Totodată, AUR a anunțat că va propune constituirea unei comisii de anchetă parlamentară pentru elucidarea circumstanțelor producerii acestui accident.

Specialiști și reprezentanți ai AUR au vorbit despre responsabilitatea instituțiilor statului, despre lipsa investițiilor în cercetare și prevenție, dar și despre necesitatea unei anchete care să stabilească exact cine se face vinovat pentru pierderea unui obiectiv strategic pentru România.

Președintele AUR, George Simion, a cerut în cadrul intervenției sale clarificări cu privire la ce s-a întâmplat faptic la Salina Praid, dar și în privința strângerilor de fonduri succesive care au avut loc acolo.

„Avem nevoie de oameni capabili, care să nu distrugă de tot ceea ce a mai rămas în România, o țară bogată, o țară plină de biodiversitate, care în acest moment, printr-o cârdășie de neînțeles aici, în Parlamentul României, își acoperă urmele. Efectiv, despre asta este vorba când vorbim despre Salina Praid. Vom reiniția proiectul de creare a Comisiei de anchetă cu privire la dezastrul de acolo. (…) Fac un apel atât la autoritățile din România, cât și la noile autorități și la noul guvern din Ungaria să lămurească ce s-a întâmplat, faptic, la Salina Praid, dar și cu strângerile de fonduri succesive care au avut loc acolo”, a declarat George Simion, președintele AUR.

Valeriu Munteanu, deputat AUR, a prezentat contextul producerii dezastrului și demersurile inițiate de Grupul Parlamentar AUR pentru constituirea unei comisii de anchetă parlamentară. Acesta a subliniat importanța economică și strategică a Salinei Praid și a arătat că existau suficiente semnale care impuneau intervenția autorităților înainte ca situația să scape de sub control.

„În luna mai, exact acum un an, râul Corund a inundat Salina Praid și unii specialiști spun că aceasta a fost distrusă iremediabil. Un eveniment, probabil unul dintre cele mai dramatice evenimente din ultimii 37 de ani de la independență încoace, care a distrus un obiectiv economic și turistic extrem de important pentru țara noastră. Ori vorbim de o rezervă de sare de peste 3 miliarde de metri cubi.

În iunie 2025, la o lună de la producerea acestor evenimente, Grupul Parlamentar AUR din Camera Deputaților a înregistrat o inițiativă privind crearea unei comisii de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor producerii acestui accident. Am încercat să vedem, prin prisma controlului parlamentar, dacă a fost un caz fortuit sau aceste evenimente dramatice și tragice puteau fi evitate”, a declarat deputatul AUR.

De asemenea, deputatul AUR Laura Gherasim a atras atenția asupra faptului că raportul Corpului de Control al prim-ministrului, care ar trebui să stabilească măsurile necesare pentru remedierea situației, este ținut la secret, deși conține concluzii esențiale despre cauzele și responsabilitățile din acest caz.

„În acest moment există un raport al Corpului de Control al prim-ministrului României care ar trebui să dea niște măsuri pe care ministerele și Apele Române să le implementeze.

Ca să poți da aceste măsuri spre implementare presupune că trebuie să identifici, în primul rând, cauzele și apoi vinovații, iar după aceea să vii cu măsuri ca să vezi cum poți reface și rezolva această problemă.
Numai că, ce să vezi, acest raport este secretizat, ca toate rapoartele din ultima vreme, pentru că politicul care a condus țara de 36 de ani nu s-a hotărât încă dacă aceste obiective sunt strategice sau nu sunt strategice”, a declarat deputatul AUR, Laura Gherasim.

Silviu Gurlui, deputat AUR, a prezentat date și analize care arată că degradarea situației de la Salina Praid era previzibilă și că autoritățile au ignorat ani la rând semnalele venite din zona cercetării și a măsurătorilor tehnice privind exploatarea zăcământului.

„Nu s-a mai întâmplat nimic, de fapt, de un an de zile. Lucrurile au degenerat și am pierdut o resursă foarte, foarte mare. Sunt foarte multe cifre care arată acest lucru și n-aș vrea eu să le reamintesc, le știm cu toții, dar sunt niște indicatori care sunt importanți, deduși de noi după nenumăratele intervenții la aceste ministere mai sus amintite.

Din 2022, extracția sării a scăzut foarte mult. De la 113.000 de tone în 2022, a scăzut în 2023 la 67.000 de tone și apoi în 2024 la fel. Această evoluție semnifică, bineînțeles, ceva. Ar putea să semnifice ceva. Cu atât mai mult dacă s-ar fi luat în considerare aceste măsurători sau aceste analize care au fost publicate în diferite reviste, în care se făceau analogii între influența modurilor de a extrage sarea, detonațiile respective sau alte proceduri folosite, care toate duc sau pot să diminueze sau să amplifice un anumit profil al solicitărilor solurilor, anumite presiuni care pot să apară suplimentar și care acestea pot, în alte împrejurări, să fie atât de importante pentru a produce sau a nu produce distrugeri foarte mari.

Lucrurile acestea erau previzibile și trebuiau continuate măsurătorile. Important este acest lucru de spus, că autoritățile și ministerele nu s-au îngrijit și nu au investit în cercetare, nu au făcut-o nicăieri nici acum, iar investițiile acestea lasă de dorit”, a declarat deputatul AUR, Silviu Octavian Gurlui.

The post AUR cere înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru dezastrul de la Salina Praid și suspiciunile de mușamalizare appeared first on AUR.

Președintele AUR, George Simion, a declarat că România trebuie să profite de programele europene și de investițiile disponibile pentru a dezvolta producția internă și pentru a implica firmele românești în proiectele strategice care pot genera locuri de muncă și dezvoltare economică.

„Acum avem 10 miliarde, cel puțin, care ar putea fi introduși în industria românească. Nici nu mă interesează că e industria de armament sau altă industrie. În programul SAFE polonez sunt implicate 12.000 de companii din Polonia. 98% este localizarea. Nu există 12.000 de companii de armament sau din industria de apărare poloneză. Au de beneficiat și alte companii din economia Poloniei.

Asta este gândirea noastră când am spus că da, dorim ca România să facă parte la acest program dacă avem parte de o localizare de minim 80%. Păi nu se poate. Păi de ce nu se poate? Pentru că nici măcar nu putem să ne gândim ca acea hală sau acele hale unde cresc copacii să fie tehnologizate, retehnologizate, să creeze locuri de muncă și inginerii noștri, din domeniul naval, de exemplu, care lucrează la Anvers, să lucreze la Tulcea, să lucreze la Galați, să lucreze împreună cu colegul nostru, domnul deputat Eduard Koler, la Severin. Că n-am fost întotdeauna incapabili să creăm nave, ba chiar am fost printre cei mai performanți în acest domeniu.

Ni s-a adus ca argument că în programul SAFE ar fi implicat Cugir, ar fi implicat Sadu, foarte bine. Dar de ce nu implicăm Mija, de ce nu implicăm Plopeni, de ce nu implicăm Tohanu?

Avem ca model o țară vecină, care nu face parte din NATO și din Uniunea Europeană, dar se gândește la binele poporului său, Serbia. A început să producă drone. O investiție israeliană, 50% cu statul sârb. Războaiele viitorului, după cum am văzut, se poartă cu drone.
M-am bucurat, indiferent cum îl cheamă pe directorul Romarm, ieri, azi sau mâine m-am bucurat să văd că producem și noi drone și putem produce drone”, a declarat președintele AUR, George Simion.

Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels a vorbit despre efectele lipsei de investiții și despre modul în care România a devenit tot mai dependentă strategic din cauza pierderii capacităților industriale și a specialiștilor din domeniu.

„Ne-am adunat pentru că împreună putem să transmitem un mesaj foarte, foarte clar cu care sunt sigură că suntem cu toții de acord și anume că o țară care produce insuficient elemente esențiale pentru propria apărare este inevitabil și devine tot mai mult dependentă strategic.
Acum, dependența aceasta strategică nu apare așa de pe o zi pe alta, ci ea se construiește în timp. Ea se instalează, de exemplu, prin lipsa de investiții a fabricilor pe care noi le avem încă în România, prin specialiștii pe care i-am pierdut, prin lipsa contractelor multianuale, a comenzilor multianuale, prin toate acele tranzacții făcute fără să existe transfer tehnologic, prin, să spun așa, lipsa de grijă față de un domeniu care nu este doar strategic, ci care oferă oportunități de dezvoltare extraordinare”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

În cadrul evenimentului a participat și prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a explicat că securitatea și relansarea industriei de apărare depind în primul rând de existența unei viziuni politice și de asumarea unor decizii strategice clare.

„Chestiunea de securitate este în democrație, cel puțin, o dimensiune politică. De fiecare dată, ne place sau nu ne place, totul începe cu o decizie politică. Inclusiv în înarmarea, inclusiv relansarea industriei naționale de apărare, pentru că toate aceste lucruri se fac din perspectiva unei viziuni politice. Ne-au învățat și știți foarte bine asta, după 90, relația politic-militară, ăsta a fost primul criteriu pe care trebuie să-l depășim, nu?

Civilii conduc armata, nu armata se conduce pe sine. Dacă ne uităm aici la instituțiile din România, vedem că foarte multe dintre ele n-au conducător civil, dar înțeleg că nu mai interesează pe nimeni astăzi. Deci, politicul decide. Viziunea politică decide.
Iar astăzi în România lucrurile stau cam așa. Te uiți pe Strategia Națională de Apărare, că așa se numește la noi, pardon, de apărare, noi îi spunem de securitate, pentru că nu ne plăcea termen securitate în anii 90, Strategia de Apărare a Țării și acolo sunt indicate care sunt amenințările pentru România”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

Senatorul AUR Mircia Chelaru a avertizat, în cadrul dezbaterii „Relansarea industriei naționale de apărare”, că România riscă să investească zeci de miliarde în programe de înzestrare fără să aibă o doctrină clară de apărare și fără să știe ce tip de război trebuie să poarte în viitor.

„Cei care sunteți din Parlament, din Comisiile de Apărare, ați fost foarte atenți la intervențiile mele din comisiile reunite. SAFE este un program suprastatal care urmărește interesele Uniunii Europene și nu are ca scop armarea României, ci armarea Uniunii Europene, care s-a transformat, în mai puțin de șase luni de la punerea în aplicare, într-un master business plan european. O afacere europeană care caută să pună mâna pe proiecte și programe pentru a atrage banii”, a declarat senatorul AUR, Mircia Chelaru.

Eu nu pot accepta o înzestrare, o dotare a unei armate care nu știe pentru ce se face și în ce fel de război va lupta. Prima întrebare la care trebuie să răspundă păzitorii Constituției este: împotriva cui mă voi lupta, în ce tip de război voi intra și cu ce arme voi lupta? Nu s-a răspuns la această întrebare nici până acum.

De asemenea, directorul general al CN ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, a atras atenția asupra efectelor negative produse de subfinanțarea industriei de apărare și asupra potențialului pe care România îl are încă în acest domeniu.

„Despre cei care spun că industria de apărare trebuie redusă și denigrează acest domeniu, vreau să spun un singur lucru: ne fac rău pe termen mediu și lung. Și nu vorbim doar despre industrie sau economie, ci despre securitatea națională. (…) Avem 130 de membri în organizație, dintre care doar 20 sunt companii de stat, iar 80 sunt companii private.

Asta înseamnă că industria de apărare din România este puternică și are potențial. Și nu doar industria de apărare are potențial, ci și industria auto, care a rămas fără foarte multe comenzi și care poate integra o parte din business în industria de apărare”, a declarat Răzvan Pîrcălăbescu.

Generalul de brigadă Stan Petrescu a vorbit despre dependența României de importuri pentru sisteme esențiale de apărare și despre efectele lipsei unei strategii coerente în domeniu.

„România a rămas dependentă de importuri pentru multe sisteme de luptă: radare, avioane, rachete și echipamente electronice.
În aceste domenii depindem în mare măsură de Statele Unite și de alți parteneri externi, ceea ce duce la diminuarea autonomiei industriale.
Decăderea capacităților de apărare a fost rezultatul unui cumul de factori externi și interni, dar și al unor decizii politice greșite și al lipsei de viziune strategică”, a declarat Stan Petrescu.

The post AUR cere investiții urgente în industria românească de apărare: „Nu ne mai putem baza doar pe importuri” appeared first on AUR.

Jumătate din România își pune speranțele în noi și această jumătate din țară trebuie reprezentată și din punct de vedere politic și trebuie să fie la masa deciziilor. Nu mai poate fi ignorată, cum a fost ignorată pe parcursul ultimului an.

Noi am pus pe masa lui Nicușor Dan planul AUR pentru scoaterea României din criză și suntem dispuși să discutăm cu oricine este direct implicat despre soluțiile pentru scoaterea României acolo de unde a fost dusă.

Noi nu suntem vinovați nici pentru criza economică, nici pentru criza politică. Nu noi am fost la guvernare, nu noi am anulat alegerile. Însă, pe umerii noștri atârnă o responsabilitate grea.

Este timpul să lăsăm la o parte divergențele și să fim parte a soluțiilor. Soluții responsabile. Asta așteaptă românii, nu continuarea pe termen nedeterminat a unei crize politice care costă din ce în ce mai mult.

Așa că o să îi rugăm pe toți cetățenii, inclusiv presa și societatea civilă, să înțeleagă când spunem că în perioada următoare vom discuta numai și numai despre soluții. Este timpul ca acuzele politicianiste, discuțiile sterile să lase loc soluțiilor adevărate, pentru că nu poți cu aceiași oameni să obții alte rezultate.

Facem un apel la români să ne sprijine în atingerea acestor obiective și dacă în actuala arhitectură și în actuala componență a Parlamentului nu vom găsi majoritatea necesară, să ne întoarcem înapoi la popor.

E mult mai de dorit o soluție democratică și întrebarea cetățenilor decât o soluție de laborator care nu face decât să adâncească criza. Sperăm ca românii să fie și acum de partea noastră. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a declarat George Simion, președinte AUR.

The post George Simion: „Am cerut mandat pentru formarea noii guvernări. Ne asumăm intrarea la guvernare și scoaterea României din criză” appeared first on AUR.

În contextul în care România se confruntă de ani de zile cu o problemă cronică în administrarea proiectelor aflate în sarcina statului, soluția AUR presupune implementarea unui mecanism de evaluare, coordonare și management al proiectelor de investiții.

„România duce lipsă de proiecte mature și, mai ales, de management al proiectelor. În prima lună, luăm toate proiectele majore și le analizăm, dacă se pot face sau nu”, a declarat George Simion, președinte AUR.

Liderul AUR a atras atenția că, până în prezent, au fost aprobate proiecte publice care nu au avut justificări economice și sociale.

„S-au dat mult prea mulți bani, s-au început mult prea multe proiecte care ar bloca finanțarea pe următorii 5 ani. Unde nu există sens economic, oprim aceste proiecte”, a subliniat acesta.

Soluția AUR presupune ca proiectele viabile să fie deblocate, iar în cazul celor care întâmpină blocaje de ordin administrativ, să se intervină. În cazul în care se impune adoptarea unei decizii politice, aceasta va fi luată.

George Simion a mai precizat că România nu își mai permite să țină bani, oameni și energie blocate în proiecte fără finalitate.

„După cum, la fel de bine, România nu își permite să aibă Bucureștiul împărțit în 7 primării, 7 poliții locale, foarte multe funcții de conducere și foarte multe funcții de birou”, a declarat președintele AUR, George Simion.

The post Un program serios de investiții publice finalizate, soluția AUR pentru proiectele de dezvoltare ale României appeared first on AUR.

Un viitor premier propus de AUR va corecta erorile guvernării Bolojan și va construi un stat mai eficient, prin reducerea birocrației, eliminarea structurilor inutile, protejarea companiilor strategice și folosirea banului public în interesul românilor.

În acest context, în cadrul pachetului de măsuri prezente, AUR propune:

1. Diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an în următorii 4 ani: „Propunem un stat mai eficient, reducerea cu 1% din PIB, în următorii 4 ani, a cheltuielilor administrative. Nu mă refer la profesori, nu mă refer la medici, mă refer la birocrația locală și centrală”, a declarat George Simion, arătând că reforma trebuie să vizeze aparatul birocratic, nu serviciile publice esențiale.

2. 300 de parlamentari: „Noi propunem un Parlament format din 300 de parlamentari, ca un semnal și ca un model pentru toate instituțiile statului”, a precizat liderul AUR, subliniind că reducerea aparatului politic trebuie să înceapă chiar de la vârful statului.

3. Guvern compus din 10 ministere și 50 de secretari de stat: „Guvernul, în varianta AUR, va avea 10 ministere, maximum 50 de secretari de stat”, a spus George Simion.

4. Comasarea și desființarea agențiilor/autorităților până ajungem la 20;

5. Reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din toate instituțiile publice: „Reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere va fi exact semnalul că se începe cu strângerea curelei de sus în jos”, a declarat George Simion, arătând că statul nu poate cere sacrificii românilor cât timp își protejează propriile funcții de conducere.

6. Reformă administrativă adaptată la realitățile anului 2026: „Desigur, trebuie să urmeze o reformă administrativă și în viitoarea guvernare AUR, cu un premier propus de AUR”, a precizat liderul AUR.

7. Orice acordare de ajutor financiar internațional se va sista până la atingerea deficitului bugetar de 3% din PIB: „Orice asistență financiară internațională acordată de România va fi sistată până atingem deficitul bugetar de 3%. E vorba de Ucraina, dar nu doar de Ucraina. În momentul în care noi sărăcim, în momentul în care este criză economică, în momentul în care trei trimestre la rând vorbim despre recesiune, nu poți să iei de la gura copiilor tăi, să impozitezi mamele, să nu ai suflet și să dai altor state”, a declarat George Simion.

8. Reforma companiilor de stat: criterii reale de competență în conducere și reorganizarea celor neperformante: „În ultimul an, oamenii care au plecat din instituțiile de stat sunt profesioniști. N-au plecat nici pilele PSD-ului, nici pilele PNL-ului. Sunt mulți oameni care nu au ce căuta și blochează administrația”, a afirmat liderul AUR.

9. Vânzarea companiilor strategice este EXCLUSĂ: „Companiile de stat, pentru că s-a tot discutat și pentru că a mințit și acolo Ilie Bolojan, de la tribuna Parlamentului, și doamna Oana Clara Gheorghiu, voiau să vândă acțiuni, pachete de acțiuni la Hidroelectrica, la Transgaz, la companii profitabile din statul român, pe repede înainte, în trimestrul III, prin metoda ABB”, a spus George Simion. AUR respinge înstrăinarea companiilor strategice și susține protejarea activelor profitabile ale statului român.

10. Încurajarea finanțării dezvoltării companiilor prin majorare de capital, prin emiterea de acțiuni noi pe bursă cu predilecție către cetățenii și fondurile autohtone: „Noi susținem capitalizarea companiilor strategice și dăm un exemplu: Romgaz. Romgaz poate prelua Azomureș, ca Azomureș să producă în continuare îngrășăminte. Avem nevoie pentru agricultura românească și avem nevoie și de locuri de muncă, dar lucrul ăsta se poate face prin emiterea de noi acțiuni, iar primii care să poată achiziționa aceste acțiuni să fie românii”, a explicat George Simion. „Noi vedem capitalizarea acestor companii pentru noi obiective prin listarea la bursă, prin metoda IPO. Nu suntem izolaționiști, nu refuzăm investițiile, inclusiv străine, atâta timp cât se fac în condiții corecte”, a adăugat liderul AUR.

România are nevoie de un stat eficient, nu de un aparat administrativ umflat, scump și politizat. Reducerea risipei, tăierea privilegiilor, protejarea companiilor strategice și capitalizarea lor în interes național sunt condiții necesare pentru ieșirea din criza provocată de guvernarea Bolojan.

The post Un stat mai eficient, una dintre soluțiile AUR pentru repararea erorilor Guvernului Bolojan appeared first on AUR.

În contextul crizei economice și energetice provocate de politicile guvernului Bolojan, președintele AUR, George Simion, a declarat că salvarea CE Oltenia reprezintă una dintre principalele priorități pentru care AUR este dispus să își asume guvernarea.

„Dacă ar fi un top cu motivele pentru care mâine ne asumăm guvernarea, acestea ar fi salvarea mineritului din România și salvarea locurilor de muncă, salvarea CE Oltenia. Asta este prioritatea. O prioritate națională pentru că odată ce închizi nu mai poți porni.

Eu am fost marcat de ceea ce am văzut la o mină tot românească, în județul Suceava, la Crucea, unde în fața mea niște oameni care aveau mâna, cred că cât capul meu, plângeau și spuneau, domnul Simion, se închide mina de uraniu, ce facem noi? Ne ducem la cules de flori în Germania? Cu ce ochi o să se uite copiii noștri la noi? Ne ducem să facem munci umilitoare în alte țări, în loc să muncim în țara noastră, să stăm lângă casa părintească, să ne facem un viitor aici. ”, a declarat George Simion.

Liderul AUR a atras atenția că România are resurse, dar ajunge să plătească energie scumpă din cauza lipsei unei strategii reale și a distrugerii capacităților de producție.

„Totul pornește de la energie. Se reflectă în fiecare aliment, în fiecare cumpărătură pe care o facem, prețul energiei. Dacă avem pentru cetățeni și pentru companii energie la un preț accesibil, și românii pot trăi”, a afirmat George Simion.

George Simion a criticat guvernul Bolojan pentru faptul că nu a adoptat o soluție pentru cărbune și pentru suspendarea decarbonizării până la punerea în funcțiune a noilor capacități pe gaze.

„Guvernul n-a vrut să adopte o soluție pentru cărbune, pentru suspendarea decarbonificării până când sunt puse noile rețele pe gaze naturale în funcțiune. Și întârzie Iernutul, întârzie Chișcaniu, întârzie înlocuirea cărbunelui cu ceva sustenabil în momentul în care nu ai vânt și în momentul în care nu bate soarele corespunzător.

De aceea soluția noastră este fuziunea CE Oltenia cu Hidroelectrica și cu Nuclearelectrica. În felul acesta, cauza pentru care nu suntem competitivi cu cărbunele și cu CE Oltenia, pe care mi-au spus-o greviștii foamei la București, în fața Ministerului Energiei, și pe care o zic toți experții în toate strategiile, certificatele verzi pe care România trebuie să le plătească, CE Oltenia trebuie să le plătească, să fie suportate din energia hidro și din energia nucleară. (…) Avem în vedere crearea unui holding care să ofere energie la prețuri accesibile. Ăsta este impactul direct asupra economiei românești și, totodată, este soluția prin care locuri de muncă aici acasă, pentru gorjeni, pentru hunedoreni, pentru români să fie menținute”, a mai spus George Simion.

Soluția propusă de AUR este oprirea decarbonizării și menținerea grupurilor energetice funcționale până când România va avea capacități alternative reale.

„Avem nevoie să oprim această decarbonizare acum și să lăsăm cele trei grupuri energetice să funcționeze, cele trei care încă mai funcționează, cam până prin 2035, așa ar fi bine. (…) Al doilea element central după suspendarea decarbonizării este construcția de baterii naturale, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. (…) Al treilea element important, care deja a fost spus, n-o să insist foarte mult pe el, realizarea unui holding, a unei fuziuni între Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, pentru a putea să am un preț pe holding, să nu am prețuri diferite între cele trei surse de energie”, a declarat Petrișor Peiu.

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a explicat că problema CE Oltenia nu este una naturală, ci rezultatul unor decizii politice greșite, care au crescut artificial costurile și au afectat competitivitatea economiei românești.

„Declanșatorul principal al crizei economice din România este rata mare a inflației, care are două rădăcini. Pe de-o parte (…) prețurile crescute ale energiei (…) și pe de altă parte, accelerarea acestor creșteri de prețuri prin creșterea taxelor de consum și a accizelor. Taxele de consum, TVA-ul în primul rând. Fenomenul ăsta a dus la o scădere dramatică a competitivității, că vorbim în primul rând de așa numita inflație industrială, adică creșterea prețurilor la poarta fabricii, care generează inflația sau creșterea prețurilor de consum sau prețurile la raft”, a declarat Petrișor Peiu.

Petrișor Peiu a arătat că politica Green Deal și costurile impuse prin certificatele de emisii au adus CE Oltenia în dificultate, deși complexul ar fi putut rămâne un pilon al securității energetice.

„Complexul Energetic Oltenia producea din ce în ce mai scump, dar trebuia să vândă cam jumătate din producție la niște prețuri prestabilite către Tinmar Energy, dar producea din ce în ce mai scump pentru că existau certificatele de emisii de carbon care penalizau faptul că se producea din cărbune. Și lucrurile au mers așa in crescendo, culminând cu rezultatele de anul trecut, prezentate în timpul moțiunii de cenzură de către premierul Bolojan, ca fiind o mare nenorocire și un exemplu de proastă funcționare a companiilor de stat”, a explicat liderul senatorilor AUR.

Petrișor Peiu a subliniat că pierderile invocate public nu reflectă realitatea economică a complexului.

„În realitate, profitul a fost de vreun miliard de lei, numai că două miliarde de lei trebuiau plătite, sau au trebuit plătite pentru certificatele de gaze cu efect de ser. Bani pe care, în cea mai mare parte, în mod tradițional, complexul energetic (…) îi primea de la guvern. Numai că guvernul anul trecut nu le-a mai dat bani”, a precizat Petrișor Peiu.

Liderul senatorilor AUR a arătat că România a pierdut sume uriașe din cauza decarbonizării făcute fără strategie.

„Deci pentru a primi un aviz să dăm un ajutor de stat de 215 milioane de euro, România a pierdut 25 de miliarde de euro. Cam asta e povestea decarbonizării. Am ajuns, cu alte cuvinte, la punctul nodal, pentru a putea să supraviețuim energetic, de acum încolo, și să trecem această perioadă grea în următorii 4, 5, 6 ani, poate și mai mult”, a spus Petrișor Peiu.

AUR atrage atenția că România nu își mai permite să închidă capacități energetice funcționale fără să pună nimic solid în loc. Salvarea CE Oltenia, oprirea decarbonizării, crearea unui holding energetic național și finalizarea investițiilor energetice sunt măsuri esențiale pentru reducerea prețurilor, protejarea locurilor de muncă și recâștigarea independenței energetice.

The post AUR a prezentat la Târgu Jiu soluțiile pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia: oprirea decarbonizării, protejarea mineritului și energie la prețuri accesibile appeared first on AUR.

În Constituție nu există acest termen. Articolul 103, alineatul 1 din Constituția României prevede foarte clar că, pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, președintele consultă partidul care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, partidele REPREZENTATE în Parlament. Dacă întâlnirile convocate de președinte în săptămânile trecute nu vizau desemnarea unui prim-ministru, de data aceasta nu mai vorbim despre așa ceva.

Nicușor Dan apelează la acest tertip neconstituțional pentru a exclude de la discuții partidele care nu îi sunt convenabile. Ieri, președintele României s-a întâlnit cu Dominic Fritz și Sorin Grindeanu, iar astăzi urmează să se întâlnească cu Kelemen Hunor. Pe surse este vehiculată ideea periculoasă că va avea discuții nu doar cu președinții de partide, ci și cu unii lideri din anumite partide, ceea ce reprezintă un alt derapaj grav de la atribuțiile constituționale.

„AUR îl consideră pe Nicușor Dan principalul vinovat pentru criza politică și îl somează să revină la cadrul democratic, renunțând la jocurile politicianiste care au creat doar instabilitate și în care și-a dovedit nepriceperea”, a declarat George Simion, președintele AUR.

The post AUR solicită lui Nicușor Dan desemnarea de urgență a unui prim-ministru! appeared first on AUR.

În cadrul evenimentului, a fost prezent și președintele AUR, George Simion, care a vorbit despre necesitatea unui nou proiect național pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului și despre nevoia unor instrumente reale de integrare între România și Republica Moldova.

„Pentru ca națiunea română să dăinuiască, pentru ca cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului, indiferent de etnie, să nu se mai chinuie, avem nevoie de o resetare, avem nevoie de un moment zero, avem nevoie de ceva care să redea speranța națiunii noastre. Cred că reunirea este acel moment.

Cred că trebuie să regândim categoric prioritățile pe care republica de astăzi, de la București, le are. Și cred că, așa cum am spus de nenumărate ori și am fost criticat în spațiul public, este timpul ca finanțările nerambursabile acordate într-un sac fără fund, nu spun că nu trebuie să ne implicăm în continuare acasă la noi, peste Prut. Spun doar că acest model este falimentar. Este falimentar din punct de vedere al românității, a ceea ce avem în comun.

Nu se întărește românismul peste Prut finanțând corupție prin chestiuni netransparente, prin consolidarea unei statalități moldovenești de sorginte stalinistă, mincinoase. Noi, dacă vrem să fim împreună în cadrul aceluiași stat, trebuie să aplicăm alte metode.

Ce metode? Una este propusă nu de azi, de ieri, ci de ani buni de domnul profesor Petrișor Peiu: fondul Moldova, ca fond de investiții, la care pot veni și cetățenii români, la care pot veni și companiile românești, în care să punem niște poduri serioase de piatră peste Prut. Acțiunile făcute inconstant de guvernări succesive nu sunt suficiente. Nu sunt suficiente nici să construiască vestitele poduri de piatră peste Prut. Avem nevoie de poduri economice și avem nevoie să ajungem la o foaie de parcurs pentru reunificare”, a declarat președintele AUR, George Simion.

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a subliniat că unionismul trebuie să rămână un proiect politic serios și coerent.

„Să nu cădem în capcanele unei banalizări a unionismului. Unionismul nu trebuie să ajungă ca monarhismul. Unionismul trebuie să fie un proiect politic în primul rând. Nu-l banalizăm, îl transformăm în instrument politic, că până la urmă va fi cel mai bun proiect politic și pentru unii, și pentru alții”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a evidențiat necesitatea construirii unor mecanisme economice comune între România și Republica Moldova.

„Subiectul, în principiu, a fost introdus de către domnul Simion și este foarte vechi. Cred că și domnia sa îl știe de la începuturi, din 2016. Nu cred că vom mai ajunge să avem unul sau mai multe poduri de flori. Avem nevoie de niște instrumente concrete de integrare a celor două economii, a celor două piețe, astfel încât să construim un model valabil pentru reunificarea celor două state, fără a diminua sub nicio formă impactul emoțional al abordării istorice naționale, identitare a problematicii existenței nefericite a două state românești în loc de unul singur.

Trebuie să ne uităm puțin din perspectivă istorică și să vedem că nu suntem singura națiune care a fost cumva pedepsită să trăiască în mai multe state, sunt multe astfel de națiuni”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

De asemenea, senatorul AUR Cristina Dumitrescu a vorbit despre semnificația istorică și emoțională a Podurilor de Flori.

„Podului de flori de peste Prut, într-o zi pe care nu o vom uita niciodată, o zi atât de importantă pentru idealul nostru comun, o reunire a fraților care au fost rupți unii de alții atât de nedrept, de atâtea ori.

Am avut două poduri de flori peste Prut. Am avut în 6 mai 1990, am avut în 16 mai 1991. De fiecare dată, românii de pe stânga sau dreapta Prutului s-au îmbrățișat și s-au bucurat împreună. În 6 mai 1990, în 8 puncte, s-au constituit 8 puncte de trecere ale graniței interne, până la urmă, peste Prut, în care basarabenii și moldovenii s-au îmbrățișat și au format chiar o horă, chiar în apele Prutului.

Este pentru noi un moment emoționant, mai ales că suntem cu toții, cei care astăzi vorbim în fața dumneavoastră, cu unirea sau reunirea în suflet”, a declarat senatorul AUR, Cristina Dumitrescu.

A participat la eveniment și deputatul AUR Valeriu Munteanu, care a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă Republica Moldova și asupra necesității unei soluții concrete pentru viitorul românilor basarabeni.

„Republica Moldova este blocată acum în labirintul integrării în Uniunea Europeană, iar capătul nu se vede și nu poate să fie văzut. Or, Republica Moldova a ajuns într-un pachet cu Ucraina și știm foarte exact de ce s-a ajuns în acest sens. Nu doar din punct de vedere al unionismului inimii, dar și din punct de vedere al pragmatismului pentru Republica Moldova, pentru cetățenii Republicii Moldova, mai puțin pentru statalismul moldovenist, soluția este unirea cu România.

Altfel, depopularea Basarabiei este cea mai mare problemă pe care o avem”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

Deputatul AUR Mihail Neamțu a vorbit despre dimensiunea simbolică și civilizațională a Podului de Flori.

„Aș spune chiar hierofanică această manifestare a florilor într-un moment de cumpănă pentru istoria românească. Demonstrează două lucruri. Grigore Vieru era genial ca poet și avea această intuiție că printr-un anumit act, cum ar fi construcția unui Pod de Flori, poți să pui România într-o matcă civilizațională despre care aș vrea să spun câteva lucruri.

Și anume ceva foarte simplu. Nu știu dacă Grigore Vieru a fost un iubitor al generației Flower Power, deși cred că da. Suntem totuși conștienți că și Eliade, și Vieru, în anii ’60, erau dezolați de acest militarism care se intensifica în cadrul Războiului Rece.
Grigore Vieru a făcut parte din acea generație care a visat să pună flori pe țeava multor tunuri care, din păcate, au zguduit Praga în ’68”, a declarat deputatul AUR, Mihail Neamțu.

Deputatul AUR Ramona Lovin a transmis că idealul unirii reprezintă motivul implicării sale în mișcarea unionistă și în viața politică.

„Din păcate reprezint în Parlamentul României și românii basarabeni. Spun „din păcate” nu pentru că nu îmi face plăcere să-i reprezint, că da, îmi face plăcere și chiar mă onorează, însă îmi pare rău că românii noștri basarabeni sunt considerați diaspora. Eu sunt o unionistă.

Acest ideal m-a adus alături de mișcarea unionistă condusă de domnul președinte George Simion, cu mult înainte de a ne gândi să facem pasul către politică. Și iată că pașii m-au adus aici”, a declarat Ramona Lovin, deputat AUR de diaspora.

AUR reafirmă că reunificarea României cu Republica Moldova reprezintă un obiectiv național legitim, care trebuie susținut prin proiecte concrete, investiții, integrare economică și politici care să apropie românii de pe ambele maluri ale Prutului. Conferința „Podul de flori de peste Prut” reprezintă un nou pas în consolidarea dialogului și a demersurilor dedicate idealului reunificării naționale.

The post AUR readuce reunificarea în centrul dezbaterii publice: „Podul de flori de peste Prut”, conferință pentru viitorul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului appeared first on AUR.

„Dragi români, chiar în aceste clipe în care vorbim, Nicușor Dan se întâlnește în secret cu președinții partidelor pe care le preferă el, total în disprețul Constituției.

Voi, prin vot, ne-ați desemnat pe 1 decembrie 2024 al doilea partid al țării. Este normal și ne dorim să fim implicați în formarea viitorului guvern.

Acest lucru, de facto, nu se întâmplă. Nicușor Dan încalcă Constituția și își formează propria majoritate și propriul Guvern.

El este, așa cum am mai zis-o, autorul acestei crize politice constituționale. Nu este corect ce se întâmplă, nu este corect cum voi sunteți ignorați.

Vă vom ține la curent minut de minut cu evoluția acestei crize care afectează fiecare român. Ei se agață de putere, la fel cum au făcut anulând alegerile prezidențiale”, a spus George Simion.

The post George Simion, președinte AUR: „Nicușor Dan se întâlnește în secret cu președinții partidelor pe care le preferă el, total în disprețul Constituției” appeared first on AUR.

Cu ocazia celebrării celor 40 de ani de la finala disputată la Sevilla împotriva campioanei Spaniei, FC Barcelona, membrii componenți ai generației Steaua ’86 au fost invitați la ședința Comisiei pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților pentru a le fi recunoscute meritele sportive și pentru a le fi prezentat proiectul de lege.

Președintele AUR George Simion le-a transmis acestora aprecierea față de rezultatele remarcabile care au adus mândrie în sufletul milioanelor de români.

„Vă mulțumim că ne-ați făcut mândri. Ceea ce a realizat poporul român prin dumneavoastră este unic și trebuie să fim conștienți de asta. Mulțumim că sunteți”, a declarat George Simion.

Acesta a atras atenția că deși AUR a depus un proiect legislativ pentru promovarea tinerilor sportivi români, inițiativa a fost respinsă de Curtea Constituțională.

„Am avut recent în Parlament, cu votul unei mari majorități, o lege care prevedea ca la competițiile sportive, indiferent de sport, minim 40% jucători autohtoni. O chestiune de bun simț care venea să promoveze centrele de juniori și să dea o șansă sportului profesionist în România și pentru toți românii (…) Din păcate, legea a fost respinsă la Curtea Constituțională. Nu avem voie să impunem măcar 40% să fie cetățeni români. Regretabil”, a precizat președintele AUR, George Simion.

Deputatul AUR Ciprian Paraschiv a explicat că inițiativa legislativă vine să elimine nedreptățile crunte la care au fost supuse inclusiv legende ale clubului precum Helmut Duckadam sau Emeric Ienei.

„Astăzi vom depune un proiect legislativ prin care dumneavoastră să primiți toți indemnizație de merit, pentru că trăim o cruntă absurditate. A trebuit să moară Helmut Duckadam, după ce nea Imi a așteptat zeci de ani să prindă loc pe listă. (…)

Întrebarea mea este dacă la cea mai mare performanță din istoria fotbalului românesc, la cel mai iubit sport, nu dăm indemnizații de merit, atunci cui dăm? La final, așa cum am vorbit și cu colegii mei din comisie și nu numai din comisie, îi aștept pe toți care doresc să semneze pe acest proiect”, a declarat Ciprian Paraschiv.

Anghel Iordănescu, jucător emblematic al Stelei, a mulțumit inițiatorilor pentru faptul că există în continuare apreciere față de câștigarea Cupei Campionilor.

„Aș vrea să vă mulțumesc în numele colegilor mei, în numele prietenilor mei, în numele celor care au dispărut dintre noi, pentru că astăzi, la 40 de ani, de la cea mai înaltă performanță obținută în fotbalul românesc, ne-ați făcut onoarea și ne-ați dat marea satisfacție de a fi aici, la dumneavoastră acasă. Ne bucurăm că după 40 de ani cineva încă se mai gândește la noi”, a declarat Anghel Iordănescu.

De asemenea, Gabi Balint a susținut că toți membrii componenți ai generației din 1986 trebuie să fie tratați în mod egal pentru reușitele obișnuite împreună.

„O parte dintre colegii noștri beneficiază deja de indemnizația de merit acordată de statul român, un gest firesc pe care îl respectăm și îl salutăm. Pentru ceilalți însă, deși partea aceleași performanțe, această recunoaștere nu a fost încă îndeplinită. (…)

Nu cerem privilegii, nu cerem tratament special. Ne dorim doar ca această recunoaștere să fie dusă până la capăt în mod firesc și drept. (…) Am fost o echipă atunci, credem că este drept să fim tratați ca o echipă și astăzi”, a spus Gabi Balint.

La rândul său, deputatul AUR, Eduard Koler, a declarat că performanțele izbutite de clubul Steaua București în anii ’80 au rămas amintiri memorabile în sufletele tuturor suporterilor steliști.

„Ați fost în sufletele noastre și sunteți în sufletele noastre și în ființa noastră și veți fi până când noi nu vom mai fi. Clubul Sportiv al Armatei Steaua și noi, suporterii, cei care vă iubim de atâta timp, o să fim tot timpul acolo unde este acea emblemă pe care o aveți”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

The post AUR face dreptate generației ’86 la 40 de ani de când Steaua București s-a încununat regina Europei la Sevilla appeared first on AUR.