea lor și, în anumite situații, despre principalii contributori.

De aceea, dezbaterea serioasă nu poate fi redusă la formula „transparență versus libertate”. Putem discuta dacă pragurile sunt bine stabilite, dacă trebuie introduse excepții pentru situații sensibile sau dacă sancțiunile trebuie să fie graduale și proporționale. Acestea sunt chestiuni care pot fi corectate în Camera Deputaților. Dar este greu de susținut că principiul transparenței devine în sine periculos tocmai atunci când este aplicat ONG-urilor din România.

România nu trebuie să accepte standarde diferite. Dacă instituțiile europene cer să știm cine finanțează organizațiile care influențează viața publică și reclamă lipsa de trasabilitate a banilor acordați ONG-urilor, atunci același principiu trebuie să fie legitim și la București.

Transparența nu poate fi virtute la Bruxelles și pericol în România”, a declarat europarlamentarul AUR/ECR, Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Transparența ONG-urilor este bună la Bruxelles, dar devine periculoasă când o propune România?” appeared first on AUR.

Misiunea Comisiei la București le va oferi europarlamentarilor oportunitatea de a examina provocările României privind locuințele, structural diferite de cele din orașele din Vest vizitate anterior de membrii Comisiei. Georgiana Teodorescu este, totodată, cea care a inclus idei din Planul Simion pentru locuințe în raportul votat în martie de Parlamentul European, fiind singurul europarlamentar român implicat în negocierea dosarului.

„România oferă un studiu de caz deosebit de important într-o economie post-socialistă, convergentă. Țara noastră combină una dintre cele mai mari rate de proprietate a locuințelor din Uniunea Europeană cu o supraaglomerare severă și o ofertă foarte limitată de locuințe sociale. Vizita la București le va oferi colegilor mei o perspectivă directă asupra decalajului dintre drepturile formale la locuințe și realitățile de pe teren. De asemenea, le va permite să examineze structurile specifice de ocupare a proprietății care caracterizează sistemele de locuințe din Europa Centrală și de Est, precum și domeniul de aplicare și limitele inițiativelor finanțate de UE în abordarea nevoilor privind locuințele”, a explicat Georgiana Teodorescu după validarea misiunii în cadrul Conferinței Președinților, cel mai înalt for decizional al Parlamentului European.

Sistemul de locuințe din România continuă să reflecte schimbările structurale profunde care au urmat sfârșitului socialismului. În 2024, 94,4% dintre cetățenii români erau proprietari de locuințe, cea mai mare rată din blocul comunitar, comparativ cu o medie a UE de 68%.

„Această rată excepțional de ridicată a proprietarilor de locuințe este, în mare măsură, o moștenire a privatizării în masă a locuințelor publice după 1989. Procesul a redus dramatic rolul locuințelor sociale, ponderea din fondul național de locuințe scăzând de la peste 30% la mai puțin de 2%.

Avem în România un sistem de locuințe cu o piață de închirieri foarte limitată și un fond de locuințe sociale care rămâne extrem de redus în raport cu cererea. În 2022, doar 16.290 de unități sociale erau disponibile la nivel național, comparativ cu peste 40.000 de cereri depuse. Bucureștiul se confruntă cu un decalaj la fel de semnificativ între cerere și ofertă”, a adăugat Georgiana Teodorescu.

Rata ridicată a proprietarilor nu garantează însă locuințe adecvate. În 2024, 40,7% din populația României locuia în unități supraaglomerate, a doua cea mai mare rată de supraaglomerare din UE, după Letonia, și de peste două ori mai mare decât media UE de 16,9%.

„Aceste cifre evidențiază diferența dintre proprietate și accesul la locuințe adecvate, accesibile și decente. De asemenea, demonstrează importanța de a privi dincolo de statisticile legate de ocuparea unei locuințe pentru a înțelege condițiile reale de viață ale gospodăriilor.

Misiunea europarlamentară la București va oferi, așadar, o oportunitate de a evalua modul în care structura fondului imobiliar din România afectează accesul la locuințe adecvate, în special pentru gospodăriile care se confruntă cu vulnerabilitate socioeconomică, și de a examina modul în care politicile naționale și europene pot ajuta la abordarea decalajelor persistente dintre drepturile la locuințe, disponibilitate și condiții de viață”, a mai explicat eurodeputata AUR.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Aducem criza locuințelor din România pe agenda europeană. Comisia HOUS vine la București pentru a vedea realitatea din teren” appeared first on AUR.

„Informațiile venite astăzi de la Bruxelles sunt extrem de grave. Grupurile PPE, Renew și Verzii ar fi dispuse să susțină declanșarea unei rezoluții împotriva României pe tema statului de drept, după demersuri în care sunt implicați inclusiv reprezentanți ai partidelor românești din aceste familii europene.

Printre subiectele invocate se află situația Pride de la Oradea, legea privind transparența finanțării ONG-urilor, situația juridică a lui Dominic Fritz și independența justiției. Una este confruntarea politică dintre noi, în România, și cu totul altceva este ca europarlamentari români să își ducă războaiele politice interne la Bruxelles și să contribuie la transformarea propriei țări în țintă pentru sancțiuni și presiuni europene.

Miza este cu atât mai serioasă cu cât viitorul cadru financiar european întărește legătura dintre respectarea statului de drept și accesul la fondurile UE. România traversează deja o perioadă economică și bugetară dificilă, iar fondurile europene sunt esențiale pentru infrastructură, agricultură, administrații locale și investiții. Să creezi deliberat muniție politică împotriva propriei țări, știind că asemenea mecanisme pot avea în cele din urmă consecințe financiare, este o formă de iresponsabilitate pe care nicio dispută de partid nu o poate justifica. Iar românii trebuie să știe foarte clar cine și ce a susținut în aceste consultări.

AUR și reprezentanții săi din ECR au procedat corect refuzând să susțină un asemenea demers. Putem avea dezacorduri profunde în România despre ONG-uri, Dominic Fritz, manifestațiile LGBT sau funcționarea justiției și le putem tranșa democratic, prin Parlament, instanțe și instituțiile statului. Dar România nu trebuie pusă la zid în Parlamentul European pentru ca USR să își salveze președintele, pentru ca PNL să își rezolve propriile contradicții sau pentru ca politicieni români să obțină câteva aplauze în grupurile lor europene.

Mandatul unui europarlamentar român nu este să caute instrumente prin care propria țară poate fi pedepsită, ci să apere interesele cetățenilor care l-au trimis acolo.

Dacă această rezoluție va ajunge în plen, fiecare europarlamentar român va trebui să spună limpede de partea cui se află. Europa este o uniune de state membre, nu un tribunal la care partidele românești își denunță adversarii și cer apoi pedepsirea întregii țări. Astăzi pot spune că vor doar o rezoluție.

Mâine discuția poate ajunge la condiționalități și bani europeni. România nu trebuie să plătească factura războaielor politice purtate de PNL, USR și UDMR la Bruxelles”, a declarat europarlamentarul AUR, Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „România nu poate fi pedepsită la Bruxelles pentru reglările de conturi ale PNL, USR și UDMR” appeared first on AUR.

„Uniunea Europeană a decis suspendarea importurilor de carne și alte produse de origine animală din Brazilia, începând din această săptămână, pe fondul îngrijorărilor crescute legate de nerespectarea normelor sanitare. Suspendarea este pentru o perioadă nedeterminată.

Carevasăzică, țările de pe continentul sud-american încă au probleme în respectarea standardelor europene. Un lucru cunoscut de multă vreme, dar pe care mai marii guvernanți de la București, obișnuiți să răspundă în doi timpi și trei mișcări ordinelor date de la Bruxelles, l-au ignorat cu bună știință în clipa în care au cerut ca România să voteze în favoarea acordului UE-Mercosur.

Când AUR a avertizat că siguranța alimentară va fi pusă în pericol, având în vedere exigențele minime pe care le respectă sau nu o parte dintre producătorii din America Latină, Radu Miruță și Irineu Darău ne numeau conspiraționiști, extremiști, dușmani ai pieței libere.

Ei bine, iată că astăzi chiar Uniunea Europeană suspendă aceste importuri, ajungând la vorba noastră și a tuturor celorlalți care au semnalat pericolele.

Comisia condusă de Ursula von der Leyen a vândut europenilor un cal troian prezentat ca fiind un câștig pentru piața europeană. Doar la câteva luni după intrarea provizorie în vigoare, blocul european dă un pas în spate.

PSD, USR și Ilie Bolojan au girat orbește acest acord, fără dezbatere în Parlament, fără să întrebe fermierii, fără să privească mai departe de ordinele primite în plic de la Bruxelles.

Suspendarea de acum e parțială și temporară, nu rezolvă problema de fond, dar confirmă ce spunem de cel puțin un an. Ce trebuie să facă de acum viitorul guvern, pentru a repara erorile coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, este să vină în sprijinul agriculturii românești, care așteaptă deblocarea exporturilor, subvențiile și despăgubirile întârziate și facilitarea accesului pe piață”, a declarat europarlamentarul AUR, Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „De câte ori să vă mai spunem, ca să pricepeți? Acordul MERCOSUR pune în pericol siguranța alimentară!” appeared first on AUR.

În opinia europarlamentarului AUR, indiferent de conținutul discuției, contextul în care ar fi avut loc întâlnirea face necesară clarificarea rapidă și transparentă a scopului acesteia, tocmai pentru a elimina orice suspiciune privind activitatea Curții Constituționale.

„Scopul și durata vizitei, doamnă judecător și mare profesor de drept!”, a declarat Georgiana Teodorescu.

Europarlamentarul AUR a amintit și controversele care au existat în trecut în jurul relației dintre reprezentanții instituțiilor politice și judecătorii Curții Constituționale:

„Mai avusese și Klaus Iohannis o fostă consilieră care odată ajunsă judecător la CCR se mai ducea pe la Cotroceni să se consulte cu el. Acum repetați dvs figura?”

Georgiana Teodorescu consideră că natura funcției deținute de Simina Tănăsescu și momentul în care presa relatează că s-ar fi produs întâlnirea impun răspunsuri fără echivoc din partea celor implicați.

„Se impun clarificări urgente legate de această întâlnire. Atât din partea dumneavoastră cât și a lui Ilie Bolojan!”, a spus europarlamentarul AUR.

Aceasta solicită ca publicului să îi fie explicate circumstanțele și subiectul discuției: „El v-a chemat? Dumneavoastră v-ați dus neinvitată? Cu ce scop? Ce ați discutat? Nu este, totuși, vorba de o întâlnire accidentală în piață”.

„Iar CCR în vremurile noastre nu se bucură tocmai de cea mai bună imagine sau credibilitate. Și nu întâmplător”, a conchis Georgiana Teodorescu, avocat și europarlamentar AUR.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan trebuie să ofere clarificări urgente cu privire la întâlnirea avută” appeared first on AUR.

Demersul diplomatic și politic vine ca reacție la situația critică de la granița sudică a Uniunii Europene, unde enclava spaniolă Ceuta, un oraș european cu o populație de aproximativ 85.000 de locuitori, a fost supusă unui asalt masiv fără precedent: peste 40.000 de cetățeni din afara UE au pătruns pe teritoriul european în mai puțin de 24 de ore.

Scrisoarea, co-semnată de Georgiana Teodorescu, avertizează că o trecere de o asemenea amploare, derulată la lumina zilei și la una dintre cele mai strict monitorizate granițe din Africa, nu s-ar fi putut produce fără o planificare prealabilă. Peste jumătate din populația echivalentă a orașului s-a aflat la porți într-o singură zi, iar cel puțin 18 persoane s-au înecat în încercarea de a trece frontiera.

„Aceasta nu este o mișcare migratorie spontană; este un atac hibrid în toată regula asupra frontierelor UE. Apărăm Ucraina pentru că un stat terț nu poate coagula sau presa o frontieră europeană. Același principiu se aplică și la Ceuta, chiar dacă unealta o reprezintă oamenii și nu tancurile, ținta rămâne frontiera Uniunii, iar obiectivul este înfrângerea voinței unui stat membru”, a subliniat europarlamentarul român.

Incidentul din Spania validează o linie roșie pe care Georgiana Teodorescu a susținut-o consecvent prin amendamentele depuse pe dosarul frontierelor externe ale UE: introducerea obligației legale de recunoaștere, definire și finanțare a amenințărilor și atacurilor hibride în legislatia de securitate a Uniunii.

„Ceea ce vedem la Ceuta este oglinda a ceea ce trăim pe Flancul Estic, unde România înfruntă zilnic incursiuni de drone, sabotaje și provocări la graniță. Fie că vorbim de Flancul Sudic sau de cel Estic, Uniunea Europeană nu își mai permite să trateze aceste crize prin proceduri birocratice sterile. Avem nevoie de un cadru legislativ capabil să gestioneze aceste perturbări orchestrate și concertate ale frontierelor, care sunt, în fapt, atacuri hibride mascate”, a declarat Georgiana Teodorescu.

Prin scrisoarea transmisă conducerii Comisiei Europene, europarlamentarul român și colegii din Grupul ECR cer măsuri imediate:

Activarea Regulamentului (UE) 2024/1359 privind situațiile de criză și instrumentalizarea migrației, aplicabil de la 1 iulie 2026, creat special pentru a răspunde unor astfel de tactici de șantaj geopolitic.

Lansarea unei intervenții rapide la frontieră din partea Frontex, sprijin din partea Agenției UE pentru Azil (EUAA) și alocarea de fonduri de urgență.

„Poarta de sud a Europei este testată. Tăcerea este, de asemenea, un răspuns, iar noi nu putem tăcea. Voi continua să lupt în Parlamentul European, ca raportor pe acest dosar, pentru ca noul pachet financiar 2028-2034 și regulamentele Schengen să reflecte realitatea de pe teren și să asigure protecția completă a cetățenilor europeni, indiferent că granița se află la Marea Neagră sau pe continentul african”, a conchis europarlamentarul AUR/ECR, Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Atacurile hibride asupra frontierelor europene trebuie oprite cu un cadru legislativ ferm și fonduri adecvate!” appeared first on AUR.

Aceasta solicită autorităților să sprijine agricultura și zootehnia românească și susține că statul trebuie să aloce resurse pentru fermierii români în aceeași măsură în care finanțează alte priorități.

„Statul român, prin ANSVSA, trebuia să reacționeze eficient, prin măsuri clare, încă de anul trecut de când Comisia a dispus interdicția exportului oilor către piața UE.

Mai bine de un an și jumătate ANSVSA nu a făcut nimic și acum se arată mirată de noua măsură a Comisiei. Ba mai mult, de la luarea acestei noi măsuri și până astăzi, ANSVSA nu s-a consultat cu experții pe care îi are, nu a făcut consultări și informări eficiente ale crescătorilor de animale, ci doar a aruncat vina pe aceștia, fără să vină cu o strategie concretă.

Comisia Europeană așteaptă de la România un plan de măsuri pentru combaterea pestei pentru a ridica interdicția de export, iar domnul Bociu de la ANSVSA nu livrează nimic coerent.

Zootehnia română este în pericol real de moarte. Piața țarilor arabe deja a găsit soluții de import din alte țări, precum Spania, pentru tot ceea ce România nu mai poate livra. Odată pierdută această piață, va fi aproape imposibil să o mai recuperăm.

Dacă statul român găsește bani pentru Ucraina, ar trebui să găsească și pentru agricultura și zootehnia românească!”, a declarat Georgiana Teodorescu, europarlamentar AUR/ECR.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR / ECR): „Dacă statul român găsește bani pentru Ucraina, ar trebui să găsească și pentru agricultura și zootehnia românească!” appeared first on AUR.

Prin amendamentele depuse, Georgiana Teodorescu atrage atenția asupra unei grave erori structurale în sistemul actual de autorizare zonală al UE, care grupează artificial România în aceeași zonă biologică cu țări precum Germania (Zona B), deși condițiile pedoclimatice sunt radical diferite.

„România deține Regiunea Stepei, o zonă unică la nivelul întregii Uniuni Europene, dar complet ignorată în dosarele standard de autorizare a produselor de protecție a plantelor. Fermierii noștri se confruntă cu atacuri agresive și recurente ale unor dăunători endemici de sol, cum este Tanymecus dilaticollis (rățișoara porumbului), care distrug culturi întregi. Nu putem aplica aceleași reguli de la Bruxelles sau Berlin într-o regiune cu secete severe, temperaturi extreme și presiuni unice de dăunători. Amendamentele mele obligă instituțiile europene să recunoască aceste specificități regionale și să integreze datele științifice ale institutelor de cercetare din România”, a declarat europarlamentarul AUR/ECR Georgiana Teodorescu.

În urma unei decizii stricte a Curții de Justiție a UE (Cauza C-162/21), utilizarea autorizațiilor de urgență pentru tratarea semințelor a fost sever restricționată, lăsând fermierii din regiunile afectate de dăunători endemici într-un blocaj juridic și operațional total. Pentru a debloca această situație, europarlamentarul român a propus un cadru juridic structural, alternativ și strict controlat, alături de un mecanism de urgență pe termen limitat ca plasă de siguranță. Acesta va permite statelor membre să folosească tratamente specifice pentru semințe acolo unde monitorizarea fitosanitară demonstrează că dăunătorii depășesc sistematic pragul de daună economică și nu există nicio altă alternativă viabilă.

„Un exemplu flagrant al acestei vulnerabilități este frontiera de est a României, învecinată cu Ucraina și alte state terțe. În timp ce fermierii români sunt obligați să respecte standarde ecologice extrem de stricte, de cealaltă parte a graniței tratamentele se fac masiv cu substanțe active care în Uniunea Europeană sunt complet interzise. Această asimetrie de reglementare creează o situație de-a dreptul absurdă: dăunătorii extrem de rezistenți și invazivi trec granița externă a Uniunii fără a fi opriți de vreo barieră legislativă, provocând infestări rapide și devastatoare în culturile din județele noastre de frontieră. Practic, fermierii români sunt obligați să lupte „cu mâinile legate” în fața unui asalt biologic transfrontalier pe care țările vecine îl combat cu arme chimice care nouă ne sunt refuzate. De aceea, amendamentele depuse cer recunoașterea acestor provocări asimetrice și acordarea de derogări de urgență pentru protejarea securității alimentare naționale.

Un punct central al intervenției mele vizează asimetria profundă dintre exigențele impuse agricultorilor europeni și toleranța manifestată față de produsele importate din afara Uniunii în baza diverselor acorduri comerciale. Statele aflate la granița externă a UE, precum România, funcționează ca o „linie de front”, fiind primele expuse riscurilor biologice transfrontaliere din țări terțe unde sunt tolerate densități uriașe de dăunători și unde substanțele active interzise în UE sunt folosite la scară largă. În mod paradoxal, deși fermierilor români li se ridică constant alternativele de protecție, piețele europene sunt inundate de produse din import care conțin niveluri ridicate de reziduuri de pesticide.

Ne confruntăm cu un dublu standard strigător la cer. Pe de o parte, acordurile comerciale favorizează intrarea pe piața europeană a unor produse din țări non-UE, cultivate cu pesticide ieftine care pe teritoriul nostru sunt strict interzise. Pe de altă parte, dăunătorii extrem de rezistenți trec granița în România din aceste țări unde nu există controale fitosanitare stricte. Este datoria noastră să punem capăt acestei concurențe neloiale. Trebuie să asigurăm securitatea alimentară a Uniunii, dar nu cu prețul falimentării agriculturii românești. Solicit mecanisme de derogare adaptate și un tratament echitabil pentru statele din prima linie!”, a precizat Georgiana Teodorescu.

Amendamentele depuse urmăresc totodată debirocratizarea laboratoarelor naționale de control prin introducerea acreditărilor flexibile și accelerarea biopesticidelor, dar fără a forța termene nerealiste care ar bloca administrativ autoritățile naționale. Aceste propuneri legislative urmează să fie dezbătute și votate în comisiile de specialitate ale Parlamentului European în perioada următoare.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Trebuie să protejăm fermierii români în fața dăunătorilor unici și a concurenței neloiale din afara UE!” appeared first on AUR.

„Dacă raportăm actualul Pilon I, adică bani pentru subvenții, la viitorul Pilon I, atunci România ar beneficia de aproape 3 miliarde de euro în plus. Ceea ce e oricum parțial adevărat, având în vedere că suprafața agricolă a României s-a mărit, iar acești bani s-ar împărți la mai multe exploatații. Însă, chiar și așa, ce omite Comisia Europeană să spună când vorbește de o creștere de 18% pentru agricultura românească e că au dispărut banii din Pilonul II, adică învestițiile în dezvoltarea rurală. Adică cele 7.675,40 miliarde Euro. Pentru că a dispărut, momentan cel puțin, Pilonul II.

În aceste condiții, față de alocarea curentă, de aproape 21 de miliarde și jumătate de euro, România riscă să primească doar 16 miliarde și jumătate de euro, ceea ce, în loc de falsa creștere anunțată de Comisia Europeana, de 18%, ar însemna, de fapt, o scădere a bugetului pentru agricultura românească cu aproximativ 23%, la care se adaugă și rata inflației, neacoperită de niciun calcul”, a explicat europarlamentarul ECR Georgiana Teodorescu.

Pentru a asigura o protecție extinsă și coerentă a fermierilor noștri, aceleași amendamente de fond au fost depuse în paralel și la Regulamentul privind Planurile Strategice Naționale (NRP), și la Bugetul Agriculturii pentru anul 2027, urmând să fie integrate și în viitorul Regulament pentru produsele fitosanitare. „România nu își permite o luptă între fermieri: mici versus mari”

Ideea de bază care guvernează întreaga activitate a europarlamentarului ECR este refuzul de a accepta o polarizare distructivă în mediul rural.

„Fiecare tip de exploatație are propriul rol esențial în angrenajul economic. Micii fermieri mențin vii comunitățile locale, tradițiile și gospodăria țărănească, în timp ce fermele mari asigură securitatea alimentară națională, volumele pentru export și locurile de muncă fiscalizate. Nu penalizăm performanța în numele unei false echități sociale!”, a declarat Georgiana Teodorescu.

Principalele puncte strategice prevăzute în amendamentele depuse vizează:

– Convergența externă totală (100%): eliminarea standardelor duble și a disparităților istorice. Este o chestiune de justiție economică ca fermierii români, care plătesc aceleași prețuri europene la inputuri (motorină, îngrășăminte, utilaje), să primească plăți pe hectar complet egale cu media Uniunii Europene.

– Eliminarea plafonării obligatorii a plăților directe: Comisia Europeană a propus o plafonare rigidă la 100.000 de euro per exploatație. Amendamentele depuse elimină obligativitatea acestei măsuri punitive, protejând fermele mari consolidate prin credite și investiții masive. Totodată, amendamentele barează introducerea oricărui alt prag numeric similar ce ar putea apărea arbitrar în timpul negocierilor din Parlament sau în trialoguri.

– Plata redistributivă ca alternativă eficientă: În loc de măsuri punitive care sabotează competitivitatea, amendamentele propun acordarea unei flexibilități administrative totale pentru statele membre. Astfel, sprijinirea fermelor mici și medii se poate realiza eficient prin plata redistributivă (pilon voluntar care ajută primele hectare să se dezvolte), fără a distruge sau afecta marile exploatații comerciale.

– Recunoașterea condițiilor speciale și a presiunilor geopolitice: Regulamentul trebuie să țină cont de realitățile unice ale României. Pe de o parte, este vorba de proximitatea războiului din Ucraina, care a generat costuri logistice uriașe, inflație a inputurilor și distorsiuni severe de piață pe Flancul Estic. Pe de altă parte, se solicită tratament special și compensații pentru crize fitosanitare asimetrice, cum ar fi combaterea dăunătorilor transfrontalieri specifici (de exemplu, Tanymecus dilaticollis, care devastează culturile românești de porumb și floarea-soarelui), în contextul în care fermierii români sunt privați de instrumentele chimice accesibile în țările terțe vecine.

– Investiții masive în infrastructura critică: Amendamentele introduc priorități clare de finanțare pentru extinderea sistemelor secundare de irigații, modernizarea și construirea de capacități regionale de stocare și procesare, pierdute prin eliminarea Pilonului II. Acestea sunt vitale pentru ca fermierii să nu mai fie obligați să vândă ieftin la recoltă, ci să păstreze valoarea adăugată în țară.

Necesitatea acestor amendamente este cu atât mai urgentă dacă privim datele financiare de context. Propunerea Comisiei Europene pentru noul Cadru Financiar Multianual aduce o lovitură dură bugetului agricol național. Din cauza unei formule matematice statice și rigide, dar și a unei reconfigurări birocratice, structura tradițională a PAC a fost alterată. Fondurile destinate dezvoltării rurale (fostul Pilon II) riscă să fie dizolvate și absorbite într-un fond regional comun (NRPP), sub pretextul simplificării. România riscă astfel o diminuare drastică sau chiar o pierdere a controlului sectorial asupra sumelor dedicate investițiilor în sate, în timp ce formula actuală plafonează creșterea anvelopei naționale la doar 105%, anulând din start impactul pozitiv al oricăror corecții financiare.

Europarlamentarul Georgiana Teodorescu atrage atenția că eforturile din Parlamentul European trebuie dublate la nivel executive.

„Eu îmi fac datoria aici, la Bruxelles, blocând experimentele ideologice și rescriind textul regulamentelor în favoarea României. Însă bătălia finală se dă în Consiliu. Este responsabilitatea directă a Guvernului României și a reprezentanților noștri ministeriali să se lupte cu aceeași determinare în negocieri pentru a obține o alocare financiară adecvată și dreaptă. Agricultura românească nu este un sector de sacrificiu, ci un pilon de securitate națională și suveranitate alimentară!”, a concluzionat Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Dreptate pentru agricultura românească. România nu își permite experimentele ideologice!” appeared first on AUR.

Într-un moment în care țara noastră riscă să piardă miliarde de euro din PNRR, așa cum ne spun exact cei din PNL, USR și UDMR, europarlamentarii lor au ales să voteze împotriva unui amendament care solicita Comisiei Europene să prezinte o soluție pentru continuarea și finalizarea acestor proiecte și să permită utilizarea integrală a fondurilor europene.

Nu discutăm despre un simplu exercițiu procedural. Discutăm despre șansa României de a salva investiții strategice pe care chiar guvernele PSD-PNL-USR-UDMR le-au întârziat și le-au gestionat defectuos.

Astăzi vedem cea mai mare ipocrizie politică. La București, premierul demis Ilie Bolojan și liderii coaliției repetă în fiecare zi că absorbția fondurilor din PNRR reprezintă principala prioritate a României. La Bruxelles, însă, reprezentanții acelorași partide votează împotriva unui demers care oferea o posibilitate concretă de prelungire a termenelor și de salvare a proiectelor aflate în implementare.

Nu poți pretinde că aperi PNRR în România și, în același timp, să blochezi la Bruxelles orice inițiativă care oferă o șansă în plus pentru finalizarea investițiilor.

Explicațiile invocate ulterior, potrivit cărora amendamentul nu ar fi fost perfect încadrat procedural, nu conving pe nimeni. Când interesul național este în joc, rolul unui europarlamentar român este să lupte pentru fiecare amendament, pentru fiecare oportunitate și pentru fiecare euro care poate ajunge în România.

PNL, USR și UDMR trebuie să le explice românilor de ce au ales să voteze împotriva unui demers care urmărea protejarea investițiilor din România. România nu își permite să piardă miliarde de euro din cauza obedienței politice față de grupurile europene sau din orgolii de partid”, a declarat europarlamentarul AUR, Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Au votat împotriva României! PNL, USR și UDMR au preferat disciplina de partid în locul interesului național” appeared first on AUR.